4,781 matches
-
devorezi până la capăt și după care meditezi intens la urma lăsată pe sufletul tau.Îmi plac cărțile așa cum îmi place și mirosul vieții. Fiecare filă citită este o acumulare de frumos asemeni fiecărei perioade petrecute din viața. Îmi place să compar viața cu o carte deschisă. Uneori în viață trebuie să citești printre rânduri, chiar dacă într-o carte citești rândurile pentru a te documenta sau pentru a-ți oferi bucurie și desfătare pentru suflet și minte. Aventura cărții preferate îti poate
VIAŢA CA O CARTE DESCHISǍ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360478_a_361807]
-
moment dat decide să ia o pauză. Se așează pe o bancă, unde se află un om mai în vârstă și încep, firesc, să vorbească despre țara, guvern, despre legiuitori și cei asemenea lor. - Domnul îi spune tânărului: - Eu îi compar pe parlamentari și pe alții asemenea cu o broască țestoasă așezată pe un stâlp. Intrigat, tânărul îi spuse: - Eu nu înțeleg această analogie ... Ce vreți să spuneți, domnule? Domnul a explicat: - Dacă te plimbi prin țară și vezi cumva o
PILDE POPULARE DE ACTUALITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360544_a_361873]
-
folosit de evrei secole de-a rândul ca simbol al celor șapte ierburi amare de Paști, are o îndelungată reputație de muco-kinetic. Altfel spus, are capacitatea de a dilua flegma sau mucusul, ușurându astfel eliminarea din sistem. Nimic nu se compară cu o linguriță de hrean proaspăt, pentru a curăța sinusurile. Doză zilnică e necesară numai până când cedează simptomele alergice. În continuare, nu mai e nevoie decât de câteva lingurițe de hrean pe lună, pentru a preveni un nou atac de
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
țigani și nagamezi; engl. laugh ~ celtic Lugh, zeul soarelui; tc. gül- cu ghali „soare“ în klatskanie; aici e și gr. gel- „a râde“, de asemenea kul în ciuvașa. În limba keta (pe Ienisei) „a râde“ se zice dagh și se compară cu daga „soare“ în cercheza (Caucaz), respectiv cu kabardin dagha „soare“. Se observă apropierea dagha ~ Lugh cu d - l ce se mai întâlnește în dacrima - lacrima; dakota = lakota; ad în latină = al „la“ în semitica etc. La fel: siru „a
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
e asemănătoare cu a lui râde. Curent, se explică prin lat. rivus „idem“, asadar se crede că scrierea actuala rău are pe a neetimologic. Și rău provine de la „soare“ fiind apă curgătoare mare. Astfel, wi „rău“ în sentani (Papua) se compară cu dakota wi „soare“, ch. he cu cor. hae, jap. hi, ambele „soare“, magh. ár, drav. aru, ëru cu armean ar „soare“ (azi arew), lat. fluvius, germ. Fluss cu Apolo (aici și magh. folyó „rău“, folyik „a curge“, ca și
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
lat. fluvius, germ. Fluss cu Apolo (aici și magh. folyó „rău“, folyik „a curge“, ca și rus. plavno „curgător“). Finl. joki, mari johe, sami johka, est. jögi par legate de soarele jahi din resigaro (nat. amer.), după cum arabul nahar se compară cu soarele nar la mongoli, ca și în irl. rian „rău“ cu grian „soare“ ori mong. murön ~ mara „soare“ în abază (Abhazia, Caucaz). Tot asa oromo haroo (somali hâro) ~ hâre „soare“ în Papua N. Guinee (vezi lista), s.v. orokolo, vietn
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
și mai ales cu kawe „astrul zilei“ în salinan, California. Burmezul lan „rău“ e cf. lan „soare“ în amerindiana (vezi lista). În mordvină, limba uralo-finică de pe Volga „rău“ se zice jov, juv, dar și rav. Acesta din urmă sigur se compară cu skr. ravi „soare“ și cu rău „soare“ în sissano, limba din Papua Nouă Guinee. Să observăm că rom. nou se explică prin lat. novus, la fel bou prin lat. bovis. În realitate atât nou cât și bou provin din
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
os“ și „lemn“ se spune la fel: sl. kost', lat. costa, gr. osteon, lat. oss- corespund v. ind. kašt „lemn“, după cum termenii lat., grec fără k sunt apropiați de astula „lemn mic“ (așchie). De asemenea chin. -coreeanul kel „os“ se compară cu i.e. *kel „lemn“. În evreiește eț e „lemn“, iar ețem are semnificația „os“ (cf. schelă-schelet !) Omul în vechime a crezut că fiecare planetă reprezintă un zeu, că planetele ne influențează viața (astrologia); zilele săptămânii, lunile, calendarul sunt legate de
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
de pers. kur e curia papala, adunarea, locul de întâlnire. O altă sulița se numea pilum, ceea ce este evident Apolo, Apel -, soarele, dar mai ales cf. coreean pil „foc“ (că și firul de păr pilus). Veru, veruina și verutum se compară cu vera „soare“ la polinezieni, melanezieni, dravidieni. Despre hasta se crede că e în legătură cu skr. hasta „mâna“, dar noi propunem comparația cu v. ind. kašt „lemn“ cu š redat prin s și k prin h ' că în regiunea Toscana unde
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
din zări se „trust itself în“, ori gr. sairo „a-și arăta dinții... că și câinele“, chiar alb. arrij „a ajunge, a atinge“ precedat de s' prepoziție privativa cu sensul „nu“. În realitate numele cunoscutei sulițe de 4-7 m. se compară cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
și qwick „rapid“ în engleză! În schimb sulița rusă kopio seamănă cu kap „cerul“ protohitit (eventual gr. kop „a tăia“?), iar estonul oda cu od „stea“ în mongola, oda „luna“ în ow olkola (nativ australiană), în timp ce finl. seiväs [seives] se compară cu fenic. sepes/sebeș cu b>v. ARMĂ. Cum vor fi numit primii oameni armele: sulița, săgeată, sabia, părul, pușcă? De la numele soarelui care trimite săgeți în toate părțile. Sabia e în legătură cu saule cu u > b „soare“ în baltica ori
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
înrudit cu sol, soarele; un nume maghiar al suliței e szúrás, apropiat de dacic sur; sarisa e o lance macedoneană lungă, de la soarele sar, care astăzi se găsește în limba kaipi și toaripi din Papua Nouă Guinee. Și sula se compară cu soarele sol, în lat. ar fi subula care se vede că e saule cu u > b că în sabie, în engleză sula se zice awl apropiat de noi de kimric hăul „soarele“. Tc. mizrak „sulița“ ~ georg. mze „soare“, iar
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
din pok, onomatopea poc, a pocni în ultimă instanță din šapaš, šopoš, poš>poč>pok, aracul mic de roșii se numește pocă. Pumnalul turcesc este kama, după noi, legat de kam „soare“ în țig., nagameză, cuțitul knife prin kn se compară cu soarele kon la cimuși. Pușcă provine din țig. pus „păi“ < fen. šapaš „soare“ după cum paiul e paleus pe lat. ~ Apolo/Apaliu- în sl. și magh. soloma (vezi sol „soare“ în lat.). Deci prima pușcă a fost de fapt un
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
foc solar“. Și acum relația cu războiul. În engl. war vine din v. fr. werre „război“ la rândul lui din francic werra < germanic *werso cu sensul „a produce confuzie, perplex“ (sic!) Noi, în schimb, credem că werra în germanice se compară cu vera „soare“ în dravid., polineziana, în niger-congo giro mai apropiat de fr. guerre. În germ. Wehr „apărare“. Iată și alte similitudini: gr. polemos cu Apolo, ainian tumi cu Toma „soare“ în amerindiana, o variantă a lui kam „soare“; aici
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
similitudini: gr. polemos cu Apolo, ainian tumi cu Toma „soare“ în amerindiana, o variantă a lui kam „soare“; aici e și gruzinul omi „război“; balt. kars e în legătură cu cerul *ker, dar și cu soarele Khores, la irano-slavi; magh. harc se compară cu iran. hor, dar e același cu balt. kars cu k > h: sl. voina e legat de bela/vela „soare“ (dravidiana) ca si borba „lupta“ (bela/bera) iar lat. lucta trebuie să aibă ceva comun cu luc din luks „lumină
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
soare“ (atakapa, Texas). Iată și în limba bukusu (bantu, Africa) „război“ e soolo față de sol „soare“ în latină. CUI. Și cuiul e ascuțit că o săgeată sau o rază de soare. Lat. cuneus cf. turcic kun „soare“; fr. clou se compară cu sl. kolo „roată“; kala și kalynda „soare“ în hawaiană, respectiv sanscrita, col „soare“ în achumawi (amerindiana). Germ. nagel pare apropiat de mong. naga „cer“ (aici și engl. nail), iar magh. szeg [seg] de „soarele“ *sag cum am văzut la
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
dedus de Walde din i.e. *g'hei- „a prinde, a lua“. Noi îl comparăm cu Palk, care în mitologia coreeană este zeul soarelui dintr-un idiom care transformă p în f și cu rotacizare. Magh. villa și sl. vily se compară cu vela „soare“ în melaneziana cu varianta vila „fulger“, wila „fulger“ în polineziana, wilu-ka „soare“ în australiană, (= wila „foc“). Și gr. piruni pare în legătură cu focul pyr, acesta din „soare“. Furca de tors la turci e öreke care are un p-
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
ambele amerind.) și chiar sak „soare“ (vezi lista). Ungurii zic rácsap, după noi cf. ainian čup „soare“, ér cf. armean ar „soare“, üt cf. sum. Utu; lovitură e szurás de la sura „soare“. Turcii zic vurmak „a lovi“, unde vur se compară cu vera pomenit s.v. sus (verus, veredus, verna, veru etc.) cf. și vula / *vura în figiană. Pentru engl. hit „a lovi“ propunem abhaz Hayt „soare“, hottu „soare“ (dravid.), hi „soare“ în japoneză. Soarele lovește cu săgețile sale (razele). Engl. smash
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
hottu „soare“ (dravid.), hi „soare“ în japoneză. Soarele lovește cu săgețile sale (razele). Engl. smash „a lovi cu putere, a izbi“ seamănă cu šamaš (shamash) „soare“ în asiro-babiloniană (ebr. šemeš). Chiar verbul a izbi, explicat prin slavă, după noi, se compară cu izuba „soare“ în kirundi (Ruanda) cu u > y că în tu > ty, dum > dym „fum“ etc. și cu dispariția lui i (a, y). De aici să vină și izba „casă“ la ruși? Desigur rotundă cum sunt iurtele siberiene și
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
sunt iurtele siberiene și casele la africani. Aici și izbuti, izbândă, izbăvi = salva (și acest verb e în legătură cu soarele sal în gâro, nu cu sol din latină!) Izbândă înseamnă „victorie“ or soarele e neînvins (sol invictus). Izuba din kirundi se compară cu juba, guba, jua, toate „soare“ în diverse limbi bantu africane. Vedem că guba < gab „bolta cerului“ (ebr.) care e inversarea iran. bag „cer“! Nu cumva izbi, izbăvi, izbândă, izbuti ne vin din tracica, de unde le au și slavii? SĂGEATĂ
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
slavii? SĂGEATĂ. Soarele „trimite“ raze. Acestea au dat numele armelor. Să se observe că eng. arrow seamănă bine cu tagalog (Filipine) araw „soare“ că și chin. shi „săgeată“ cu shi [ši] „soare“ în mixe de jaltepec (Mexic); ainianul ay se compară cu soarele pay în kiowa (nat. amer.) cu p- (în jap. e invers ya). Săgeată se numește în egipt. ser, sări în bribri (nat. amer.) pentru care cf. seră „soare“ în siagha (Papua N. Guinee), sor în bulom, sure în
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
pilen din suedeză, norvegiană este Apolon. Aici e și fr. flèche (în germ. p > f). Adăugăm până „săgeată“ în tagalog ~ pan „soare“ în xinca (nat. amer.) ,ouray în Utah cu oorya „soare“ în asheninka (nat. amer.) Mongolul sumu (n) se compară cu samas asiro-babilonian (astrul zilei), iar râma „săgeată“ în tetum (Timorul de Est) cu ra în egipt., maori, polineziana etc. Deci lat. sagitta se leagă de *sag „soare“ cf. saku, sakita în wichita. Să adăugăm orokolo (Papua N. G.) harita ~ hâre „soare
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
harita ~ hâre „soare“, rohingya sel „săgeată“; qam „săgeată“ (ket) < v. ind. kham; gr. belos „săgeată“ cf. bel, beil „soare“ în rohingya, celtic Bel, zeul soarelui. Sabia se numește dhama în chakma (Bangladesh) ~ ndama ( »s. » în continuare « soare »). Lat.gladius îl compar cu ghali”s.” în klatskanie, Alaska, si cu galo” s. » în sinaugoro (Papua N.G.), în tamil sabie se zice val iar sulița vel cf. vela « s. » în dravidiene și melaneziana; jap.katana și telugu katti »sabie »~ kath, soarele etrusc; mong
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]