1,095 matches
-
pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne de porc, mâncăruri de post, o listă de bucate pentru cele trei zile ale Crăciunului și noaptea Anului Nou, aperitive, sfaturi practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor din urzici și alte verdețuri, din carne de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani. Altul, din București, pentru aceleași fapte, a fost condamnat la 3 ani. Dar mie, la Suceava, mi-au dat 12 ani de închisoare!". Judecați fără public, în beciurile Securității, nu vor duce lipsă de asistență oameni beți, îmbrăcați în cojoace noi, care scandau aproape convinși: "Moarte lor! Moarte lor!" Condamnat la 12 ani, va face 14. Trimis la Jilava, la intrare, condamnații treceau printr-un culoar de gardieni cu bîte, care îi băteau, la fel, la ieșire. În celule, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ros- tească despre viziunile corecte ? Vânzătorul de la colț, pe care-l poți prosti cu o sacoșă de bunuri ? Muierea simandicoasă și aranjată cu ultimele țoale din afișe, care e îngrijorată mai mult de calitatea blănii din care-i e făcut cojocul ? Sau de numărul de mărgele și strălucirea lor ? De aceea vă spun, pentru un model ca dumneavoastră, indiferența aceasta ele- gantă, într-adevăr, și deopotrivă simplă și convenabilă pentru un succes mai mare, la care probabil tânjiți, ca oricare dintre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dă curs și el invitației gazdelor și încearcă să-și tragă straiele cavalerești. E un întreg ritual îmbrăcarea lor. Ai nevoie de doi scutieri care să-ți încheie toate curelele. Pe sub armură ți se propune să îmbraci un soi de cojoc care să amortizeze apăsarea fiarelor exterioare. Vasile luptă cu estonianul Karl Martin Sinijarv - un tip robust, „copil al naturii”, chel, bărbos și foarte chefliu. Acesta însă, în ciuda constituției sale, obosește primul. Ca învingător, Vasile are onoarea unui dans cu Felicitas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
n-a fost niciodată, nu se închină niciodată, dintre orașe nu cunoaște decât Săveni, Darabani, habar n-are de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate averile boerești. Caceaunu Mishodolschi. Nistrul văzut de sus, dela școala technică 25 Iulie. La Vasile Cudalbă, moldovan care-și aduce aminte de la 1877 și mai dincoace chiar când norodul din Basarabia umbla îmbrăcat încă în straie albe și cu cojoacele... Acu obiceiul acesta s-a pierdut și toată lumea poartă straie rusești (adică evropenești, cu șapcă și blană rusă). Femeia lui, Ecaterina Andreevna a avut mamă și bunică care au trăit peste 100 de ani. Una a murit chiar anul trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țin adversarii săi și care pentru ei ar însemna pierderea partidei. Deci nu-l pot otrăvi, nu-l pot pumnalà, și se pot gândi cu groază că l-ar fi putut suprima. BIBLIOTECA ACADEMIEI. STAMPE Tipuri și Costume Cioban moldovan cojoc și glugă, căciulă, cizme, ca și astăzi. Boer muntean A15 anteriu haina lungă dedesubt verde, cu brâu fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumos și de plastic... când nuna și preoteasa îl întâmpină amândouă cu oale de vin și cu ochi dulci... Cum vin la războiu și pleacă la pradă țărani, oameni liberi... Lupte în Pocuția iarna Domnul cu sania și țărani în cojoace cum stau pitite satele în văi și munți cum se-ncălzesc la brazi aprinși în codri... Tovarășul lui Bogdan are o soră măritată O găsește acasă plânsă fugită, alungată de bărbat, cum se duce el și se-nțelege prin subînțelesuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Maiu mânânci malaiu. Albinele merg cu oile; ploaia multă și ....................... nu le fac bine. Despre vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara râde. Dacă lepezi cojocul la Crăciun Îl îmbraci la Paști. Când se umplu fântânile Săcătuiesc stânile. Pe feciorii Starostelui Nechifor îi chiamă Onofrei (are glas mai gros) și Samoilă. Onofrei Sfarmă Piatră Samoilă Strâmbă Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zice că a mâncat pori, un fel de plantă cu miros și gust de usturoiu, care însă nu lasă nici gustul nici mirosul după ce ai mâncat-o. * I. Oamenii, zice François de Pavie, sunt mizerabil îmbrăcați, cu piei de oaie (cojoace) și încălțați cu opinci de piele și de coajă de copaci. * I. Iași după Pavie este un oraș mare în care prințul își are scaunul. Este așezat în șes, fără a fi împresurat cu ziduri, având spre miază zi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era fata lui, și copiii cari aveau să rămâie pe drumuri, erau nepoții lui. Altă dată, tot pe vreme de iarnă, intru în sat la Roșcani. Sat cuprins, de buni gospodari. Era Duminică. Veneau de la biserică bărbații gravi îmbrăcați cu cojoace curate și femeile cu cațaveici, pășind c-un fel de smerenie și cuviință. În sat băntuia molima scarlatinei, erau bolnavi și copiii învățătorului, de aceea, preotul, după sfânta slujbă, spusese oamenilor să vie la sfătuirea învățătorilor tot la biserică. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foarte bine, ca adevărat fiu de țăran, despre molima care dobora copiii satului. Oamenii ascultau cuviincioși, însă despre altceva era vorba. Într-adevăr, zvârlind o vorbă, ca o undiță, repede s-a prins cineva în nadă, ș-un vorbitor cu cojoc și-a făcut cu umerii loc printre oameni ș-a ieșit în față. Stătuse mai la fund deocamdată, printr-o măsură de strategie și de prevedere. Era vorba tot de o nedreptate: buruiana asta crește pe toate drumurile în țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pe pod boeresc, ca să plătim vamă. Rămâne satul nostru ca vai de lume. Am vrut noi să ne dobândim iar drumul ș-am dat odată de-adreptul cu carele de la pădure ș-a eșit un fecior boeresc ș-a luat cojoacele la o sumă din noi. Nu ne-am pus de pricină.; noi eram mulți și el era unul; da' noi suntem oameni de pace. Atuncea am făcut noi jalbă tot satul la cei mari. Dac-am văzut că nu vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu pedeapsă?... Hm! Îndată ce oratorul își dădu astfel părerea, mai multe glasuri de neîncredere și nemulțămire își făcură loc. Căutau să se amestece slujbașii satului, zădarnic. Preotul se apropiase de mine și-mi lămurea dreptatea oamenilor. Apoi gospodarii își strânseră cojoacele la piept și-și mângâiară pletele. Într-o mișcare domoală se întoarseră spre ușă. Oratorul și încă câțiva, așteptară să-mi întâlnească privirile. Apoi cu sănătate! Și eșiră toți din biserică, foarte neîncrezători și triști. Un advocat tânăr îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
satele și comunele învecinate și-au adus o substanțială contribuție materială la înfăptuirea independenței naționale. Populația țării s-a angajat în sprijinirea și întărirea armatei prin ofrande cât se poate de variate (făină, pâine, brânză, haine și lenjerie, flanele și cojoace etc.), subscripții bănești pentru cumpărarea de arme și muniții, toate în numele libertății și independenței. Semnarea Convenției româno-ruse (4 aprilie 1877) la București, la 17 aprilie, a fost anunțată prefecturilor din județele Iași, Roman, Tecuci, Vaslui și Fălciu, de către prim-ministrul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-l citi. Poliția pierduse capul și nu-l aresta. Noi alergam unii la alții și ne uitam ironic la germanii pe care îi întâlneam. Începutul sfârșitului, care sosea mai repede decât prevedeam. Cei mai nerușinați germanofili din ajun își întoarseră cojocul pe dos: d-na Marie-Nicole Darvari spunea la d-na Maria Boerescu, în ziua de Sf. Maria: „Si j’étais française je serais fière d’appartenir à cette noble nation“. Băuse din apele Lethei înainte de a ajunge la infern. Generalul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a complicațiilor din viitor. Abia se sfârșise defileul și o ploaie torențială inundă orașul. Bieții oameni fugeau în toate părțile, cei mai mulți aveau ploaiere (frumosul termen ardelenesc), muntenii - glugi mari care îi acopereau cu totul. Grija de căpetenie era pentru frumoasele cojoace albe ca zăpada, singura scăpare era să le întoarcă pe dos. Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș trezit pentru câteva ceasuri dintr-un lung somn de 300 de ani înflăcărase un întreg neam cu amintirea lui Mihai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau reprezentate case întregi cu toată gos podăria țărănească, cu locuitori exercitându-și meseria lor; pe altul, nunta țărănească, care a dăruit reginei zestrea întreagă, în dauna miresei festive. Satul Poenari, cu țăranii voinici pe cai frumoși, îmbrăcați în minunate cojoace albe și catifelate, împodobite de jur-împrejur cu ciucuri lungi de blană neagră, pe cap - căciuli mari, cu fundul lat. O turmă întreagă de oi albe ca zăpada îi urma. Au avut mare succes. Admirate, asemenea, au fost frumoasele femei în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
politica noastră până la Vaida-Maniu, și nu avusese succes nici la dânșii. Acestea erau numai manevre de sus pentru a rupe partidele. Când însă își făcură socotelile și văzură în tot cursul nopții că nu au nici un sorț să reușească, întoarseră cojocul și jocul. Delegația, care era la Dinu, se pomeni cu grupul perfid, Tătărescu în cap, fără Franasovici, veniți să roage pe Dinu să primească șefia. Era un spectacol ridicol prin nedibăcia cusută cu ață albă, dar majoritatea se prefăcea convinsă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rândul fără adăpost, fără altă hrană decât cea luată de acasă și, când fură expediați la destinație, scările și învelișurile vagoanelor erau tot atât de înțesate ca și interiorul, de unde atâtea accidente. La a doua che mare li se porunci să aducă cojoace, cămăși și căciuli. Venea iarna și nu aveau cu ce-i îmbrăca! Rezultatul schimbării a patru miniștri de război 338 într-un an! Însă laudele organizării, discur surile miniștrilor de război la întruniri, la banchete proslăveau binefacerile Frontului Național și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
securitatea cetățenilor, cari plătesc impozite. Ducându-se la Dinu, i se spune că aceeași hârtie a fost primită și la el și s-a trimis același răspuns, notificând că hrana era dată de la bucătărie și hainele (o șubă și un cojoc) erau ale lui Dinu, ca să nu înghețe soldații așa ușor îmbrăcați pe gerul mare. Amândouă gărzile au fost ridicate, deși legionarii nu s-au potolit. Din sarcina acestei taxe foarte mari, Ralea s-a mutat la Argetoianu și Ghelmegeanu la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ursul prins la stup zice că a vrut să vadă dacă albinele sunt acasă. * Vulpea prinsă în coteț spune că s-a ascuns de frica găinilor. * Lupul prins cu oaia în gură spune că a vrut să-și facă un cojoc nou. * Vânătorii nu ucid animale sau pasări; ei fac sport. * Pescarii prind întotdeauna pește; nu contează la ce preț. * Mincinosul are întotdeauna încredere în sine. * Palavragiul se teme să nu-i ia altul vorba din gură. * Ofițerii comandă și prin
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
asigurat energetic prin surse multiple, dar bazate pe energia solară, limitele etanolului amintite acum impun să nu căutăm acoperirea prin el, oricât de tentantă ar fi, a tuturor necesităților. “Radiosfera”, 21 august 1995, ora 12,23 44. Un ac de cojocul sulfului Într’o comunicare recentă am afirmat că apa mării se autoepurează mai eficient decât cea dulce. Dar s’o lăsăm, cu marea ne vom mai Întâlni, spre sfârșitul capitolului, pentru a aminti de coroziunea indusă de arderea combustibililor cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]