1,909 matches
-
a VI-a, ponderea cazurilor pe care le-am instrumentat a fost deținută, detașat, de cele având ca obiect divulgări ale secretului de stat sau de serviciu în domeniul economic, cu precădere în sfera comerțului exterior. Gen de fapte ilicite comise, se știe, mai peste tot în lume, inclusiv, sunt absolut convins, și în România post-revoluționară. Am fost implicat, totodată, în cercetarea unor cauze de subminare a economiei naționale comise tot în domeniul comerțului exterior. Amploarea deosebită pe care au luat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
fostei Securități începea să i se impună și un alt rol, în afara aceluia - sună de-a dreptul idiot astăzi! - de a fi în slujba țării, a poporului, și de a mai contracara, doar când și când, manifestări izolate împotriva regimului comise, cum suna formula uzitată atunci, „pe fondul unor nemulțumiri personale sau sub influența propagandei reacționare din exterior”. Și, ca urmare, Securitatea începea să fie privită iarăși cu ostilitate de către tot mai mulți oameni. Sau, mai exact spus, să-și piardă
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
realitate natura și gravitatea evenimentului care se petrecuse, judecând după unitățile informativ-operative din care făceau parte ceilalți ofițeri chemați odată cu mine și, mai ales, după funcțiile pe care le aveau. În speță, gândul m-a dus la un act terorist comis ori preconizat a fi întreprins cu armament sau alte materiale provenite de la armată. M-am prezentat la generalul Ștefan Alexie, care mi-a strâns amabil mâna și m-a întrebat doar dacă sunt pregătit să anchetez un terorist. Răspunsul nu
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
penal la care am făcut referire mai sus a fost abrogat printr-un decret-lege din 10 ianuarie 1990. În primii ani după 1970, s-a înregistrat un număr relativ mare de cauze penale având ca obiect respectiva infracțiune de propagandă, comisă atât pe cale orală, cât și în scris. În marea lor majoritate, însă, aceste cauze au fost soluționate prin scoatere de sub urmărire penală, după audierea în stare de libertate a învinuitului și a doi-trei martori, iar în cazurile cu înscrisuri
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
nu se începea urmărirea penală erau relativ simple. Pe baza raportului de constatare grafică și a altor minime date obținute de către unitatea informativ operativă, se trecea direct la anchetarea suspectului și, eventual, la audierea persoanelor care aveau cunoștință de faptele comise, apoi făptuitorului i se lua o declarație-angajament în care, după ce își recunoștea și își regreta din nou acțiunile întreprinse, se angaja să nu le mai repete ori să desfășoare alte activități „împotriva orânduirii socialiste” sau a securității statului. În final
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
la prima vedere -, însăși uciderea copilului a fost de natură să contribuie la nedescoperirea făptuitorului. Pentru că, dacă acțiunea nu s-ar fi încheiat în acest mod tragic, autorul acesteia nu ar fi rezistat tentației de a se mândri cu fapta comisă. Și atunci, aproape sigur, ar fi „căzut” pe una din sursele de informații ale Securității sau ale Miliției. Da, trebuie să arăt, deloc mândru, desigur, că autorul acelei teribile acțiuni criminale nu a fost descoperit! Cel puțin, eu nu am
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ca și o explozie la Întreprinderea „Tractorul”, din aceeași localitate și cam în aceeași perioadă, puternicele explozii, urmate de incendii de proporții la combinatele petrochimice din Brazi, Midia-Năvodari și Teleajen, toate suspectate, la vremea respectivă, ca fiind acte de diversiune comise, desigur, de o „mână criminală”. Până când și incendiul care a distrus Teatrul Național din București a fost considerat la început un act de diversiune, săvârșit, deci, cu intenție. Din câte îmi amintesc însă, pentru săvârșirea infracțiunii de acte de diversiune
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
grave, întrucât acesta din urmă trecuse și la difuzarea „înscrisurilor ostile”. În consecință, după ce Gh.H. a acceptat - și eu și el știam că era vorba de o acceptare pur formală - să dea o declarație prin care și-a regretat faptele comise și s-a angajat să nu le mai repete în viitor, am chemat la sediul direcției pe fiica și pe ginerele acestuia care, tot în scris, și-au luat angajamentul să-l țină sub supraveghere strictă pe tatăl, respectiv, socrul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
impune voința asupra altei persoane? Prin ce mijloace? • Cum este controlat în mod tradițional comportamentul copilului, în ce măsură și în care domenii? • Instrumentele controlului social diferă în funcție de statut, de etapă din ciclul vieții, de apartenența la o categorie socială, de abaterea comisă? • Care este rolul limbajului în controlul social? Ce este considerat sacru și ce este considerat profan? • Ce autoritate și care roluri religioase sunt recunoscute în comunitate? • Care este rolul copiilor în practicile religioase? Ce se presupune că ar trebui aceștia
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cei care săvârșesc nedreptatea (numai și numai pentru acest lucru, anume pentru că au greșit), cel puțin în cazul când cineva nu se răzbună ca un animal fără judecată; cel care însă încearcă să pedepsească cu judecată nu pedepsește pentru greșeala comisă căci lucrul săvârșit nu se poate îndrepta -, ci pentru viitor, ca să nu mai repete greșeala nici el, nici altul, văzând că acesta este pedepsit. Și având în minte acest gând, el socotește de fapt că virtutea se poate învăța; așadar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fotbal arată că această minoritate este reprezentată de tineri celibatari de sex masculin (Russell și Arms, 1998). Cercetările asupra spectatorilor de hockey au demonstrat că cei care participă la revolte au de cele mai multe ori o istorie individuală marcată de violențe comise mai ales în urma actelor de violență ale jucătorilor (Arms și Russell, 1997 citat de Russell et al., 1998). Huliganii nu-și asumă niciodată responsabilitatea actelor săvârșite, atribuindu-le factorilor contextuali. În plan individual, ei se consideră furioși și folosesc agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
exprimate față de părinți. Participanții trebuiau apoi să identifice membrii grupului în funcție de comentariile făcute. Comentariile greu de identificat au fost folosite pentru măsurarea gradului de anonimat resimțit de către subiect (gradul de "dezindividualizare"). Cercetătorii au identificat o corelație între numărul de greșeli comise și numărul de comentarii ostile exprimate de către subiecți. Între nivelul de anonimat și cel de atractivitate a grupului s-a observat o corelație mai slabă. Zimbardo (1970 citat de Tedeschi et al., 1994) a studiat particularitățile unei situații ce duce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv se referă la analiza datelor privind aparițiile naturale ale episoadelor agresive și înregistrarea evenimentelor subiacente. Cercetătorul poate să viziteze, de exemplu, instituțiile publice precum barurile și restaurantele pentru a surprinde cazuri de agresiune și a identifica tipul de agresiune comis (a lovi, a țipa ...). El poate de asemenea să le ceară indivizilor să-i spun când, cum și în ce circumstanțe comit acte de agresiune. În cadrul acestui tip de abordare non experimentală (observarea incidentelor produse în mod natural) caracterizată de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
justificată pentru rezolvarea conflictelor interpersonale, chiar și între persoane mai apropiate. Circumstanțele particulare pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare morală explică agresivitatea, chiar dacă la origine se află frustrarea nevoilor fundamentale (Malamuth, 1998). Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki au jucat un rol major în conștientizare consecințelor extrem de devastatoare ale unui eventual al treilea război mondial. Dar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
norme și credințe favorabile agresivității, cu condiția unei intervenții rezonabile și a pedepsirii moderate. Eron și colegii săi (1971 citat de Eron, 1994) au observat că băieții care se identifică puternic cu tații lor și care sunt pedepsiți pentru agresiunile comise nu sunt agresivi nici la școală, nici acasă. Un mediu familial afectuos și înțelegător în care copilul se identifică cu tatăl său și pedepsirea motivată și justificată pot duce la evitarea imitării și generalizării comportamentelor agresive de către copil. În schimb
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Jiu nu sunt nici maturi, nici lucizi, nici echilibrați, nici stăpâni pe ei înșiși. Sunt niște banali și triști huligani care nu au ce cauta într-o lume civilizată. O altă versiune a tragediei este aceea că vinovat de violențele comise nu sunt derbedeii în acțiune, ci patronul Iancu care i-a incitat prin declarațiile belicoase și provocatoare anterioare meciului. Să fim serioși. Patronul are frustrările și problemele lui. Se comportă ca atare. În niciun caz un spectator normal nu se
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
1. Pe de altă parte, deținuții nu au putut face nici o declarație deoarece erau permanent supravegheați de unul sau mai mulți angajați în timpul discuțiilor, iar perspectiva pedepselor îi îngrozea mai mult decît speranța îmbunătățirii condițiilor de viață în urma dezvăluirii atrocităților comise. Știind însă că există cineva dispus să asculte și opinia lor sinceră, unii deținuți au putut vorbi în spălător, pe terenul de sport, la ușa cabinetului medical și în alte medii unde libertatea de comunicare era mai puțin îngrădită. Ei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
realitate. În ritualul botezului intervine, în acel moment, "prostirea", fenomenul prin care un deținut mai versat îi oferă noului venit suport moral, prin reinterpretarea faptelor lui penale într-un mod liniștitor. Remușcările lui sînt repede înlocuite de justificări ale faptelor comise, "fabricate" în penitenciar, la care individul aderă deoarece îi oferă rațiuni deculpabilizante. Diminuarea gradului de vinovăție îi ușurează conștiința și îi modifică poziția față de pedeapsă, pe care o apreciază din ce în ce mai aspră. T.F., de 18 ani, condamnat la 4 ani pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Părinții ei au obligat-o să spună că a fost violată" (această interpretare se poate întîlni la foarte multe persoane condamnate pentru viol n.n.). O.E., de 19 ani, condamnat la 4 ani pentru viol: "Mult timp am regretat fapta comisă. Și acuma cred că pentru ce am făcut pedeapsa e prea mică. Dar vedeți dvs., noi citim aici ziare și privim zilnic la televizor și vedem că se fac în țară fapte mai grave decît ale noastre. Și cînd e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui mod specific de a vedea lumea de către deținuți, și anume ca fiind bazată pe individualism, omul trebuind să profite de orice ocazie pentru a-și atinge scopurile, indiferent de mijloacele folosite. Această convingere conduce la lipsa remușcărilor pentru faptele comise."90 Pentru acest suport psihologic, vital pentru a face față durității vieții de detenție, arestatul nou venit trebuie să plătească un preț, iar acesta se stabilește în funcție de poziția lui socială anterioară. Dacă este căutat de rude și primește pachete cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai important. Maestru al combinațiilor, nu se dă în lături de la fapte de corupție și ocolește cu abilitate legile atunci cînd interesele i-o cer, atrăgîndu-și și alți colegi de partea lui, pentru a nu fi singurul responsabil al ilegalităților comise. Parvenitismul îl face să-și însușească o anumită filosofie despre dreptate și pedeapsă, bazată pe stereotipii și categorizări simpliste: bine și rău, corect și greșit etc. Această filosofie de viață îi oferă rațiuni deculpabilizante pentru nedreptățile grave care se petrec
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuți și angajați și au ca scop crearea unor relații și condiții de viață și de muncă suportabile din punctul lor de vedere. Normele informale îndeplinesc rolul de mecanism de apărare a personalității, oferind rațiuni deculpabilizante (înlătură remușcările pentru fapta comisă), dar și căi de exploatare a sistemului penitenciar, de obținere a unor privilegii sau de slăbire a controlului și acțiunilor coercitive. Analiza lor prezintă partea "nevăzută" a vieții din penitenciar, modul în care se conservă un sistem de relații interpersonale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au ca fundament anumite simboluri, ritualuri, eroi și valori. Consistența normelor informale depinde deci de consistența elementelor culturii instituționale. În penitenciar, ele structurează masa de arestați și angajați anonimi, oferind rămășițe de prestigiu unor indivizi privați de el datorită faptei comise sau slujbei degradante. Constituind un indicator al stării de spirit și a mentalității grupurilor dominante în sistem, normele informale spun lucruri semnificative despre filosofia de viață, despre viziunea asupra dreptății, pedepsei și reeducării existente la aceste grupuri. Iar această filosofie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepsele mari și frica inspirată celorlalți deținuți, criminalii beneficiază în închisori de un regim aparte. Cei mai mulți dintre ei sînt considerați deținuți periculoși, deși periculozitatea unui individ în închisoare se stabilește în funcție de comportamentul în relație cu ceilalți, și nu în funcție de fapta comisă. Criminalii se adaptează cel mai bine mediului penitenciar, datorită resemnării în fața pedepselor lungi. Ei ajung rapid la o totală dependență de instituția închisorii, din cauza izolării prelungite de lumea exterioară, incertitudinii viitorului și pierderii progresive a simțului realității. Oferta educațional-terapeutică fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rețele de foști deținuți, pe care le utilizează în interes propriu sau, chiar mai grav, pentru producerea altor infracțiuni. Prin severitatea pedepselor s-a ajuns așadar în situația în care criminalitatea din țară (desemnînd prin conceptul de criminalitate totalitatea infracțiunilor comise) să fie un fenomen controlat, supravegheat și gestionat de o serie de reprezentanți ai statului, cu ajutorul foștilor deținuți infiltrați în grupările delincvente. Nu surprinde, prin urmare, faptul că activitățile infracționale ale unor indivizi ajung să fie rapid cunoscute public atunci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]