56,095 matches
-
pâini din mazăre; - o stofă care să oprească gloanțele; - buzunare împotriva furtului; - o stofă care să permită băi de soare în balcon fără să fii văzut de vecini; - sicriu cu dispozitiv de deschidere automată în caz de moarte aparentă." Scriitorul comentează cu umor: "Glumă-glumă, dar în zilele noastre tot s-a inventat ceva din lista nemților: e vorba de vestă antiglonț, cu care merg nu numai soldații, ci, cum vedem mereu la televizor, si înalții demnitari." Apoi, discuția alunecă, prin asociere
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
încercate de un creator, stări care pot veni pe un cântec lălăit transmis de radioul vecinului, la gară, între două trenuri și cărând bagaje grele, sau la bucătărie, în aburii fasolei puse la fiert..." Adevărul este că, angajându-ne să comentam cartea lui Costache Olăreanu, simțim mai curând tentația să citam din ea. Devenim altruiști, am vrea ca și alții să se bucure - pe cont propriu - de frumusețea textelor. O frumusețe superficială, neconstrângătoare, un șpriț de literatură în care sifonul nu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Z. Ornea Am mai comentat, în 1993, tot aici, o carte a d-lui Michael Bruchis, intitulată, aproape neutral, Rusia, România și Basarabia - 1812, 1918, 1940, apărută la Chișinău. Dar chiar din titlu și, apoi, în text, trăia, zbuciumata, întreaga tragedie a Basarabiei, smulsa în
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
al denumirii reale de română. Încît luptele continuă statornic și îndîrjit. Cu deosebirea că acum nu se desfasoara numai la nivel științific ci și politic, între partidele care se înfrunta în încordata Basarabie a noastră. Autorul cărții pe care o comentez nu are deloc o bună opinie despre atitudinea lui Petre Lucinschi, actualul președinte al Republicii Moldova, prezentîndu-l că un românofob și apropiat românofobilor. Lucrurile sînt, deci, tot încurcate și, repet, nu e de sperat într-o apropiată izbăvire istorică. Multe pagini
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
al șaselea, la Editură Minerva, în 1971, al nouălea în 1976 și al zecelea în 1983. Apoi ediția a înghețat. Acum doi ani, în 1997, a apărut al XV-lea volum din ediție, conținînd pasabilul român inedit Prăbușirea (l-am comentat aici). În sfîrșit, în 1998, apare al XVI-lea volum din ediție, cuprinzînd două scrieri tot inedite, dintre care cea dinții, amplă nuvelă Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion, fusese pregătită de autor, în 1938, pentru ediția de la Editură Fundației
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
în fapte, obiectivata și singura atitudine pe care și-o îngăduie e de a face simpatică virtutea". Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
direct la mașină și-apoi le corectează cu pixul, le modifică pe ici pe colo. Și atunci mă întreb cu ce se vor ocupa viitorii cercetători literări. Adio variante, adio etape intermediare pe drumul către desăvârșire. Nu se vor mai comenta șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori de texte care să studieze manuscrisele și să decidă, în cazurile obscure, care e varianta cea mai sigură, adică cea mai aproape de
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
să schimbe lumea din cetate? În mod tranșant și imediat vizibil, nu. Dar cei care rămîn suspendați în magie? Cu ei chiar nu se întîmplă nimic? Chiar nu se întîmplă nimic cu cei care au văzut acest spectacol și-l comentează frenetic, oameni de teatru și spectatori obișnuiți? O imagine cel putin s-a topit în ei și participă acum la transformările chimice, fizice ș.a.m.d. din organism, modificîndu-le formulă și aducîndu-le lumină și liniște în priviri. La sfîrșitul spectacolului
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
Stătescu (erau boiernași de țară) sau precum Gh. Mîrzescu, P. Poni, M. Pherekyde, Ludovic Steege, Const. Stoicescu, N. Voinov, Emil Costinescu nu au avut descendentă boiereasca (și mai sînt și alții). Această realitate, bine evidențiata în cartea pe care o comentez, dovedește faptul că moșierimea intrată în politică liberală s-a antrenat (că, de altfel, și cea devenită, sub raport politic, conservatoare) la relații capitaliste, determinînd evoluția civilizației românești. Dar această realitate a originii sociale (să-i spun de clasă?) mai
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh. Tohăneanu se chema Creșterea limbii românești. Cele vreo optzeci de texte astfel scrise formează conținutul volumului recent. Editură Timpul a reînnoit, cum s-ar zice, ocazia. Anul trecut, comentînd "bătălia" din jurul lui Eminescu provocată de cîteva comentarii din Dilemă și România literară, îmi exprimăm convingerea că nu-l sărbătorim că lumea pe poet doar prin evocări pioase la aniversări. În orice cultură serioasă, aniversările devin prilejuri de reeditare și
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
cît de cît exotic și să fie din Est. Restul e pedanterie excesivă. Marea artă nu se încurcă în mărunțișuri... Despre al doilea film, Umanitatea lui Bruno Dumont, un policier filosofic, greu digerabil, jucat de neprofesioniști, am scris cînd am comentat palmaresul Cannes-ului, (palmares în care filmul a intrat din rațiuni ținînd mai de grabă de psihanaliza decît de politichie). Singurul film de debut din cele trei, Viețile noastre fericite, e povestea a șase tineri și a măruntelor lor supraviețuiri
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
Primele două volume ale acestui jurnal (pentru anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al treilea (cuprinzînd însemnările anului 1945) n-a apărut încă. În schimb, au apărut cele cu însemnările din anii 1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau posterității un document, din care ea
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
șui generis. Ca rezultat al acestei stranii reacții ce limitează libertatea prin sine, eul se teme de el însuși, se evita, se exorcizează. O înfățișare mai superficială a unei atari autonegări a eului am consemnat-o, în mai multe rînduri, comentînd tendința centrifugala a optzeciștilor, atrași de anecdotic, descriptivism, reportaj, în contextul moral al unui cinism vizînd deopotrivă obiectul și subiectul discursului lor. Un alt tip de reacție constă în asumarea profundă a eului, pînă în momentul în care acesta se
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
să-și traducă în românește opera (n-a terminat-o) și o publică, idee nefericită, în cea mai rau privită colecție românească ("Colecția 15 lei"), aducînd deservicii propriei opere. În martie 1933 îi apare, la Paris, Casa Thuringer și e comentată, în Le Monde, drept o carte reacționara. Lovit și disperat, redactează eseul Omul care nu adera la nimic, în Spitalul Filaret, în care polemizează cu recenzenta din Le Monde, pe care îl dă publicității (în ediția pe care o comentez
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
comentată, în Le Monde, drept o carte reacționara. Lovit și disperat, redactează eseul Omul care nu adera la nimic, în Spitalul Filaret, în care polemizează cu recenzenta din Le Monde, pe care îl dă publicității (în ediția pe care o comentez se publică și acest text). Aici declară: "Iată de ce strig de pe patul meu de suferință: Trăiască omul care nu adera la nimic! O strig în ultima mea carte și dacă scap încă o dată de moarte, o voi strigă de-a
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
germană, editorul publicînd, aici, textul acestei conferințe, pe care prozatorul a repetat-o pe unde a conferențiat, cu idei interesante - deși unele cam naive - despre rostul și menirea artei. E bine, negreșit, că se publică, în ediția pe care o comentez, textul acestei memorabile conferințe. Unde editorul nostru greșește profund este faptul că nu inserează, în ediție, nici un text publicat de Istrati în revistă Cruciada Romanismului. Revista această a apărut la 22 noiembrie 1934, sub conducerea lui Mihail Stelescu, redactor fiind
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
din 1885, la București. Și, pe deasupra, ca să aibă din ce trăi (moștenise, ca legatar al averii părinților, o moștenire grea) a practicat (ca și Maiorescu) o acaparantă, dar bănoasă avocatură, avînd, uneori, cîte patru procese pe zi. Și pentru că, aici, comentez începuturile Junimii și ale Convorbirilor literare e drept să se recunoască adevărul aprecierii dlui Nicolae Mecu că aducerea în Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a transferat - cum observă autorul cărții pe care o comentez - prietenia cu bătrînul Costache Negruzzi într-o dragoste filială asupra tînărului nostru junimist. Pentru Junimea și revista ei, la începuturi, această afiliere a bătrînului, acuma, bard Alecsandri a fost o cucerire extraordinar de importantă, conferindu-i prestigiu, legitimitate și onorabilitate
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
apreciază cum se cuvine, menționînd chiar că în cazul lui Negruzzi soluția nu era publicarea într-o ediție de Scrieri complete, ci în antologie, cum au procedat, în 1980 și 1983, dnul Andrei Nestorescu și autorul studiului pe care îl comentăm, în două volume ale colecției "Restitutio". Dl Nicolae Mecu a scris o carte bună, atentă, riguroasă, informată, oricînd folositoare pentru cîmpul istoriografiei literare. Nicolae Mecu, Iacob Negruzzi sau vocația comunicării, Editura Minerva, 1999
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
mișcări literar-culturale și a mentorului ei, atitudine neschimbată și astăzi, venind într-o absolută contradicție cu felul în care, începînd cu anii șaizeci, sînt evaluați junimiștii în România". De ce am făcut această introducere? Pentru faptul că antologia pe care o comentăm este axată pe poeții "minori" ai Junimii sau aflați în cîmpul de influență al faimoasei societăți: Anton Naum, Vasile Pogor, Ioan Ianov, Nicolae Nicoleanu, Nicolai Skelitti, Nicolae Gane, Dimitrie Petrino, Theodor Șerbănescu, Samson Bodnărescu, Mihai De Bonacchi, Iacob Negruzzi, Ioan
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
S-a îndeletnicit și ca referent pentru literatura română la două-trei edituri pariziene de notorietate. Literatura română n-avea căutare, fiind, nici atunci, vorba autoarei, neexportabilă. Eliade și-a investit speranțe în agenția literară a autoarei cărții pe care o comentez, sperînd să fie consemnat, prin înfăptuire, un "moment românesc unic". N-a fost, deși, atunci, se pregăteau, pentru marele lor triumf, Cioran, Ionescu și Eliade. A venit, apoi, momentul împrietenirii cu Virgil Ierunca (pe care îl știa din București ca
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
vor avea acces la dosarele noastre, a apărut Blaga supravegheat de securitate, un documentar alcătuit de d-na Dorli Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul României literare cu cîteva luni în urmă. Ele provin din arhiva S.R.I. Nu-mi propun să discut acum cartea (am făcut-o, de altfel, în emisiunea mea de la Protv), ci doar să semnalez două lucruri. Cel dintîi este
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
ușor de prevăzut că un asemenea uz extins se va întîlni și în contexte care nu mai au nici o legătură directă cu mediul de origine. Trecerea prin parodie rămîne o etapă necesară; o dovedește o altă cronică, în care este comentat un spectacol umoristic cu funcție publicitară - Un E-mail pierdut (EZ 2333, 2000, 2). Replici și situații evident parodice înlocuiesc elementele tradiționale cu cele ultramoderne; unele provin din textul piesei - "descoperă dischetele lui Cațavencu", "liderul unui grup de hackeri", "să ne
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
Cristian Teodorescu Discursul președintelui Constantinescu de la adunarea medicilor țărăniști a fost comentat pe toate fețele și, dacă lăsăm deoparte detaliile, ideea generală a fost că dl Constantinescu se pl înge cam tîrziu de securiștii și activiștii de partid grupați în anumite partide ori de făcătorii de opinie "analfabeți" sau ignoranți care dau
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
Petreu aprecia că pentru a detecta împrumuturile nemărturisite ar trebui convocate competențe recunoscute în materie; adunate într-o sală și, în urma unei lecturi cu voce tare al cutărui curs să se identifice sursele posibile. În textul ediției pe care o comentez, la un moment dat profesorul îl citează pe Platon. Editorul are grijă să precizeze într-o notă "Rămîne de confirmat de un specialist în Platon și în filosofia greacă dacă Platon spune, într-adevăr, ceea ce afirmă Nae Ionescu că "zice
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]