1,949 matches
-
că ambele domenii conduc, pe căi comparabile, alternativ, spre aceeași finalitate: "jocul de acțiune comunicativă". Aceasta deoarece, conform studiului citat, dacă în lingvistica textului se pornește de la text și se ajunge la evaluarea acțiunii comunicative, pragmatica lingvistică pornește de la acțiunea comunicativă și ajunge la evaluarea... textului, căile diferite ducând la așa-numitul "kommunicatives Handlungsspiel" (Schlieben-Lange 1975: 117, Abbildung 13). 3.3. În sfârșit, nu credem că este exagerat să considerăm că, față de atenția deosebită din manuale pentru "arta literară", ilustrată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ar fi putut să nu fie. Cu acordul Celui de Sus, îngerul îl face pe Bailey să descopere ce ar fi fost lumea dacă el n-ar fi existat: Pottersville, un univers dominat de bani, fără solidaritate, fără iubire. Forța comunicativă a anumitor imposibile ale lui George Bailey a împiedicat Bedford Falls să devină Pottersville: imposibil să nu fii solidar cu cei mai săraci, să nu reziști puterii banului, să nu iubești. Ce ar fi fost lumea fără noi, fără acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sunt pomenite, de pildă, dialectica negativă, genealogia și deconstrucția). Chiar dacă acceptă o parte dintre criticile postmodernilor, Habermas preferă să reconstruiască tezele modernității și nu să le respingă în totalitate; în această direcție, pune bazele unei concepții alternative a raționalității, "raționalitatea comunicativă", bazată pe teoria acțiunii comunicative, iar la o altă problemă detectată în discursul modernității paradigma filosofiei conștiinței Habermas găsește soluția prin înlocuirea acesteia cu "paradigma înțelegerii subiecților capabili de vorbire și acțiune", ce mizează pe comunicarea intersubiectivă pentru a atinge
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
negativă, genealogia și deconstrucția). Chiar dacă acceptă o parte dintre criticile postmodernilor, Habermas preferă să reconstruiască tezele modernității și nu să le respingă în totalitate; în această direcție, pune bazele unei concepții alternative a raționalității, "raționalitatea comunicativă", bazată pe teoria acțiunii comunicative, iar la o altă problemă detectată în discursul modernității paradigma filosofiei conștiinței Habermas găsește soluția prin înlocuirea acesteia cu "paradigma înțelegerii subiecților capabili de vorbire și acțiune", ce mizează pe comunicarea intersubiectivă pentru a atinge idealurile de consens și solidaritate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
analizele despre interese făcute de fenomenologia transcendentală, de pozitivism (6) rămân la fel de speculative ca și cele pe care le susținea Heidegger în analitica Dasein-ului și mai ales în hermeneutica "grijii". (7) Habermas a conceput critica ca o teorie a competenței comunicative, formată din arta de a înțelege; tehnicile necesare pentru învingerea neînțelegerilor; psihanaliza ca știința distorsionării competenței comunicative a oamenilor. Ideologiei specifice capitalismului târziu îi indică trei trăsături: 1) violența de discurs; 2) disimularea; 3) ocolul prin explicarea cauzelor. Aceste trăsături
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care le susținea Heidegger în analitica Dasein-ului și mai ales în hermeneutica "grijii". (7) Habermas a conceput critica ca o teorie a competenței comunicative, formată din arta de a înțelege; tehnicile necesare pentru învingerea neînțelegerilor; psihanaliza ca știința distorsionării competenței comunicative a oamenilor. Ideologiei specifice capitalismului târziu îi indică trei trăsături: 1) violența de discurs; 2) disimularea; 3) ocolul prin explicarea cauzelor. Aceste trăsături decurg din deficiențele care produc diverse crize în societatea timpului său și care impun schimbarea prin reforme
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
București, 1992, pp. 371-372. 11. Culegerea de studii menționată mai sus (5) cuprinde fragmente din: Asupra conceptului de participare politică; Teoria analitică a științei și dialectica; Cunoaștere și interes; Tehnica și știința ca "ideologie"; Preliminarii la o teorie a competenței comunicative; Probleme de legitimare în capitalismul târziu; Teorii ale adevărului; Asupra reconstrucției materialismului istoric; Materialismul istoric și evoluția unor structuri normative. A. Marga i-a consacrat autorului în anul 1985 monografia Acțiune și rațiune în concepția lui J. Habermas, Editura Dacia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
consacrat autorului în anul 1985 monografia Acțiune și rațiune în concepția lui J. Habermas, Editura Dacia, Cluj Napoca. S-au mai adăgat următoarele alte lucrări traduse ale filosofului german: Discursul filosofic al modernității, Editura ALL, București, 2000; Conștiință morală și acțiune comunicativă, ALL Educațional, 2000; Sfera publică și transformarea ei structurală, Editura Univers, București f.a., precum și o monografie mai amplă asupra filosofului realizată tot de către A. Marga. 12. J. Habermas, Protestbewegung und Hochschulreform, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1969, p. 49, apud A
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
afirmă, în mod tradițional, autonomia prin câteva argumente prin ci pale. Pot fi numite, în interesul rândurilor de față, cel puțin trei: cel legat de încrederea în rațiune, cel legat de gestul „eliberator“ al secularizării, precum și cel legat de deschiderea comunicativă a spațiului public. Povestirea experienței urbane, așa cum o realizează Benjamin, le atinge pe toate în faptul lor originar de a fi, pentru a le surprinde caracterul tensionat, fluid, indecis. Cele trei „mituri fondatoare“ ale modernității, odată asumate ca momente ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pare uman, infantil, însă litificat în mască el devine potențial malefic, cu ochi care se adâncesc în orbite. Posibilă sugestie a profunzimii onirice în care este antrenat artistul, a introvertirii sale? Paciurea manifesta această retractilitate și discreție în fața lumii, puțin comunicativ și retras. Să fie această himeră, atât de diferită de toate celelalte, o încercare ermetică de a se legitima? Constantin Prodan explică himerele paciuriene printr-un fel de psihologie a frustrării, a recluziunii resemnate, lucide, în fața mediocrității contemporanilor: "se închide
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extrem de încărcate, nefiind timp pentru aplicarea altei metodologii de lucru. Profesorii susțin că nu există avantaje în noile moduri de lucru și că ar fi de preferat activitățile în grup. În orice caz, pentru a avea o bună comunicare, exercițiul comunicativ s-a dovedit a fi cel mai eficace. Teoriile unora nu pot rezolva inhibările și dificultățile resimțite atunci când elevii se află față în față cu un interlocutor. Tocmai de aceea este bine ca elevii să fie puși cât mai des
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
se dezvoltă o multitudine de rețele spațiale de comunicare, care scot din uz idealul unei sfere publice unitare precum și, implicit, viziunea despre o republică a cetățenilor care se străduiesc să trăiască pentru un oarecare "bine public". Această restructurare a spațiului comunicativ ne forțează să ne revizuim înțelegerea asupra vieții publice și a termenilor săi "parteneri", cum ar fi opinia publică, viața publică și binele public. Este deosebit de important să ne reamintim originea lor, căci înțelegerea istoriei acestor termeni ne ajută să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în viața socială. În acest context, se analizează succint și fenomenul creșterii impresionante a consumului de televiziune în societatea românească care, pe lângă faptul că a produs o omogenizare de atitudini și conduite, are consecințe multiple asupra stilurilor de viață și comunicative, nedezvăluite încă de cercetări sistematice. Problema practicii comunicării este abordată într-o modalitate alertă, cu exemplificări incitante. Ea îl ia pe cititor partener direct la construcția schemelor de acțiune comunicațională în situațiile variate în care acestea se poate găsi: vorbitor
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la oamenii maturi se află deja structurate, și nu cu ușurință pot fi ele modificate. Dar o carte ca cea de față, scrisă într-un limbaj foarte accesibil, cu exemple concrete și sugestive, poate contribui substanțial la ridicarea calității actului comunicativ. Petru Iluț Cluj-Napoca, 2008 Capitolul 1 DE CE STUDIUL COMUNICĂRII? Dacă răsfoiți această carte credem că sunteți interesat să aflați mai mult despre comunicare și, totodată, preocupat să învățați cum să comunicați eficient. Originea latentă a acestui interes, care în mod
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
producerii co(n)textuale a sensului, fondată pe analiza textelor concrete și pe o teorie a textului. Studiile de pragmatică împrospătează domeniul lingvisticii textuale. Construcția textuală apare ca o activitate, un proces ce se supune constrîngerilor de ordin cognitiv și comunicativ. Jean-Michel Adam vorbește despre datoria lingviștilor de a descifra semnele care ne asaltează în scopul utilizării lor ca instrumente de înțelegere și producere a sensului. Un bilanț subiectiv asupra lingvisticii textului dezvăluie modul în care, în aproximativ cincizeci de ani
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
conduc înlănțuirile de propoziții în cadrul unității "text". Determinările descendente, pe care situațiile de interacțiune în spații, limbi și genuri precise le impun enunțurilor, reprezintă obiectul de studiu propriu analizei discursului. Sub impactul nevoilor de exprimare și al necesităților de interacțiune comunicativă, enunțurile iau forme infinite în interiorul cărora genurile discursive intervin ca factori determinanți. Fiecare gen discursiv devine o componentă a interacțiunii lingvistice, care se desfășoară într-un anumit cadru social. În prezent, lingvistica de corpus oferă mijloace teoretice și tehnice de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Ca mesaje destinate cititorilor, elementele de paratext nu pot fi analizate în cadrul unui model de comunicare centrat doar pe transmiterea de informații. De fapt, comunicarea permite, înainte de toate, jocul proceselor de inferență proprii producerii și interpretării indiciilor. Astfel, principalul scop comunicativ al paratextului este reînnoirea, modificarea spațiului cognitiv pe care îl posedă publicul vizat, mai ales a "ansamblului de fapte pe care el le poate percepe sau infera, adică toate faptele care îi apar ca manifeste" (D. Sperber și D. Wilson
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
reține atenția și justifică interesul teoriilor școlii de la Praga (perspectiva funcțională a frazei) este obligativitatea de a organiza un enunț "ca și cum" funcția lui ar fi una informativă, chiar și atunci cînd ea nu este decît parțială. Să analizăm evoluția dinamismul comunicativ din prima frază a cuvîntului înainte. Prin "Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție" ni se permite identificarea complementului circumstanțial ca temă proprie și numele predicativ "semestrial" ca remă proprie (ansamblul alcătuind partea rematică a frazei); în acest context, considerăm
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și comentariile aferente. Sînt plasate în poziție rematică ("primăvară", "toamnă", "[repertoriul] ... mai bine structurat") elementele temporale care apar din semestrialitatea amintită în poziția de remă din prima frază. Am putea chiar adăuga că fraza introdusă prin ȘI confirmă acest dinamism comunicativ plasînd, în poziție de remă proprie, informații legate de o altă formă binară, periodicitatea bilunară (apariția de două ori pe an pentru catalog, de două ori pe lună pentru gazetă). Fie următoarea reprezentare: [P1]: [P2]: [P2']: [P3]: [P4]: T1 T2
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
M. Călin, 1996, p. 48). În ceea ce privește structura setului de competențe necesare exercitării profesiei didactice, există o mare diversitate de păreri. Practic, fiecare autor are propria părere în această direcție. M. Călin identifică șase competențe necesare în atingerea scopurilor educației: * competența comunicativă presupune inițierea și declanșarea actului comunicării de către profesor, prin combinarea a diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); * competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; * competența teleologică este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
voi are un stil și o adaptare personală la învățare, generate de particularitățile psihosociale. Stilurile de învățare cele mai des întâlnite sunt: aă stilul auditiv - elevii aparținând acestui tip învață mai bine ascultând sau citind cu voce tare; bă stilul comunicativ - elevii învață mai bine conversând; că stilul acționalelevii învață mai bine făcând ceva, acționând, elaborând conspecte, schițe, proiecte etc; dă stilul vizual elevii au dezvoltată memoria vizuală și rețin mai bine imaginile, schițele, schemele, graficele etc.; eă stilul abstractelevii rețin
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Levinson se înscriu în aceeași direcție, definind conversația, înainte de toate, ca o activitate cu specific ritualic, a cărei miză este confirmarea și menținerea relațiilor sociale. Pentru un anumit număr de teoreticieni actuali, un rol mai important decât cel al constrângerilor comunicative, îl dețin constrângerile ritualice, care influențează forma și structura conversației. În timpul schimburilor verbale, comportamentul indivizilor ar fi determinat în special de necesitatea de a nu pierde fața31 protejând-o pe cât posibil pe cea a celuilalt. Noțiunea de conformitate, aparținând cavalerului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
suită de fraze care, pe termen mai mult sau mai puțin lung, nu ar avea nici o legătură între ele" (1986, p. 69). Această tensiune constitutivă apare în aceeași măsură, în structura Temă-Remă a perspectivei funcționale a frazei cu dinamica sa comunicativă (B. Combettes, 1983), cît și în jocul conținuturilor presupoziție/poziție urmărit de Ducrot. Putem spune, într-adevăr, despre text ceea ce acesta din urmă afirmă despre condițiile pe care discursul, în general (monolog sau dialog) tinde să le satisfacă: a) o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
analiză 1. Niveluri de textualitate locală și globală Foarte succint, credem că este indispensabil pentru analiza noastră să distingem: a) LA NIVEL MICROTEXTUAL: a1 o conexiune locală (morfosintactică mai ales); a2 o coeziune-progresie locală (între fraze: progresie tematică și dinamism comunicativ temă-remă; între micro-propoziții: asignarea valorilor de adevăr-validare în universurile subiacente reprezentărilor discursive); a3 o coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]