1,421 matches
-
cînd În cînd se mai strecoară cîte-o eroare de apreciere, și sînt bătuți fazani cercetători ce vor să migreze, de teamă că nimic nu se va mai schimba În România. Și vor rămîne fără viitor, prezent, stare materială. Spre deosebire de alți compatrioți, cu apetit vienez pentru cîntecul lebedei, care nu se tem că vor rămîne fără ceva pentru că nu-l au. Cu patru ani mai devreme, Într-o zi călduță de mai, profesorul Simionescu trecea ca de obicei prin fața catedralei Saint Jacques
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Întuneric; românii sînt prietenoși.” N-am priceput. A venit cu hîrtia igienică din America, sau a plecat cu ea acolo? Uite cine ne fura hîrtia igienică, și noi care eram prietenoși cu el, dîndu-i suluri peste suluri, să vadă și compatrioții lui că avem. Politica reproduce scrisoarea unor cititori indignați de insulta gravă adusă de un lider PAC, la televizor, românilor, pe care i-a numit, Într-o clipă de destindere, popor tembel. De fapt tembel Înseamnă indiferență, delăsare, și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care m-a Întrebat În șoaptă cum facem, bă, să șutim și noi ceva de-aici? Interogația m-a trezit din melodie doar cît să-i răspund păi de ce să șutești, cînd poți lua tot vrei de pe masă, la care compatriotul s-a pleoștit, nu era nici o distracție dacă puteai lua orice, ca bou’, fiind lipsit de desfătarea pe care ți-o oferă șparleala, după care m-am trezit din nou, după vreo patru ore, la duș. Făcusem greșeala să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Peter ziaristul american care-a lăsat-o gravidă pe Naema ultima iubire a lui Alfred care este prietenul lui Șimon. Așa cum e firesc, Șimon (cizmar) și Alfred (român) sînt ultimii doi evrei din Kabul. (Al doilea-i moldo-valah pentru că foștii compatrioți i-au trimis părinții la holocaust. Any comment ?) Amîndoi au o vîrstă Înaintată, prin urmare vorbesc Într-un argou de Ferentari. Nu am de unde ști cum a scris Amanda, dar pot să remarc că-n traducerea românească (aia de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Însă n-a fost fericit, Pentru că a sa nevastă În altă zi s-a ivit... Copil ingrat Nu-și recunoaște vina, Că nu-și iubește tătuțul: Tata a condus mașina, Mama a condus căruțul. Tânără cosmopolită N-o preocupă etica, Compatrioții îi displac, Străinii însă-i sunt pe plac, Să schimbe genetica... Enigmă biografică Originea lui e secretă, Pe părinți nu îi cunoaște, Deși născut cum se naște E conceput în eprubetă! Gene săltărețe Este știut că într-un an, Gene-apar
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
șeful unei Einsatzgruppe 52. Sper să fie doar o simplă coincidență apariția unor asemenea indivizi care miros a sânge în acest moment al apropierii frontului de România. Poate urma ceva deosebit de grav. Astfel de oameni sunt periculoși chiar și pentru compatrioții lor. Marius privește rotativ imensa încăpere. Bărbați, femei, multe chipuri joviale, numai foarte puține concentrate sau absente. Într-un colț mai retras, o pereche interesantă. Ea, un chip matur, frumos, cu ochii triști ai unui suflet care plânge. Bărbatul de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din care Mediterana știuse a extrage forțe pentru cele mai invidiabile îndrăzneli contemplative. Săpat în stîncă, drumul spre misterele ultime ale cugetului alia acolo, la cumpăna expunerii, strictețea neîntrecută și o naturalitate dezarmînd orgoliile. Cum îl înfățișa imaginea izvodită de compatriotul nostru - culoar inițiatic, triumfător smuls negrului compact, - în tăcerea lui, 25 de veacuri păstraseră fascinant chemarea Sibyllei de la Cumae. O restituție ca aceasta, întreprinsă cu o angajare gravă, la adăpost de subterfugii frivole, ce înțeles putuse dobîndi în propria aventură
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
spirituală prin artă își face loc pînă la un au-dela ce animează pentru prima oară figurația umană, bravînd confortul securitar al vechilor imagini din epoci glorioase, tot astfel contrarietățile și interdicțiile la care-l supuneau vremile au aflat, în creația compatriotului nostru, o contrapondere funcționînd ca o răscumpărare. Pe scara timpului, ceea ce părea întoarcere în adîncuri revolute poate fi dinamică sămînță de viitor. Nu balansa laolaltă sensurile, în acest acord complex, faimoasa prosopopee a lui Sidonius Apollinaris, patetic adresată lui Jupiter
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
ar fi o întîlnire pornografică. Dar pornografia e bună, văzută, auzită și mai ales practicată. Cîtă vreme nu presupune violență și nu conduce la reproducere. Cum o fi, cu cine o fi, pe unde o fi. Eu o recomand călduros. Compatrioților mei, foștilor mei compatrioți din Antioquia, le-o recomand, poate le mai trece acreala." A doua zi dimineață, în grădina Hotelului Prado, cu simplitate și fără urmă de vedetism, a acceptat să-mi răspundă la cîteva întrebări. D.D.: În ultimul
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
pornografică. Dar pornografia e bună, văzută, auzită și mai ales practicată. Cîtă vreme nu presupune violență și nu conduce la reproducere. Cum o fi, cu cine o fi, pe unde o fi. Eu o recomand călduros. Compatrioților mei, foștilor mei compatrioți din Antioquia, le-o recomand, poate le mai trece acreala." A doua zi dimineață, în grădina Hotelului Prado, cu simplitate și fără urmă de vedetism, a acceptat să-mi răspundă la cîteva întrebări. D.D.: În ultimul timp nu e ușor
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
fi împiedicat conservatorii în această operă. Ca să se vază acum cine spune adevărul și cine nu, reproducem din proclamația d-nilor liberali de la 1848, adresată popolului, următoarele: Pe scurt, popolul român recapitulând decretă: 21) Emanciparea izraeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și prin orașe, greci, sârbi, bulgari, germani, armeni, izraeliți, armați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mers atât de departe încît aceiaș evrei cari erau furnizori ai armatei imperiale rusești erau pe de altă parte furnisori de arme ai turcilor, deși acele arme nu aveau altă destinație decât de a fi descărcate asupra rușilor, adică asupra compatrioților acelor furnizori evrei. În treacăt mai pomenim că evreii din țară, în timpul intrării armatelor rusești la noi, au scos cuie din șinele drumurilor de fier pentru a periclita viața soldaților ruși din vagoane, aceasta știind bine că asemenea crime puteau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
părți de țară pentru fericita împrejurare că unul dintr-ai lor s-a învrednicit a se așeza în scaunul Sf[întului] Petru. Unul din deputațiune a mai adresat Papei următoarele cuvinte: Venim, Preasfinte Părinte, pentru a vă ruga, în numele tuturor compatrioților, ca să întrebuințați în folosul lor puterea cea nemărginită care se zice că o aveți asupra pământului. Cunoașteți, Preasfinte Părinte, stârpiciunea patriei voastre, ai căreia locuitori abia pot trăi o jumătate de an din grânele ce le seceră; știți asemenea că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el, „Aplic rezistența prin depresie.“ După care apuca tricolorul prudent, cu tartinele degetelor înmuiate de soare și plictiseală, și începea să-l fâlfâie energic. În clipele alea, mă vedeam mărșăluind până la capătul lumii alături de el și de câteva milioane de compatrioți cinstiți și tăcuți, cu nervii la pământ, bucuroși de complicitatea secretă care ne unea împotriva sistemului și ne dădea tăria de-a merge mai departe: pierdut în mulțime, un om între oameni. Nu trebuia să ies în evidență; nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine spusă. Cât de bun însă puteam să fiu cu propria-mi persoană, cât de înțelegător și de tolerant, pentru a-i aplica pedeapsa potrivită și a ieși cu fața curată din încurcătura în care, alături de mine, îmi târâsem și compatrioții? Am vrut să verific, să-i acord țării o șansă și să-mi dau seama cât de mult greșesc. M-am urcat în metrou, cu retina deschisă la maximum. Ca de-obicei, oamenii nu-mi păreau nici veseli, nici triști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
curajoși le-ar fi târât acasă, descoperindu-le, într-un moment de iluminare, utilitatea. La Amsterdam, afacerea ar fi mers puțin mai greu, ținând cont că orașul stă pe vreo șapte inele de apă, cărora localnicii le spun canale. Dar compatrioții noștri, perseverenți și inventivi, ar fi găsit soluția. Poate ar fi împins noaptea șlepurile cu chiriași și pisici, ocupând canalele cu zeci de anvelope uzate. Sau poate ar fi șterpelit de pe-alei miile de biciclete negre și ruginite. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de perete. Dimineața, când deschideai ochii, nu mai găseai decât un rând de geamuri la compartiment. În afară de săpunuri și de șervețelele umede (eu păstram câte-o colecție din fiecare, făceam schimburi cu prietenii, ca pe vremuri cu ambalajele de gumă), compatrioții noștri mai doseau lingurițe, solnițe, pliculețe cu ketchup și muștar; norocoșii le ciupeau și din avion. Dispărea totul, ca la hotel. De frică, ungurii și-austriecii înlocuiseră tacâmurile de la vagonul-restaurant cu unele de plastic; degeaba, se evaporaseră și alea. Vameșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
două sertare ale noptierelor, fie pe geam. Pe noptieră mai așezam lanterna de voiaj, mică, tubulară, cu cinci beculețe de xenon și trei faze de iluminat; nu știai niciodată când îți trebuie. M-am răsucit în cușetă, căutând poziția optimă. Compatrioții mei nu se luptau cu astfel de probleme, îi vedeai la clasa a doua, înghesuiți câte opt în compartiment, lăsând capul pe spate și adormind instantaneu, ca la un semnal. Unii moțăiau pe holuri, în picioare sau rezemați de-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Pe ușă scria Weidle, dar puteai să pui orice, Bombolini sau Vasilescu. Bineînțeles că doctorul nu locuia acolo, doar închiria pe-un preț convenabil; îi lăsai banii în plic pe masă, în ultima zi, și cheia în cutia poștală. Toți compatrioții care debarcaseră cu burse sau lectorate în Viena trecuseră pe la el, era suficient să pronunți numele „România“, și ușile apartamentului de la etajul cinci se deschideau larg, îmbrățișându-te într-o maree de praf și-acarieni: două becuri fuseseră deșurubate, aspiratorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să cinstească toate așezământurile patriei sale precum școli, spitaluri, drumuri și altele, să ajute cât va putea spre ținerea și îmmulțire lor, căci prin tr-acestea se îmfrumușetează patria și se face lăudată și într-alte părți; să iubească pe toți compatrioții săi ca pe niște frați ce s-au născut, care trăiesc și care petrec tot într-o patrie cu dânsul, căci printr-aceasta se mărește și se îmmulțește cinstea patriei; să fie om bun cinstit și drept, căci atunci se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a avea, în general, un comportament responsabil din punct de vedere moral (Lăcătuș și Pușcaș, 2008, p. 98). Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nesfârșit șir de emigrație care până acum mergea în America. Încetul cu încetul va face din Turcia europeană, o colonie germană, sau mai bine un anex la cele două mari imperii germane. Cotropirea a și început: putem fi siguri că compatrioții d-lui Bismarck o vor urmări cu toată energia, răbdarea și stăruința de care sunt capabili numai nemții. Germanii au tot ce le trebuie ca să se stabilească și să prinză rădăcini în astă țară mănoasă. Daca nu li se va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
membru al Academiei noastre. Reproducem mai la vale acel discurs, deși într-un pasaj d-sa se face apărătorul prea călduros al politicei d-lor Rosetti - Brătianu. Suntem departe de-a ne supăra pentru simpatiile ce le arată d. Babeș compatrioților noștri, deși nu le împărtășim. Aceste simpatii s-ar fi putut esprima însă fără a se atinge adversarii politici ai d-lui Brătianu, mai ales când cei mai mulți dintre conaționalii noștri din Ardeal nu sunt în poziția de-a distinge bine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
impersonal. O moșie străveche încape pe mâna unui patriot, în genere străin de origine, care caută să scoață lapte din piatră. Puțin [î]i pasă de soarta lucrătorului, puțin de biserică ori de școală. Omul e pentru el nu un compatriot, nu un conațional, nu ostaș sau cetățean; e un instrument de muncă, o vită trebuitoare pentru un timp mărginit, până ce o vinde sau o arendă altuia moșia. Rău hrănit, rău îmbrăcat, având locuință rea, maiestatea poporului român, norodul, cum zicea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lipsește chiar darul firesc al curajului fizic, care se vede atât de des la popoarele semicivilizate. Dacă-l are acest dar, purtarea lui n-a fost astfel încît să fie vădit. Pe când în luptele și bătăliile din munții de lângă Morava compatrioții lui cădeau cu miile, cădeau pentru ambiția lui, el ședea liniștit în conacul lui din Belgrad, bea șampanie, fuma țigarete și juca cărți cu curtenii și adiutanții săi. Ceea ce a făcut în urmă la Pirot și Niș se poate scrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]