109,977 matches
-
eternitate. Cu stăpânirea deplină a conceptelor filosofice și estetice, dar și cu deschiderea minții sale de poet dăruit, George Popa comentează de asemenea unele categorii ontice rezultând din condiția umană, cum ar fi: iubirea, dorul, mitul, misterul, visul etc. Totdeauna comentariile sale se impun prin argumentele pe care se bazează În interpretarea nuanței creatoare. Astfel, pe Întreg parcursului eseului Cătălina este idealizată. Autorul ne dă de Înțeles că Luceafărul o vede astfel și că, de fapt, el este doar ecoul acestei
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
exemplu de autoreferențialitate într-un roman rămas în manuscris" . Chiar și așa, observă criticul, Eliade le premerge târgoviștenilor Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu, precum și câtorva dintre "tinerii textualiști" care "folosesc o construcție similară (roman indirect, jurnal, note despre roman, comentariile autorului care scrie un roman etc.)". "Metaromanul este, așadar, o descoperire veche", conchide în acest punct, cu o nuanță de maliție, Eugen Simion, cu gândul, după cum se poate înțelege, nu doar la "tinerii textualiști", ci la toți acei autori contemporani
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
pe la orele 15 cu o plimbare în cartierul meu (din 1987 încoace), între rue Didot și rue des Plantes, între Porte de Vanves și Porte d'Orléans. O masă plăcută la café Zeyer, în piața Alésia. Vineri, 21 iunie În comentariul despre Caietul mamei (din Exorcism în șoaptă), mi-am permis o reflecție impertinentă asupra bunicului meu Anghel Constantinescu. După moartea Dinei, el se mută - cu cei doi copii ai săi - la Ilinca, ibovnica pe care nu va întârzia s-o
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
și autoarea, "o restituire necesară și naturală a valorilor într-un prezent poate prea dispus la demolări și negativări". Este, într-adevăr, un "romantism recuperat", o carte modernă - nu doar în domeniul profesional, ci și ca atitudine față de realitatea contemporană: "comentariul a stăruit asupra textului ca restituire legitimă a reprezentării și interpretării romantice a lumii, uneori tulburător de apropiate de rătăcirile și căutările omului contemporan". Elena Loghinovski *Cornelia Cîrstea, Romantismul recuperat, Scrisul Românesc, Colecția "Hermes", Craiova, 2003; Cornelia Cîrstea, Metamorfozele prozei
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
că decretarea unui articol ca fiind publicabil fără corecturi aduce un blam consultantului, și ca atare, găsirea nodului În papură este indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui mare OM? Ani de-a rândul În revista ‘Insider’ au apărut
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui mare OM? Ani de-a rândul În revista ‘Insider’ au apărut atât analize ale materialelor existente cât și diverse comentarii și discuții. Cei mai cunoscuți specialiști din domeniu și-au expus părerile și mi-au elogiat contribuțiile. Ciudat este că pe măsură ce Îmbătrânesc, În loc să-mi scadă ideile, acestea cresc. Îndrăzneț, În numărul din primăvară al acestui an, Anno Domini 2010, cu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
aproape exclusiv citate din autori numiți sau din autori nenumiți, pe care cititorul trebuie să-i recunoască sau să-i ghicească. Maxime celebre (uneori inversate sau subtil deformate), aforisme, profesiuni de credință, fraze memorabile sau selectate idiosincratic, însoțite de minime comentarii, alcătuiesc o compoziție sumbră (dată fiind tema, dată fiind sinuciderea îndelung și minuțios pregătită a autorului, la o dată fixă, mărturisită prietenilor, amînată dintr-un motiv aparent frivol - un recital de pian al lui Gieseking anunțat între timp - dar finalmente executată
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
mă-ngheață. / Demoni șireți mă visează frumos. / Viziunile lor îmi curg iarăși pe față". Textul este dens, are o tensiune înaltă, fiecare vers este alcătuit dintr-o expresie sugestivă prin sine însăși, care se pretează - în situațiile corespunzătoare, bineînțeles, - unor comentarii generoase. Simplitatea manifestă a versurilor lui Dumitru Crudu vrea pesemne să fie o probă a spontaneității. Se înțelege că o anumită semnificație poate fi găsită în orice, chiar și în mersul unui gîndac de la un capăt al mesei la celălalt
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
-i trimit ceva din Încercările mele literare. Zis și făcut... Lecția celui ce mi-a modelat pașii literări n-o voi uita niciodată. De la primul său mesaj cu nuanțe paterne Dragă Daniela, am primit și am citit cu mult interes comentariile trimise; Îmi va face plăcere să colaborezi la publicațiile ARP. De altfel, ca să le cunoști, am rugat un colaborator să ți le prezinte, nu știu dacă a făcut-o până acum. Oricum, foarte curând cele două cronici vor apărea În
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
După informarea dată la F.B.I. se ducea la confesorul lui, un iezuit care cu interes lua note despre activitatea lui de informator și triplu agent." Lipsa de seriozitate și improvizația celor ce fac afirmații gratuite mi-a fost confirmată de comentariile pe marginea concursului Mari români, organizat de Televiziunea română. Printre primii zece clasați se află și Mircea Eliade. A doua zi după anunțarea rezultatului dintr-odată injuriile și "demascările" s-au transformat în omagii apologetice. într-un cotidian central, unde
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
La Țigănci” în care el subliniază perfecțiunea stilului lui Eliade, unde fiecare cuvânt este important, semnificativ și fără substitut cu alte cuvinte un stil perfect, contrariu criticilor altora, care susțineau că stilul lui Eliade era cam neglijent. Extrem de interesante sunt comentariile făcute da Claude Henri Roquet, care a publicat “L'Epreuve du labyrinthe”, bazat pe convorbiri cu Eliade și care ne atrage atenția asupra faptul că, după Eliade, nu numai că fiecare dintre noi își are labirintul sau, în care ne
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
ne atrage atenția asupra faptul că, după Eliade, nu numai că fiecare dintre noi își are labirintul sau, în care ne îndreptăm spre centru, dar de fapt avem mai multe labirinturi. Cum atingem centrul unui labirint, un altul nou apare. Comentariile lui Roquet sunt extrem de perspicace și opuse interpretărilor tendențioase și chiar puerile și ridicole ale Alexandrei Lavastine-Laignel. Acest interviu a fost începutul prieteniei între acești doi mari cugetători. Urmează pe ecran Emil Cioran ale cărui cuvânte sunt pline de duh
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
avea voie să coboare din pat și nici măcar să țipe. Cel care Îndrăznea era făcut totuna de vânătăi. Un fel de teroare se așternuse peste Întreaga clădire. Spre seară, personalul a fost adunat Într-o ședință de partid. Fără nici un comentariu, pentru fapta săvârșită, tanti Maria a fost sancționată și mutată disciplinar la o altă creșă. Nu i-a picat bine, mai ales că din salariul ei, oricum mic, mai trebuia să și plătească o navetă zilnică și extenuantă. Am lăcrimat
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
11; articol disponibil la adresa web http://pomomusings.com/wp content/writing/Apophatic.pdf, accesat la 6 Iulie 2011). În timp ce aceste citate toate fac aluzie la o posibilă etapă suplimentară dincolo de dialectica apofatic-catafatică, cel mai interesant citat poate fi regăsit în comentariul lui Paul Rorem (Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice. În această secțiune, Sfântul Dionisie îi oferă lui Timotei această încurajare: „abandonează tot ceea ce
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Nu este vorba despre beție, în sensul de consecință gravă a consumului de alcool, ci este o stare de o mare luciditate, bucurie, veselie, seriozitate și entuziasm, urmare a legăturii iubirii noastre cu Dumnezeu.. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae face câteva comentarii la acest text și menționează că beția trează sau trezvia beată este o expresie paradoxală prin care Sfântul Grigorie - și, după exemplul lui, alți Părinți următori - descriu starea complexă și totodată echilibrată a omului înaintat duhovnicește. Omul, „umplut de înțelepciunea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cu litere mari și groase, numele lui Laszlo Tokes (“One Pastor's Witness”); în interior apare și numele adevăratului autor: David Porter! Pînă în 1994 citisem tot felul de povestiri, narațiuni, relatări despre răsturnarea lui Ceaușescu, pline de informații și comentarii, dar și de ambiguități în ceea ce privește adevărații vinovați de omuciderile după arestarea lui Ceaușescu. Cu toate acestea am fost curios și de “the incredibile story” a păstorului din 1990, care între timp a devenit episcop, datorită meritelor sale revoluționare din Piață
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
1302C. footnote>. Deci, în acest caz, „extazul” însoțește pătrunderea în înțelesul mai profund al Bibliei sau dogmei; și astfel, devine o pluralitate de „mistere”, percepute cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
al Bibliei sau dogmei; și astfel, devine o pluralitate de „mistere”, percepute cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Gregory of Nyssa, în Journal of Theological Studies, 22/1971, p. 370. footnote>. Mistica lui Origen este centrată pe Cuvântul divin, acest Cuvânt fiind perceput prin Sfintele Scripturi. Și în măsura în care Scripturile conțin relatarea Întrupării, mărturii profetice despre aceasta, precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
vânturi, se adâncesc și se înalță mai mult. La fel se întâmplă și cu drepții”<footnote Ibidem, p. 91. footnote>, căci „ispitele sunt îngăduite de Dumnezeu pentru exercitarea noastră, iar nu pentru învingerea noastră”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia IX, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul. Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 124. footnote>. Ele nu ne fac să fim slabi, ci ne arată cum suntem. Pe de altă parte
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a căzut în ispite, pentru că a lovit cu putere pe diavolul. <<Dar, zici tu, cum de i-a îngăduit Dumnezeu una ca aceasta?>> Ca mai mult însă să se încununeze, și diavolul să primească încă mai multe răni”<footnote Idem, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XLIII, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
dar eu nu mă vedeam deloc așa. Eram doar o fată timidă, crescută sever de doi părinți prea protectori și o bunică cu veleități de general de armată. Știam că sunt privită de colegii mai mari cu admirație; făceau deseori comentarii legate de fizicul meu, dar asta nu conta prea mult pentru mine. Eram ocupată să Învăț cât mai bine, visam să devin avocat. Nu știu dacă În iarna aceea, cineva bănuia secretul Înfloririi mele. “ Te-ai Împlinit, fato, crești! Ai
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Mystical Interpretations of the Song of Songs”, în That Others May Know and Love. Essays in Honor of Zachary Hayes, OFM, ed. Michael F. Cusato and F. Edward Coughlin, St. Bonaventure: Franciscan Institute Publications, 1997, p. 133-158. footnote>. Aici, în comentariul Sfântului la cuvintele pe care le analizează în omilia 4 (38): „Sunt bolnavă de iubire” (Cântarea Cântărilor 2, 5), este cel mai deosebit Și mai interesant mod de a trata motivul iubirii. Sfântul Grigorie spune că boala Sulamitei este provocată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]