1,963 matches
-
cheia în silaba sacră aum. Fiecare din cele trei litere ale acestei vocabule simple descrie progresiv adâncirea în somn. Silaba sacră închide la un loc trecut, prezent și viitor, precum și tot ce există dincolo de ele. Lumea manifestată și Absolutul nemanifestat coexistă în ea (dualitatea despre care vorbea poemul indic, explicată de Sergiu Al-George în sensul de opoziția contrariilor). Litera "a" reprezintă starea de trezie, "u" cea de vis, iar "m" cea de somn adânc. Silaba întreagă desemnează starea de transcendență, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
umbritoare păduri, același cer. Materia numai acest Ahasver neobosit a formelor e pururi alta, formele însă aceleași încât în ape vecinic călătoare îți vezi chipul rămânând pe loc. Râul timpului pare a curge; suma de viață și de forme posibile coexistă într-un vecinic prezent (["Heraclit zice..."] Eminescu: 2011, X, 41). (h1d) Astfel, ființele privite în sine sunt asemenea unui râu curgător pe surfața căruia sunt suspendate umbre. Aceste umbre stau pe loc ca o urzeală, ca ideea unei ființe sub
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
negrul îi apar limpede separate, plusul și minusul se resping violent în fața sa, aidoma polilor unui magnet. În cazul tragediei, linia de demarcație se curbează însă, despărțindu-se în două paranteze intersectate. Pe zona de interferență creată, spațiile de opoziție coexistă, albul și negrul se combină, devenind gri, plusul și minusul se anulează reciproc, determinînd haosul neutralității. Personajul tragic este prizonier în chiar acest interval de suprapunere a antinomiilor, el neavînd, ultimativ, capacitatea fizică de a distinge între bine și rău
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
spunea, la un moment dat, lui Constance Fenimore Woolson (dornică fie și de un mariaj "intelectual"): Cred că vei recunoaște că există un conflict de interese /.../ între căsătorie și artă" (p.179). Vita activa și vita contemplativa nu reușesc să coexiste în armonie, excelența uneia dintre ele presupunînd sacrificiul necondiționat al celei de-a doua. James întruchipează în Domville, în opțiunea lui radicală, tocmai acest ideal absolut, al "contemplației înalte", necorupte de aspirațiile mărunte ale vulgatei. Cifrul său nu era atît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de argint, Cousins/Veri, Leaving the Yellow House/Plecarea din casa galbenă și Something to Remember Me By/Ceva care să-ți aducă aminte de mine ne confruntă, identic, pe sute de pagini, cu scene din viața americană, unde patriarhalitatea coexistă cu postmodernitatea, datorită capacității de observație, cum ziceam, a unui scriitor longeviv. O altă nuvelă din volum (simptomatică pentru în treaga carte) trimite direct la aceste abilități bellowiene, de preluare a realității pe paliere și segmente diferite ale istoriei. E
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
parțial semnificația originală a metaforei succesive, adoptând o definiție a metaforei care dă naștere alteia, odată cu evoluția cronolgică a volumelor. Întregul metaforic pornește din faptul că nu există metafore specifice unui volum, care nasc altele specifice altui volum, ci ele coexistă în cadrul fiecărui volum, dând naștere toposurilor poetice de ansamblu, al căror sens, de asemenea, capătă culoare, dacă este cercetat în ansamblul său. Vom observa, astfel, cum metaforele succesive pe volume decurg ca într-un liant, una din cealaltă, ele conținând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
civilizația noastră. Gîndirea sa e simplă și plină de forță. Pentru că el ia drept arheu (origine, principiu generator și explicativ a tot ce există) nu Apa, precum maestrul său, ci Infinitul/ Ilimitatul (apeiron), Thales afirmă pluralitatea infinită a lumilor care coexistă și se succed. El postulează că lumea noastră este una dintre nenumăratele lumi posibile. Iată cum comentează Marcel Conche 138 teza filosofului din Milet: "Din moment ce la originea lucrurilor se află apeiron, de ce această lume și nu o alta? de ce aici
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de piață și sistemul economiei de comandă 1. Aceste sisteme economice s-au realizat în practică, prin mecanisme de funcționare specifice. Realitatea economică nu a putut fi rigid delimitată în cele trei sisteme economice, ele reprezentînd ideatizări teoretice, care au coexistat și s-au intercondiționat, iar aprecierea acesteia ca fiind organizată sub una dintre aceste forme se face după criteriul preponderenței pe care fiecare o deține în cadrul întregii activități economice. 3.1. DEFINIȚII ALE SISTEMULUI ECONOMIC Există foarte multe definiții ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sau șomajul involuntar este o situație în care cererea de muncă a întreprinderilor nu ajunge pentru a satisface oferta de muncă a populației active; 3) penuria de mînă de lucru este, bineînțeles, situația inversă celei anterioare. Subocuparea și penuria pot coexista într-o economie. Putem întîlni subocupare în anumite ramuri sau pentru anume meserii și penurie în altele. Pe piața muncii, oferta și cererea se ajustează grație flexibilității salariului real. Oferta de muncă crește o dată cu creșterea acestuia, iar cererea scade. Întreprinderile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
va face mai eficient în domeniile unde absorbția indivizilor este dezirabilă și obiectivă 5. • Stagflația corespunde situației în care se combină o puternică inflație și o stagnare a producției generatoare de șomaj; • Slumpflația este acea situație întîlnită în economie cînd coexistă fenomenul inflaționist împreună cu scăderea producției și cu escaladarea șomajului. 11.1. CALCULUL INFLAȚIEI Pentru a calcula rata inflației, trebuie măsurată evoluția prețurilor cu ajutorul indicelui prețurilor de consum, furnizat de Comisia Națională de Statistică în fiecare lună. Indicele prețurilor publicat de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de indexare? * În ce constau mecanismele spontane de reglare a pieței? * Prezentați "curba Philips". * Ce măsuri se dovedesc mai eficiente în combaterea inflației în condițiile globalizării economiei? Capitolul 12 STATUL CA ACTOR ECONOMIC Economiile actuale sînt economii mixte, în care coexistă, în proporții diferite, sectorul capitalist bazat pe piață și statul ca agent economic. De ce trebuie să intervină statul? În ce domenii și în ce măsură? Trebuie el să-și amplifice intervenția sau să o diminueze? Vom încerca să identificăm, în continuare, cîteva
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
să indice faptul că, după prăbușirea economiei socialiste, nici o coerență care să tindă a deveni sistemică nu a fost încă observată. Ideea de vid nu este cea mai fericită, în măsura în care, dimpotrivă, tranziția e o perioadă în care două sisteme economice coexistă, unul în distrugere, celălalt în construcție. Dar nu este exclus și acesta este pericolul cel mai mare nici ca tranziția să fie o hibridare, o congruență negativă a economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
să reevaluăm modernismul în termenii postmodernismului (Poirier) sau inversând această procedură (Kermode), vom sfârși prin a mixa ceva din ambele din moment ce relațiile, analogiile ne permit această idee. Modernismul nu trebuie să se oprească deodată pentru ca postmodernismul să poată începe: ele coexistă acum"187. Hassan pare să privilegieze această interpretare care așază în conversație liberă și plurală modernismul și postmodernismul, care îi asigură și posibilitatea de a le concepe atât în termenii continuității, cât și ai discontinuității, ai diacroniei și sincroniei. Alături de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adoptării de către autorități a unor măsuri inadecvate de temperare a inflației . Criza financiară mondială actuală a apărut după aproa pe două de cenii de inflație relativ scăzută și stabilă. O se rie de factori au făcut ca inflația scăzută să coexiste cu lichiditatea abundentă. Aceasta din urmă și suprasaturarea cu economii au menținut ratele d obâ nzii și volatilitatea la niveluri joase. Noile produse și instituții car e a u modificat, timp de 30 de ani, elementele sistemului financiar au dus
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
domeniul faptelor de concurență neloială numai în măsura în care acestea sunt definite expres de lege, ca fiind contravenții. Legislația română acordă răspunderii admnistrative pentru faptele de concurență neloială un capitol distinct: în cadrul legislațiilor vest europene nu este întâlnită această formă de răspundere, coexistând doar răspunderea civilă și cea penală 174. Actele și faptele de concurență neloială care antrenează răspunderea contravențională sunt indicate de art. 4 din Legea 21/1996 care interzice ca acte de concurență neloială actele referitoare la atragerea personalului întreprinderii rivale
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
a contractului sau utilizării unor proceduri neloiale, abuzului de încredere, incitării la delict și achiziționării de secrete comerciale de către terții care cunoșteau că respectiva achiziție implică astfel de practici, de natură să afecteze poziția comercianților concurenți pe piață. Aceste texte coexistă cu altele, mai vechi. De exemplu, art. 196 C. pen. sancționează, sub denumirea de "divulgarea secretului profesional", divulgarea fără drept, a unor date, de către acela căruia iau fost încredințate, sau de care a luat cunoștință în virtutea profesiei sau a funcției
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
politic, moral, juridic), izvorât dintr-un "laissez faire" fără opreliști și din sisteme sociale și de drept care îl tolerează și încurajează". (4a, p. 82) Se cam ignoră de peste două decenii la noi că, "Libertățile confirmate prin lege pot foarte bine coexista cu formele extreme ale exploatării, brutalității și nedreptății". (4a, p. 83) Altfel spus, noile contexte ale economiei de piață și ale statului de drept, cu legi, instituții judiciare și "manageri" ciudat de bine plătiți, sunt tot mai depășite în raport cu cerințele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
repetiția (Wiederho lung) se oglindesc una pe cealaltă în originea fenomenului, astfel încât acesta din urmă ajunge să fie perceput ca totalitate. Originea nu reprezintă „atemporalul“ care persistă în fluxul devenirii, ci o amprentă a ideii în fenomen care face să coexiste, dialectic, formele divergente pe care fenomenul le ia în decursul istoriei sale. Monada leibniziană sau fenome nul originar al lui Goethe pot fi invocate drept exemple ale rolului pe care îl joacă conceptul de „origine“ în înțelegerea fenomenului. Două consecințe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
relației dintre trăirea șocului în confruntarea cu lumea urbană și experiența acesteia este pusă de Benjamin, în alte texte, în legătură cu forme concrete ale compor ta mentului cotidian: cum se constituie imaginea unui loc, lucru sau eveniment, astfel încât povestea lor să coexiste cu semnele efemerității și ale anonimatului? Altfel spus, cum este posibilă recuperarea autenticității fenomenului urban, în chiar mo mentul pierderii sale? Pentru a încerca un răspuns, îmi propun și de această dată schițarea unui traseu: de la problema alegoriei baroce către
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin, trimit direct la timpul trecut al tramvaielor trase de cai, redeschid imaginea Parisului pierdută de mult și sesizează, astfel, tensiunea ireductibilă din tre înțelesurile unei lumi și moartea acesteia. Când ultimele elemente se confruntă, anume atunci când pierderea unui obiect coexistă cu persistența înțelesului lui, iau naștere imaginile dialectice: „Dialektische Bilder sind Konstellationen zwischen entfremdeten Dingen und eingehender Bedeutung, inne hal tend im Augenblick der Indifferenz von Tod und Bedeutung.“ Fetișismul mărfii se confruntă, astfel, cu aura sa pe care Baudelaire
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un nivel, nu trece obligatoriu și la următorul. Ca și în literatură, cel puțin pentru câteva decenii până la Primul Război Mondial, decadentismul și simbolismul au o istorie comună. Simbolismul și decadentismul au apărut printr-o segregare polemică în raport cu naturalismul, ultimul coexistând cu acestea pe un anumit portativ tematic. Pe de o parte, avem partizanii unei arte realiste, expresie a vieții sociale, explorând toate mediile, mai ales cele periferice, mizerabiliste, pe de altă parte, avem partizanii unei "estetici idealiste". Reacția la materialismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
presupunea un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă din secolul al XlX-lea, regăsindu-se în pictura prerafaeliților și nazareenilor, imagistică în care stilizarea, naturalismul și misticismul sentimental coexistau. Permutarea stilistică, de asemenea, a luat frecvent înfățișarea combinării de forme naturaliste și abstracte. Moreau, de exemplu, înconjura uneori o figură realist înfățișată, cu pete de culoare. Efecte similare se găsesc în lucrările lui Ferdinand Hodler, care a plasat figuri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amintiri de peisaje servesc unei arte compozite și cu atât mai derutantă cu cât amalgamează, și în ceea ce privește tehnica picturală, referințele cele mai diverse: citări din Mantegna, culoare venețiană, ceruri de Corot, energie romantică inspirată de Delacroix ... În sânul operei vor coexista straturi istorice..."55. Aceste crochiuri, eboșe, schițe după mari maeștri sunt organizate muzeal de către pictor care se ocupă în ultimii ani ai vieții de ultima sa operă: Muzeul Gustave Moreau. Acest fapt demonstrează intenția pictorului de a oferi o viziune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ouăle de Paști, crestăturile pe lemn din obiectele de industrie casnică", alta prin "decorațiunea monumentelor religioase: biserici, mânăstiri, pietre mormântale, troițe, scaune etc"152. Distincția operată de critic nu conduce obligatoriu la afirmarea a două stiluri diferite, pentru că aceste direcții coexistă și întrețin o relație simbiotică într-o cultură medievală nediferențiată între "popular" și "cult", deși este de presupus că diferitele școli ale meșterilor zugravi, cu propria lor marcă stilistică, stabileau un ecart calitativ față de cultura meșteșugarilor locali. Criticul observă că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]