2,046 matches
-
Rouget et alii, 1991, p. 144 așa cum arată Sally Price (Arts primitifs: regards civilisés, trad. fr., École nationale des Beaux-arts, Paris, 1995), o statuie africană va avea o valoare cu atât mai mare cu cât va fi deținută de un colecționar (occidental) celebru. Acesta transformă, prin propriu-i nume, un frumos obiect fără autor în operă autentificată; observăm același "transport" când avem în vedere că valoarea operelor depinde de cea a locurilor care le adăpostesc, încât operele reproductibile ajung să obțină
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
greu de contestat. Locul artistului în istorie, al unei opere în economia operelor sale devine prea puțin discutabil: "Istoria este știința-regină și se bucură de toată autoritatea. Ea definește ierarhia valorilor istorice, furnizând eventualilor cumpărători criterii nearbitrare de referință [...]. Marele colecționar este cel căruia i se va recunoaște, odată efectuată acțiunea timpului și a istoriei, calitatea de cunoscător, ale cărui alegeri estetice vor supraviețui durabil falsurilor modei și ale snobismului". Raymonde Moulin, 1967, p. 432, și 2001, p. 288. Este acesta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în planul metodei ideal-tipice: pornind de la o figură referențială rațională, se încearcă înțelegerea realității. Totuși, autorii citați arată că analiza conduitelor ține de altceva decât de o raționalitate calculatoare. Astfel, Raymonde Moulin se întreabă la ce valori se pot referi colecționarii pentru a-și justifica propriile conduite (Moulin, 1967, pp. 190 și urm.): este vorba de iubire (de artă), de căutarea unicității, de joc, de o sacralizare a tot ceea ce ține de cultură, sau pur și simplu de un spirit lucrativ
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Funcția lui culturală de legitimare și explicitare este folosită, pe ascuns, în scopuri publicitare. Funcțiile economice pe care, după bunul-plac sau fără tragere de inimă, le exercită astăzi ne fac să ne îndoim de autenticitatea judecății sale" (ibidem, pp. 185-186); • colecționarii nu rămân mai prejos: ei sunt purtătorii unei "ideologii declarate, gratuitatea" (ibidem, p. 190). Moulin pune deci la îndoială sinceritatea și autenticitatea declarațiilor, în pura tradiție durkheimiană, care a considerat întotdeauna că actorii nu pot ști de ce acționează: "Cuvântul nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comunicatori". La rândul lor, artiștii, chiar dacă sunt în luptă pentru a-și impune producțiile, care sunt tot atâtea "viziuni ale lumii", nu se implică direct în înfruntare: lupta este simbolică și mai ales sistematic mediatizată de intermediari (comercianți, critici, chiar colecționari), care cenzurează ei înșiși ocaziile de conflicte, dezbateri și lupte. Ne gândim la cazul reprezentativ al presei culturale, în care nu mai găsim dezbateri deschise. Toți actorii de pe piață contribuie la ceea ce trebuie să numim un efort de eufemizare a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interesată și calculatoare a agenților. Iar acest lucru este adevărat îndeosebi în câmpul cultural, care se prezintă totuși ca o "lume economică inversată" (1992) în care fiecare actor neagă și refulează interesul și munca necesare: patronul de galerie, editorul, artistul, colecționarul, criticul etc. Și în această privință, sunt multiple criticile aduse acestei concepții a socialului: Menger refuză "noțiunile epistemologice care nu pot fi susținute", precum "strategiile inconștiente" (Menger, 1997). El merge pe urmele lui Boudon, care critică din anii 1960 "structuro-funcționalismul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se construiește în tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin extensie, se pot înțelege modurile în care practicile culturale permit transpunerea numelor și renumelor cu sine și pentru sine printre ceilalți, în sânul colectivelor. Amatorul sau cunoscătorul, specialistul sau colecționarul participă prin delegarea renumelui celui pe care-l poartă și îl transportă în lumea socială". Nathalie Heinich, 2000, p. 346. • Profesioniștii definirii Cum subliniază Strauss (1992a, p. 275), oricare ar fi "lumile" sociale, unele activități sunt desemnate ca fiind mai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
80, 98-100, 110, 113. Clasare, 13,56, 87, 171, 227-233, 238, 273. Clase sociale, 126, 128-129, 131-133, 150, 278, 282-283, 307 Clasificare, 40. Coeficient bugetar, 124. Cognitiv, 50-51, 53-54, 68-69, 77, 138, 306. Colectivități locale, 13, 199, 203-205, 207, 224. Colecționar, 171, 178, 249-251, 253, 255, 262, 264-265, 267, 285, 294. Comandă publică, 234. Comisar de expoziție, 178, 191. Comprehensiune, 45, 85, 261. Comunitarism, 305. Concert, 71, 96, 114, 116, 120, 192. Concurență, 166-167, 240, 245, 266, 278-279, 289. Concurs, 187-188
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care se va finaliza opera și o face posibilă prin simplul fapt că plătește pentru ea (exemplu: Papa Iulius al II-lea i-a comandat lui Michelangelo decorarea plafonului Capelei Sixtine). Patronajul poate îmbrăca multiple forme (Biserica, monarhii, nobilii, magnații, colecționarii). În tecut, el oferea mijloacele economice cât și un public garantat. Baza economică a relației dintre artist și public se schimba, clasa mijlocie avea o putere economică mai mare, industria înlocuia agricultura. Poziția artistului față de public se redefinea, artistul devenind
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Ionescu din „Periodicele românești"și după G. Cațafany care spune că i s-a dat (comanda n.n.) de o societate de jidovi. A apărut un singur număr, 29x20 cm.10 bani numărul. * Filatelia română Filatelia română, Jurnal filatelic lunar, pentru colecționarii și comercianții de mărci, apare între 25 septembrie 25 octombrie 1898, directori proprietari 58 Theodoresco, și C ie la tipografia S. George Cațafany (24x17 cm.). Cel din 25 octombrie (34x21 cm) la tipografia S. Gross. * Flacăra Flacăra, Organul Comitetului Județean
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este în strada Lascăr Catargi nr. 41, Bârlad, mandatele și scrisorile recomandate se solicită a fi trimise pe adresa domnului S. Zilberstein, str. Ștefan cel Mare nr. 25 Bârlad. Scopul revistei este de a înjgheba relații intime între filateliști și colecționarii români cu confrați de pe întreg globul ‐ ocazionându‐se procurarea de timbre poștale, mărirea colecțiilor dar și avertizarea filateliștilor să se ferească de eventualele excrocherii, punându‐se la dispoziția cititorilor spațiu pentru publicitate și colaborare. Tipografia - la N. Peiu ‐ Bârlad. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care fuseseră, în același timp, și autori de tragedie, și autori de drame satirice, precum Sofocle, Eschil, Euripide. Aceștia își încercau inventivitatea și umorul prelucrând miturile canonizate. Dintre toți, cel mai talentat fusese considerat Eschil care, în fragmentele rămase din Colecționarul de oase, practică o formă de parodie-travesti a evenimentelor și eroilor participanți la războiul troian, încheind episodul disputei lui Ulise cu Ahile și Diomede prin lovirea celui dintâi cu "o oală de noapte puturoasă". Figura lui Ulise devine o emblemă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru a participa la concursurile de creație. Evaluarea de tip „c" Evaluare de produs, externă, sumativă este un tip de evaluare alternativă și se face de către factorii externi (vizitatori ai expozițiilor, critici de artă, juriile concursurilor, publiciști presă sau eventuali colecționari de artă). Acest tip de evaluare se realizează după o prealabilă evaluare de tip intern. Rezultatele evaluării sunt concretizate în diplome și /sau premii, popularizarea lucrărilor în presă prin cronici ale expozițiilor sau prin reproducerea lucrărilor, întocmirea unor albume, realizarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
gamă largă de teme, portrete și compoziții în tehnici diferite de lucru, modelând în lut, gresie arsă, sculptură în piatră și lemn. Cele mai reprezentative lucrări au fost achiziționate de către muzeele de artă din București, Iași, Vaslui, Galați, Botoșani și colecționari particulari. Am realizat trei expoziții personale. Prima cu ceramică neagră în Iași în anul 1966, a doua în 1970. Cea de a treia a fost la Huși în orașul meu natal. În anul 1974 am participat la o expoziție organizată
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
o asemenea instituție, revist a po pulariza des muzeul particular Al. Saint-Georges din Bârlad, operă a ofițerului îndrăgostit de arhivistică și care își realizase o colecție cu piese din trecutul poporului nostru, muzeu la care el era nu numai inițiatorul, colecționarul, custodele, muzeograful „de serviciu” dar și îndrumătorul vizitatorilor în cele două zile de acces a acestora (p.374 375 din „Mari personalități...”). Rămas la o singură sursă de informare, Ioan B aban repetă adesea că autorul luat în discuție, fie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pict ură și sculptură, pentru acele de muzică și de dr ept) vo r fi completate, când necesitatea va cere, cu personalități din cele mai competente, din afară de Academie și care nu participă la concurs, personalități ca: pictori, sculptori și colecționari cu reputațiunea pe deplin stabilită, compozitori muz icali de mare reputație și juriști doctrinari din cei mai de vază, aceasta întrucât statutele sau Regulamentul Academie i Române nu se opun. De asemenea, și întrucât statutele Academiei nu opresc, îmi exprim
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tuturor negustorilor care practicau o prefață de incendiu la orice faliment fraudulos, o luptă de care voința de dreptate a ieșit biruitoare. Dar moartea lui C. Hamangiu nu mi evocă atât o ca rieră de magistrat, o muncă de harnic colecționar de legi, nici seria codurilor, îmi evocă ceva mai simplu, mai emo țion al: fărâma de flacără idealistă ce pâlpâia în sufletul lui. Magistratul sever, omul adâncit în studiul legilor, păstra un cu lt d e o rară noblețe: cultul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sistemului școlar. Marii burghezi nu sunt mari intelectuali sau mari savanți, cu câteva excepții notabile. Pot fi scriitori, artiști plastici sau actori, dar cel mai adesea sunt principalii clienți ai creatorilor și ai pieței de artă. Lumea bogaților este lumea colecționarilor de tablouri, de obiecte de artă și de mobilă veche. Istoria artei și a literaturii, tehnicile artizanilor de mobilier și porțelan se învață în saloanele de familie, în compania părinților sau bunicilor, într-o relație în același timp educativă și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
prezent pe piața de artă în calitate de cumpărător depinde, mai întâi, de resursele economice. Dar operele de artă achiziționate reprezintă un patrimoniu foarte important în familiile vechi: expuse în camerele de primire, aceste lucrări joacă un rol important în notorietatea unui colecționar și în munca de administrare a capitalului social. Dat fiind că familiile cele mai bogate din punct de vedere economic au și cele mai mari șanse să fie cele mai bogate și din celelalte puncte de vedere, are loc o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Lartigue, pe atunci în vârstă de unsprezece ani, întins pe burtă în camera sa, fotografiază colecția de automobile de cursă, numărând deja o duzină de modele la scară mică, din cele care l-ar emoționa și pe cel mai exigent colecționar din ziua de azi. În 1911, Lartigue va învăța să conducă cu șoferul tatălui său. Astfel, aceste personaje care știu să savureze timpul și încearcă să îi conserve amintirea și urmele, sunt și amatori ai vitezei: sunt pasionați de evoluția
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cochetat” cu arta, literatura, muzica etc. A fost inițiatorul și apoi șeful Societății Numismatice Române din cadrul Cercului Militar Național, unde a desfășurat o bogată activitate, organizând numeroase expoziții și simpozioane. În același timp, donatorul colecției este nu numai un „înrăit” colecționar, ci și un „creator”de medalii. După o profundă documentare, a realizat machetele a mai multor medalii, care redau o informație științifică corectă dar, în același timp, oferă și o imagine artistică plăcută privitorilor. Multe din piesele donate (în special
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
înțeleaptă, de olimpian sastisit de viață. Nu reușește însă întotdeauna, ceea ce-l va fi determinat, probabil, să se gândească la "ideea romanțării morții lui Odobescu" (12 dec. 1938) scriitor cu care se simțea afin în multe privințe (temperamentul decadent, de colecționar, pasiunea pentru Antichitate și pentru arheologie, cultivarea eseului erudit, ironia etc.) și de care-l apropia probabil și "accidentul" tardiv, mai precis iubirea melancolică a bărbatului trecut de amiaza vieții pentru o femeie cu mult mai tânără. Gabriela Omăt, editoarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve, pe Emil Vulpe și Mihail Rodocalat 33). Despre Anastase Simu, ce avea și o licență în drept la Paris (1878), mai știm că a fost un pasionat colecționar de artă; cele 1182 de gravuri, picturi, sculpturi etc., pe care le-a strâns de-a lungul vieții le-a donat statului român în 1927, constituindu-se astfel muzeul care-i va purta numele 34. Pentru activitatea publică, dar mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
scopul urmărit, comunitățile virtuale pot fi: a. comunități de interese construite în jurul unor interese care variază de la hobby-uri la probleme de identitate sau orientări profesionale. De obicei, ele sunt orientate pe domenii înguste, foarte specializate, de exemplu: comunități ale colecționarilor de monede vechi, ale iubitorilor de muzică jazz, ale vegetarienilor adepți ai curentului raw food (mâncare negătită) etc.; b. comunități de practică (specializate pe grupuri sociale, profesionale, culturale, religioase care împărtășesc aceleași obiceiuri, practici profesionale sau culturale); c. comunități de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cunoscută și de bogată în valori ale trecutului. Așadar, avem de-a face cu un pasionat om de cultură, care și-a dedicat întreaga viață idealului de cunoaștere a trecutului istoric, a tradițiilor și obiceiurilor populare. A fost un excelent colecționar al obiectelor arheologice și etnografice. Fiecare dintre noi am urmat drumuri diferite în viață, dar oriunde a mers învățătorul COSTACHE BURAGA a luat cu el câte ceva, de la fiecare, neuitând să-și iubească semenii. El a știut să adulmece frumusețea vieții
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]