6,344 matches
-
intimitatea familiilor boierești, iar idila nu este una siropoasă, deoarece autoarea a reușit să se strecoare în intimitatea epocii și să pigmenteze narațiunea prin încrucișarea a două orizonturi distincte, jocul limbajelor asigurând echilibrul dintre sublim și grotesc, dintre tragic și comic, "arta iubirii" evgheniților, melancolia, tandrețea, senzualitatea, romantismul fiind deliricizate mai ales prin replicile țiganilor, nelipsiți din preajma boierilor. Umorul sănătos, tonic, greu de redat altfel decât prin citate, este salvator: " - Priveala, Ioniță, priveala poate să te îmbogățească. Totul respiră în jur
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
împrumut, Lost in Translation. Autorul ei, Charlie Croker, a colecționat anunțuri scrise în engleză pentru uzul turiștilor, în afara spațiului anglofon - în aeroporturi, hoteluri, restaurante etc. Exemplele alese de Leo din cele 175 de pagini ni s-au părut atît de comice, încît le copiem aici pentru cei ce n-au citat (încă) ultimul număr de anul acesta al Dilematicii: "Rugăm apariție prezentabilă nu pepene rugăm" (hol de hotel la Beijing); Pentru a suna room service, rugăm de deschis ușa și chemat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
zvonea că Buoso a lăsat banii unei mînăstiri. Imaginația scenografei Lia Manțoc nu este îngrădită de culoarea negru. Costumele, pălăriile - mirobolante, cu un comentariu ludic extraordinar, machiajul investesc, ab initio, actorii cu anumite stări, cu o multiplicare a parodiei, a comicului de zile mari. Rudele defilează cu oale enorme, cu cratițe, cu sticle de băutură. Vin la priveghi, nu-i așa? Ce urmează pe scenă este halucinant. Trebuie neapărat văzut. Un prolog decupat dintr-un film de Fellini. Abia după acest
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
nimic altceva decît un profet care să salveze lumea pentru că în mod cert ea are nevoie să fie salvată. Dacă personajul este un copil, apoi o adolescentă și o femeie la urmă, în schimb povestea este adultă și tragică și comică. Copilăria lui Marjan se intersectează cu evenimentele tumultuoase care au loc în Iran, începînd cu anul 1978: revoluția și izgonirea Șahului, instaurarea unei Republici islamice și a unui regim totalitar impregnat de fanatism religios, războiul cu Irakul cu sute de
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
Petru Rareș a lui Asachi) e scrisă, din păcate, în aceeași limbă arbitrar nemaniabilă și absurdă. E cert că, nu așa de fantezist în închipuirile sale istorice cum s-a tot spus, Asachi n-avea talent de prozator". în "poema comică", Păcală și Tîndală, a lui Eliade, "epica propriu-zisă este (...) foarte plictisitoare", unele aluzii producînd o "impresie de vulgară facilitate". Bolintineanu e catalogat drept "cel mai plat didactic, cel mai plicticos documentar dintre toți călătorii noștri din secolul trecut". Alecsandri, confruntat
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
la activ să afirme..." (blogspot.com); "mama a vreo 2 copii și soția unui nene" (idieta.ro); "li s-a terminat programul, după cum spunea o tanti în gura mare, o tanti care lucrează în slujba cetățeanului" (brandingromania.com) etc. Efectul comic al acestor utilizări provine din mimarea cu intenție ironică a atitudinii respectuos-admirative și a limbajului infantil. În argoul interbelic, substantivul nene a fost înregistrat și cu sensul de "patron al unei case de toleranță"; "întreținut (și apărător) al unei femei
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
încercări (cîteva scene și portrete din Escursiuni...) cuprind pagini scrise de Filimon sub forma unor însemnări de călătorie, unde literatura apare solicitată doar în treacăt: portretele unui cuplu ciudat de pe vapor, un grec oribil și frumoasa sa soție, o scenă comică de la "dogana" (vama) austriacă și, mai ales, o noapte agitată și plină de confesiuni, petrecută la Budapesta în tovărășia unor necunoscuți. Totul prea palid pentru a atinge literatura adevărată. Nuvelele încadrate în același jurnal de călătorie (Matteo Cipriani și Friedrich
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
contemporane. Dacă ne gîndim că romanul lui Filimon a apărut concomitent cu romane așa-zis istorice, gen Aldo și Aminta de C. Boerescu sau Logofătul Baptiste Veveli de V. A. Urechia, romane în care personajele medievale vorbesc în cel mai comic limbaj pașoptist, atunci diferența dintre Filimon și ceilalți devine copleșitoare. " - Bine ai venit, Kir Costeo, ia spune-mi, cum mergi cu alișverișurile? - După vremi, cocoane Dinule. - Știi la ce te-am chemat? - Nu știu, dar îmi închipuiesc că pentru răfuirea
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Rodica Zafiu Tiparele unor figuri ale expresivității populare permit recombinări și substituții, inovații comice și spectaculoase. Scoase din rețeaua lor intertextuală, unele par absurde, nemotivate, inexplicabile; sensul se reconstituie doar prin raportare la întregul inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparației complexe (cu agent și plasare
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparației complexe (cu agent și plasare spațială), caricaturizînd starea de perplexitate sau rîsul necontrolat. Ambele atitudini - considerate manifestări ale prostiei - beneficiază în imaginarul popular de scenarii comice, preponderent animaliere. Cea mai veche și mai cunoscută imagine este, probabil, "a se uita ca vițelul la poarta nouă, în care privirea descumpănită devine indiciu al ignoranței, al nepriceperii. Expresia, suficient de transparentă, e legată de rutina vieții rurale tradiționale
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro); "ai grijă să nu mori ca curca în gard" (sport.ro). Instabilitatea imaginii poate fi dovedită și invers, prin formulele care se depărtează de orice scenariu narativ și par să activeze doar simbolismul comic al curcii: "râzi ca curca-n lemne!" (cafeneaua.com), "nu abera așa ca curca-n lemne" (fanclub.ro). Internetul - prin dialogurile din forumuri și prin culegerile actuale de limbaj popular-argotic - aduce la lumină și alte expresii similare: a se uita
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
stat la origine; se știe însă că în cazul expresiilor explicațiile narative sînt aproape întotdeauna ulterioare și fanteziste. Adevărata explicație stă în tensiunea dintre un scenariu prototipic (obstacol fizic sau intelectual) și actualizarea sa, mereu inventivă, cu animale în posturi comice. Altminteri, asocierile de imagini migrează ușor între scenariul uimirii și cel al rîsului: a rîde ca rața la barieră ("ce te uiți fată și râzi ca rața la barieră", 123urban.ro), ca broasca la barieră ("am rîs de una singură
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
reproșat abstragerea din arena criticii de întâmpinare are chiar asupra acestei "arene care pătează" (cu formula lui Adrian Marino) o privire mai atentă și mai lucid-exigentă decât a unor "gladiatori" foiletoniști, înfierbântați de luptele cu fiarele și cu concurența... E comic sau tragic să vezi cum lucrurile se repetă cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași și aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai impersonalității vs.
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
-le de acesta, adoptând stilul lor... să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa - repetiția, în sine, frumoasă, să-ți intre bine în cap, vasăzică... Iar doamna, uscățivă, plutind de atâta experiență, care, de fapt, ușurează, - imită comic situația, buzunarele popii atârnând grele de atâta căpătuială, cu burdihanul uite-așa, revărsându-se, cu obrajii umflați... să nu faci ce face popa... să faci, zice, ce zice popa - și doamna, ca o veritabilă actriță, își suge la maximum fălcile
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
În anul 1959 începe dezastru. Este arestat și judecat în lotul Noica-Pillat, fiind condamnat la 14 ani de temniță. Tânărul cu înclinații mondene suportă, spre surprinderea tuturor, neașteptat de bine regimul penitenciar, grație capacității sale unice de a vedea partea comică, chiar și în tragic, și unei filosofii de viață care convertea în cunoaștere până și aspectele cele mai dezagreabile ale existenței. Titlul unui interviu pe care mi l-a acordat la mijlocul anilor '90 (reprodus în volumul Nostalgia Europei, Polirom, Iași
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
fantă spre trecut, printr-un procedeu simplu, folosit adesea ca pretext al unei evocări. Intrarea în lumea de altădată stăruie destul de mult, și la propriu, și la figurat, pe pragul unui prezent meschin, refractar și, într-o bună măsură, chiar comic prin micimea și josnicia lui, întruchipate, oarecum indirect, de limbuția șireată, insinuantă și duplicitară a Vicăi Delcă, lăudându-se că a absolvit "școala vieții, curs seral". Vizitatoarea indiscretă și inoportună provoacă o benefică descărcare a memoriei istorice, ce se întoarce
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
Nichita Stănescu și i-am dedicat sute de pagini de comentarii critice, inclusiv o carte. Mi s-a părut mereu surprinzătoare, ca traiectoria zigzagată a unui fluture în văzduh. Pentru mine ea nu a devenit niciodată previzibilă (și, prin aceasta, comică), nu a ajuns să mă plictisească (așa cum nu mă plictisesc ori de câte ori le-aș reciti versurile lui Mihai Eminescu, deși le știu, în marea lor majoritate, pe de rost). Gradul de înnoire adus de autorul Necuvintelor în poezia românească mi se
Cui i-e teamă de Nichita Stănescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9284_a_10609]
-
cum era condamnat în anii '50 capitalismul, cu toate valorile lui, cu toată burghezia, cu toată elita politică și mai ales cu toată cultura, considerată burgheză, deci anti-proletară și, prin urmare, nocivă pentru noul regim. Istoria se repetă în forme comice, pentru cine vrea să vadă. George Macovescu (1913-2002) nu a fost nici pe departe un disident, dar a fost una dintre acele rare excepții în cadrul comunismului pentru care merită să-ți calci pe dogmatismul anti-comunist. George Macovescu a fost un
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
împotriva Luminiței de un amic perfid. Nebunia își sticlește ochii la tot pasul. Cuscrii îi cad în plasă unul câte unul, cel din urmă fiind cel dintâi: tatăl lui Cezar începe să deseneze cruci pe pereți, cu anunțul de un comic lugubru că fiul lui a murit. Proiectorul este întors, apoi, spre Luminița, despre care aveam, până acum, numai dezagreabile amănunte fizice (hirsută, se epilează cam rar, lucru pe care autorul ni-l reamintește cam des). Acestea pălesc însă în raport cu dereglările
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
imediată să fie singură. Mai întîi să fie singură. Restul vom vedea...". Dar surpriză! Precum o variațiune pe aceeași temă, e introdusă rapid și o relație secundă, cu Zoe Ricci, pictoriță. Experimental, acest Don Juan ultracelebralizat își propune a reface "comica, absurda și în fond teribila situație" a legăturii cu Leni, în contul noii venite care "a fost aici ieri, s-a dezbrăcat, pe urmă, în fața năruirii mele, s-a purtat de o delicatețe, de o simplicitate care au făcut să
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
aplicat în glumă chiar unei forme verbale, așa cum sufixul augmentativ și onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
și modalități artistice, de spații culturale și de regizori omologați internațional, dintre care cîțiva sunt la al doilea film. Mon frere se marie (Fratele meu se însoară, Elveția-Franța, 2006) al lui Jean-Stéphane Bron, unde qui-pro-quo-urile dramei de familie dobîndesc accente comice, redă cu o finețe remarcabilă contactul a două culturi în care valorile familiei se proiectează diferit. Interview (Interviul, SUA, 2006) al lui Steve Buscemi, un film apropiat ca proiect de Closer-ul (Ispita, 2004) lui Mike Nichols, se constituie ca un
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
de viață, visurile, amintirile și întâmplările se succed fără încetare fără a dăuna însă coeziunii narative. Confesiunea lui Ștefan Negru are și ea particularități stilistice clare (în primul rând verva verbală, abordarea ironică și autoironică, ochiul atent care decupează situațiile comice și absurdul relațiilor sociale). Ochii și urechile sale sunt mereu la pândă, nici un element nu îi scapă, iar concluziile observațiilor sunt cel mai adesea sarcastice, la limita cinismului. Aflat la o lansare de carte, reproduce ultima frază, de complezență, a
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
și sugrumată într-un smoking verde -, o nebunie de lungancă!; învîrtea la glezna mîinii brățări de jad și coriandru, degetele ei lungi-prelungi îmbujorau ditamai inelele de-atîta anatomie divină și păgînă totodată; uneori exhiba fustalane grele, zglobii, negre, hachițoase: o duioșie comică se instalase în preajma sufletului ei copilin, nesfîrșit de crud și tandru; era însăși Fiica generalului!)... Cînd a auzit că o iubesc, a început să rîdă măreț, în hohote zdrobitoare, cu spume, cu crăci, de-au întors capul spre noi toți
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
sunt ce-i o furnică față de un om, adică... de 250 de milioane mai mici". Și atunci, am simțit și am gândit: categoric, indubitabil, nimeni n-ar fi putut s-o spună mai bine! Sanielevici a fost un mare, mare comic fără voie.
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]