4,181 matches
-
și NALP-1 sunt proteine cu multe domenii expresate de celulele sistemului imunitar. Inflamazomul ar acționa asemănător cu Apaf-1 (apoptotic protease-activating factoră după eliberarea citocromului C din mitocondrii (Chamaillard și colab., 2003Ă. ROLUL SISTEMULUI COMPLEMENT Sub denumirea de sistemul complementului sau complement CĂ se cuprinde un ansamblu de 20-34 enzime serice care pot fi detectate din viața fetala înainte de apariția anticorpilor (Roitt I. și colab., 1989; Bears M.D. și Bercow R., 2002Ă. Multe din aceste enzime se găsesc în ser că precursori
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ansamblu de 20-34 enzime serice care pot fi detectate din viața fetala înainte de apariția anticorpilor (Roitt I. și colab., 1989; Bears M.D. și Bercow R., 2002Ă. Multe din aceste enzime se găsesc în ser că precursori inactivi (zimogeniă. Rolul sistemului complement prezintă variații de la specie la specie. Unele specii de mamifere (porcii, caii, câinii, șoareciiă deși au în ser componenți ai C, aceștia nu sunt capabili să lizeze eritrocitele, respectiv hematiile, principalul test de laborator folosit pentru relevarea activității C. Cobaii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
membranele celulare. El poate fi văzut la microscopul electronic că o zonă electronodensă înconjurată de polimeri C9 (Tizzard I., 2004Ă. Poate fi considerat ca punct de plecare al inflamațiilor alterative (Fig. 2.5Ă. Fig. 2.5. Căile de activare a complementului (După Tizard, 2004Ă. 1. Pereții celulei microbiene; Calea alternativă; 2. Hidrocarbonații bogați în manoza; Calea lectinei; 3.Complexul Ag-Ac; Calea clasică. IOAN PAUL62 Sintetizând rolul complementului în procesul inflamator subliniem în primul rând participarea anafilatoxinelor C3a și C5a la: creșterea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
plecare al inflamațiilor alterative (Fig. 2.5Ă. Fig. 2.5. Căile de activare a complementului (După Tizard, 2004Ă. 1. Pereții celulei microbiene; Calea alternativă; 2. Hidrocarbonații bogați în manoza; Calea lectinei; 3.Complexul Ag-Ac; Calea clasică. IOAN PAUL62 Sintetizând rolul complementului în procesul inflamator subliniem în primul rând participarea anafilatoxinelor C3a și C5a la: creșterea permeabilității vasculare, contractura musculaturii netede a mediei vasculare, degranularea granulocitelor bazofile și a mastocitelor cu liberarea de histamina și serotonină, chemotaxia granulocitelor neutrofile, sporirea permeabilității vasculare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
primar de distrugere a bacteriilor și în general a citolizei. Subliniem de asemeni interacționarea cascadei C cu alte cascade enzimatice majore: cascadă coagulării, cu ale cărei mecanisme se aseamănă foarte mult, cu cascadă sistemului fibrinolitic, cu cascadă sistemului kalikreinkinină. Activitatea complementului asupra celulelor nu poate fi concepută fără a menționa rolul receptorilor complementului (CRA. Sunt cunoscute 4 tipuri de CR. Îi vom prezenta cu abrevierile clasice, urmate în paranteză de abrevierile din sistemul molecular CD. CR1 (CD35Ă. Sunt prezenți pe suprafața
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
asemeni interacționarea cascadei C cu alte cascade enzimatice majore: cascadă coagulării, cu ale cărei mecanisme se aseamănă foarte mult, cu cascadă sistemului fibrinolitic, cu cascadă sistemului kalikreinkinină. Activitatea complementului asupra celulelor nu poate fi concepută fără a menționa rolul receptorilor complementului (CRA. Sunt cunoscute 4 tipuri de CR. Îi vom prezenta cu abrevierile clasice, urmate în paranteză de abrevierile din sistemul molecular CD. CR1 (CD35Ă. Sunt prezenți pe suprafața granulocitelor neutrofile, a monocitelor și a macrofagelor și intervin în fenomenul de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Absența lor ereditară induce deficiență de adeziune leucocitara - LAD, Leukocyte adherence deficiences, la bovine și canine. CR4 (CD11c/CD18Ă sunt prezenți pe celulele mieloide și limfoide și sunt bine exprimați pe suprafața macrofagelor tisulare și a plachetelor. DEFICIENȚE EREDITARE ALE COMPLEMENTULUI În literatura de specialitate din medicină omului și în ultimii ani și din medicină veterinară sunt semnalate deficiențe ereditare ale unor componenți ai complementului. Cea mai frecvență și mai cunoscută ar fi: - deficiență factorului H al caii alternative semnalată la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și limfoide și sunt bine exprimați pe suprafața macrofagelor tisulare și a plachetelor. DEFICIENȚE EREDITARE ALE COMPLEMENTULUI În literatura de specialitate din medicină omului și în ultimii ani și din medicină veterinară sunt semnalate deficiențe ereditare ale unor componenți ai complementului. Cea mai frecvență și mai cunoscută ar fi: - deficiență factorului H al caii alternative semnalată la porcii din rasa Yorkshire. Este o deficiență autosomal recesiva. Purceii în cauză se dezvolta normal câteva săptămâni, după care se opresc din creștere, devin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Unii câini infectați fac amiloidoza și pot prezenta o boală renală mediata de complexe imune (Tizzard I., 2004Ă. - deficiență ereditară în C5 este semnalată la șoareci; și - deficiență ereditară în C6, la iepuri (Cheville N.F., 1976Ă. Dintre deficiențele receptorilor de complement cea mai cunoscută este - deficiență ereditară de CR3 (CD11b/CD18Ă denumită LAD sau BLAD, deficiență de adeziune leucocitara prezența la bovine și mai rar la câine. A fost semnalată în țara noastră că urmare a importului unor tăuri reproducători, purtători
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mare de poliozide pe care le sintetizează, participă activ la fibrilogeneză, respectiv la vindecarea prin fibroza a leziunilor (Fig. 2.11Ă. Fig. 2.11. Mastocit stelat din interstițiul miocardului (După Cheville, 1975Ă Degranularea mastocitară poate fi indusă și prin activarea complementului, de către fracțiunile C3a și C5a ale acestuia, pe cele trei căi: clasică, alternanta și mai recent a lectinelor sau a colectinelor și a hidraților de carbon (Welsh R. M. și Sen G. C., 1997Ă ( Fig.2.12Ă. A B C
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
care conțin lectine colagenice de tip C (conglutinină, proteină de legare a manozei - MBL, proteinele surfactanților pulmonari (SP-A și SP-DĂ, etc.. Ele leagă structurile hidrocarbonate de pe suprafață celulelor mamiferelor, bacteriilor și probabil a virusurilor și pot induce inițierea cascadei complementului. Chemotaxia și chemokinele Una dintre caracteristicile funcționale majore ale leucocitelor este chemotaxia, mișcarea și orientarea stimulată de diverși factori chemoatractanți. Viteza de deplasare a granulocitelor neutrofile este de circa 2,5 mm/oră, de 2-3 ori superioară celei a monocitelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2004Ă Opsonizarea este larg întâlnită în patologia animală. După specie și tulpina bacteriană, fibronectina, fibrinogenul, lactoferina, serumalbumina și alte proteine interacționeză cu suprafețele bacteriilor conducând la fagocitoza acestora. Dar opsoninele cele mai eficiente sunt totuși anticorpii și fracțiunea C3 a complementului, care sunt recunoscuți de receptorii membranari ai granulocitelor neutrofile Granulocitele neutrofile sunt dotate și cu funcții secretorii. Prin secreție de prostaglandine și PAF, ele influențează exsudația plasmatica. În trecerea lor prin țesutul conjunctiv exercita o acțiune proteolitica , fără a produce
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
refacerea țesuturilor distruse. În sistemul nervos, rolul histiocitelor este îndeplinit de celulele gliale, respectiv microglia reactiva, care apare numai în inflamații. În țesuturi, atât monocitul cât și histiocitul sunt activați de numeroși și diferiți constituenți bacterieni, virali, parazitari, fracțiuni ale complementului, proteine diverse , produși din degradarea fibrinei, etc.. După activare aceste celule se transformă în macrofage, adevărate uzine de sinteză și secreție de: interleukine, interferoni, chemokine, IOAN PAUL82 factori de creștere hematopoietici, etc., factori biologic activi ai diferitelor faze ale procesului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau limfocitele timoindependente sunt celule rotunde, cu nucleu dens, care ocupă aproape toată celulă și au foarte puțină citoplasma PAS negativă. La microscopul electronic plasmalema lor prezintă numeroase vilozități, care conțin receptori pentru imunoglobulinele M, G, A, D și pentru complement. După contactul cu antigenii, celulele B se activeaza (blastizeazăă și se transformă în imunoblaste, celule capabile să se diferențieze în proplasmoblaști, plasmoblaști și plasmocite, depozitare și secretoare de anticorpi. Altă grupa de celule B, după activare se diferențiază în celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
reglarea răspunsului la antigen al celulelor B. CD20 Fosfoproteină de 33 kDa cu extremitățile NH2 și COOH împlântate în interiorul celulei. Prezența pe toate celulele B mature. Nu pe plasmocite.Antigen implicat în activarea celulelor B. CD21 Este un receptor de complement, numit și CR2 prezent pe celulele B, unele celule Ț și celulele dendritice. Are ca ligand pe CD23. Reglează răspunsurile celulelor B în asociere cu CD19, posibil și cu CD23. CD22 Numit și siglec-2 este un receptor inhibitor al celulelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prezența pe toate celulele de origine hematopoietica, exceptând linia roșie; participa la numeroase complexe multimoleculare în asociație cu CD2, CD3,CD26, CD100 cât și cu fodrina citoscheletică. CD46 Numită și proteină cofactor membranar este receptor pentru C3b și C4b a complementului, care sunt distruși de factorul I. Este o glicoproteină expresată de celulele Ț, B, monocite, granulocite, celule NK, plachete, fibroblaste, celule endoteliale și celule epiteliale. Nu linia roșie. CD47 Marker cu o largă răspândire pe toate celulele hematopoietice, epiteliale, endoteliale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vasculare. Induce creșterea AMPc intracelular. CD55 (DAF, factorul de accelerare a degradării celulareă numit și decay- accelerating factor este o glicoproteină de 60-70 kDa care blochează C3 convertaza și accelerează desasamblarea, protejând celulele normale împotriva complexului de atac membranar al complementului. Este prezența în numeroase tipuri de celule. CD56. La om se găsește pe celulele NK având rol important în citotoxicitatea mediata celular. La câine este un subset de 10-20% din celulele TCD3+. IOAN PAUL110 CD57. Este HNK-1 de pe celulele NK
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin legare de celulele Ț formează rozete E, așa-numitul fenomen de rozetare din Imunologie. CD59 Este o glicoproteină mică, expresată pe leucocite, endoteliul vascular și celulele epiteliale. Este numită și protectină și acționează că inhibitor al caii terminale a complementului prin legare de C8 și C9 blocând complexul de atac membranar. CDw60 Puțin cunoscut, expresat pe celulele Ț helper și Ț citotoxice. CD61 Este integrina Beta3 care asociată cu CD41 leagă proteinele matricei extracelulare. Este expresată de plachete și macrofage
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
unei cascade complexe de citokine, hormoni și răspunsuri celulare diverse pentru repararea alterării tisulare și controlul agentului infecțios. Răspunsul se instalează rapid prin apariția IOAN PAUL132 limfocitelor B și Ț, cunoscut ca raspunsul de faza acută”. El începe prin activarea complementului de către virus și celulele infectate de acestă cât și inducerea de citokine de către celulele gazdă. În centrul răspunsului de faza acută sunt monocitele și macrofagele, care, activate eliberează citokinele de alarmă (ÎL-1 și TNF alfaă, ce mediază efectele locale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
factori umorali, cunoscuți sub numele generic de opsonine. Aceste substanțe naturale sau dobândite coafează suprafață bacteriilor făcându-le susceptibile fagocitozei. În cadrul opsoninelor Bochsler Ph. și Slauson D.O. (2002Ă menționează receptorii Fc ai fagocitelor care interacționează cu fragmentul C3b al complementului și fibronectina, o glicoproteină dimerică ce poate lega mai multe suprafețe. Moise și Șuțeanu (1988Ă au descris trei mecanisme ale opsonizării: - porțiunea Fc a imunoglobulinelor (IgGĂ se atașează de receptorul Fc de pe suprafață granulocitului neutrofil și se realizează astfel o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
multe suprafețe. Moise și Șuțeanu (1988Ă au descris trei mecanisme ale opsonizării: - porțiunea Fc a imunoglobulinelor (IgGĂ se atașează de receptorul Fc de pe suprafață granulocitului neutrofil și se realizează astfel o punte între fagocit și bacterie; - prin intermediul caii clasice a complementului, fracțiunea C3b de pe suprafață bacteriei adera de receptorul C3 de pe suprafață neutrofilului; și MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 171 - prin intermediul caii alternative, cănd componentă C3 se fixează direct pe suprafața bacteriilor. Asemănător altor procese endocitare și în cadrul desfășurării fagocitozei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi reexprimați și alta care va fuziona cu lizozomii în vederea degradării materialului fagocitat (După Olinescu A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata sau nu de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă trebuie să fie mai hidrofoba decât suprafață fagocitului. Virulenta bacteriilor este strâns legată de hidrofobicitatea pereților acestora
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
micobactină și respectiv enterochelinăă prin intermediul cărora preiau fierul necesar și invadează organismele animale (Tizard, 1982Ă. Ceruloplasmina prin activitatea histaminazică ridicată cât și prin aderarea la pereții unor bacterii bogate în fosforil colina (micoplasme, unele enterobacteriacee formează un complex activator al complementului, care contribuie la liza bacteriilor și mărirea rezistenței orgnismelor (Olinescu, 1988Ă. Spermina și spermidina sunt tetroamine sintetizate la nivelul rinichilor și împreună cu alfaglobulinele formează un complex bactericid împotriva germenilor alcoolo-acido- rezistenți B. anthracis etc. (Tizard, 1982Ă. În cadrul defensinelor și a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
subiectului vid participă la procese pragmatice și discursive complexe, sprijinind diverse mecanisme ale implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate (pro - verb - complemente), tema este implicită atâta vreme cât se conservă din secvențele discursive anterioare; verbul și complementele sale ocupă poziție rematică. Ruptura discursivă, schimbarea temei coincide cu exprimarea nominală sau pronominală a subiectului. A: dar îmi este teamă că-ntr-o zi î:::# deși
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate (pro - verb - complemente), tema este implicită atâta vreme cât se conservă din secvențele discursive anterioare; verbul și complementele sale ocupă poziție rematică. Ruptura discursivă, schimbarea temei coincide cu exprimarea nominală sau pronominală a subiectului. A: dar îmi este teamă că-ntr-o zi î:::# deși eu N-AM cheie la apartament↓ la noi# au fost [niște discuții odată
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]