1,143 matches
-
argumentului dorinței de putere a statului, Rodney B. Hall postulează dorința de manifestare a identității.308 Acesta analizează consecințele naționalizării actorilor statali pentru compoziția sistemului internațional și modelele de politică din cadrul acestuia. O parte a acestui efort a constat în conceptualizarea și delimitarea actorilor suverani-naționali față de actorii suverani teritorial-statali care au dominat sistemul înaintea secolului al XIX lea. Deși unii au susținut că statele s-au comportat pe scena internațională într-un mod uniform, autorul critică această părere, susținând că sistemul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
într-un anumit moment istoric. Ambele variante sugerează explicații comparabile sau complementare. Constructiviștii asumă o relație complexă între 'cine suntem' și 'ce vrem' încercând să documenteze transformările intereselor. Provocarea lansată de constructiviști este demonstrarea dimensiunii intersubiective a intereselor și respingerea conceptualizărilor convenționale materialiste. 2.3.1. Identitatea ca structură Constructiviștii admit faptul că oamenii au potențialul de a destabiliza inclusiv semnificații profund instituționalizate precum cel al suveranității sau asocierea stat-identitate națională. Identitatea este studiată în relație cu organizarea comunităților politice sau
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la adresa statului au fost mai degrabă indirecte, decât directe. Noile amenințări de securitate au fost, în general, îndreptate împotriva societății, subminând contractul social și, prin urmare, abilitatea statului de a guverna. Amenințările de securitate aveau o semnificație sistemică care necesita conceptualizări alternative. Restricționând definirea securității la preocuparea tradițională a integrității teritoriale și la protejarea intereselor naționale (nu prea bine definite) excludea amenințările la adresa societății interne sau internaționale.405 3.1.1. Redefinirea conceptului de securitate A devenit clișeu afirmația că sfârșitul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
umană este faptul că scoate în evidență valoarea instituționalizării (geneza acesteia în cadrul ONU și adoptarea ca și concept de către state precum Norvegia sau Canada), ceea ce demonstrează că criteriile academice nu sunt întotdeauna determinante pentru succesul sau eșecul unui concept. 447 Conceptualizarea securității umane propuse de UNDP este probabil varianta cea mai cuprinzătoare a conceptului de securitate de la lansarea de către Johann Galtung a conceptului de violență structurală care, ca și în cazul programului marxist de cercetare în problematica păcii, a încercat să
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cuvintele lui Freedman 547, dacă în momentul în care ceva care generează anxietate sau amenință calitatea vieții se consideră o problemă de securitate, domeniul riscă să-și piardă înțelesul. Acest lucru sugerează o dimensiune experiențială în interpretarea problemei. Dar, o conceptualizare mai largă a securității umane este mai ușor de înțeles de către cei direct afectați de spectrul mai larg al insecurității umane. Nici unul dintre autorii citați și care apără abordarea minimalistă a securității umane nu trăiesc într-un mediu de insecuritate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
negate ca fiind probleme de securitate umană. Securitatea umană este complexă, multifațetată și extrem de nuanțată. Booth 549 aduce în discuție pericolul ortodoxiei tradiționale în determinarea a ce înseamnă securitatea. Din punctul lui de vedere, prețul pentru menținerea vechii gândiri în conceptualizarea securității este plătit zilnic, prin moartea, bolile, sărăcia și opesiunea a milioane de oameni. Autorul consideră că securitatea derivă din modul în care diferite teorii politice concep structurile și procesele societății umane, entitățile care compun realitățile sociale și politice, amenințările
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fiecare în parte pe ce bază acționează. Capitolul al doilea, dedicat analizării problematicii identitare în relațiile internaționale, a reliefat faptul că identitatea aparține categoriei conceptelor esențialmente contestate, greu de circumscris, ceea ce face dificilă operarea cu această noțiune. Marea varietate a conceptualizărilor și definițiilor identității i-a determinat pe unii cercetători să considere că noțiunea identității este atât de evazivă, de alunecoasă și amorfă încât nu poate fi considerată un instrument util pentru cercetare în științele sociale. Identitatea este un construct social
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
domeniul relațiilor internaționale, dezbaterile cu privire la rolul identității sunt în plină desfășurare. De altfel, dezacorduri, nuanțe și deosebiri există și în rândul constructiviștilor, Ioana Leucea identificând două categorii în abordările constructiviste ale identității. În același capitol, autoarea argumentează importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectiva constructivistă prin explorarea concepțiilor și ideilor formulate de Alexander Wendt, Rodney Bruce Hall și a altor autori constructiviști. Concluzia autoarei este că prin promovarea conceptului de securitate umană se încurajează discursul autoidentificării indivizilor cu umanitatea ceea ce
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
doctrinei kantiene a unității în termenii unei reflexivități fundamentale: "pentru ca experiențe diferite să aparțină unei singure conștiințe, trebuie să existe posibilitatea conștiinței de sine din partea subiectului acelor experiențe. Trebuie să fie unul și același intelect ocupat cu activitatea sa de conceptualizare asupra tuturor intuițiilor ce aparțin unei singure conștiințe și trebuie să fie posibil ca această identitate să fie cunoscută de subiectul acestor experiențe"11. Din această concepție reiese rolul esențial pe care îl joacă o conștiință de sine mereu necesară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a resuscita deopotrivă disponibilități latente ale dotației native și coagulări colective ale unei năzuințe generale spre progres. Ea este centrul autoritar al unei interacțiuni complex participative, care unifică acoperitor voințele individuale și care dă sens ființării în comuniune, precizând prin conceptualizare sintetizatoare tot ce ia înfățișarea amalgamului inform, tot ce întârzie în stază dezorganizată pasul către expresie mutual- împărtășită. Astfel, sistemul cerințelor situaționale care vizează un singur individ este integrabil unui sistem mai larg ce poate viza straturi concentrice ale societății
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teoretică, conștiința de sine descoperă în interioritate valențele tehnic-operaționale ale inteligenței și toate susținerile subiective ale acestora, depinzând de dotația aptitudinală a fiecăruia chipul de adecvare la misiunea intelectuală pe care o impune munca de cercetare. Spre exemplu, puterea de conceptualizare (care îmbracă haina operațională "în general, nu înțelegem printr-un concept nimic mai mult decât un set de operații; conceptul este sinonim cu un set corespondent de operații"66) diferă de la o persoană la alta, iar această diversitate își pune
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
curs despre Originile Intelectuale ale Postcomunismului la începutul anilor '90. Astăzi predau despre Europa de Est în cadrul cursului meu de Transnaționalism European. Am incorporat și domeniul vibrant al literaturii est-europene în cursul meu despre Politică și Literatură. Spre deosebire, niciun fel de conceptualizare și restructurare majoră nu a fost necesară pentru a-mi transforma cursul despre Politica Sovietică într-un curs de Politica Rusiei, care încă atrage un mare număr de studenți. Astăzi studiul Europei de Est nu oferă niciun fel de avantaj
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
se datorează stimulului extern, coroborat cu cel intern. Funcționalitatea mișcării este datorată unui ansamblu În care intră analizatorul acustico- vestibular, cel de captare a stimulului auditiv (poezia,, melodia) și de echilibru al mișcării, proprioceptiv și optic. Astfel se determină o conceptualizare a actului motric și declanșarea mișcării integrative senzorimotrică (definirea ritmului, adaptarea la condițiile interne și externe de execuție, etc). Rolul esențial de conducere periferică senzitivo-motorie revine axului cerebrospinal bazat pe structurile kinestezice (proprioceptive) și cele efectoare (musculare). Neocortexul, forma dezvoltării
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
dat unitatea de învățământ. La debutul proiectului de studiere a pieței educaționale, cecetătorul trebuie să se documenteze analizând cercetările în domeniu și să definească scopul cercetării. Definirea scopului și descrierea rezultatului ce se dorește a fi obținut este urmată de conceptualizare și alegerea metodei de cercetare. Odată definite amănunțit conceptele de studiat și selectată metoda de cercetare, urmează alegerea tehnicilor de măsurare. 4.2. Culegerea informațiilor utilizate în cercetările de marketing Pe masură ce se diversifică nevoile de educație a beneficiarilor
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
politique. 27 E.G.Bormann, The Force of Fantasy. Restoring the American Dream, Carbondale, SIU Press, 1985. 28 Asupra problemelor ridicate de un demers constructivist asupra comunicării politice, a se vedea D.L.Swanson, in Kaid, Gerstle, Sanders, 1991. 29 Cf. infra, conceptualizarea noastră asupra comunicării electorale. 30 P.M.Hall, "Une analyse symbolique-interactionniste de la politique", in J.-G.Padioleau, L'opinion publique, 1981. (Articolul în limba engleză datează din 1972.) 31 C.Mueller, The Politics of Communication, New York, Oxford Un. Press, 1973. 32
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
arătat că există o diversitate de factori ce influențează agresivitatea. Această diversitate cauzală ridică problema existenței unor puncte comune tuturor factorilor. În timp ce unii cercetători consideră mai importanți factorii motivaționali, alții încearcă să stabilească o legătură între aceștia și factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informației de către individ. Dacă la început frustrarea crește probabilitatea agresivității, manifestarea efectivă a acesteia depinde de un ansamblu de procese care o pot sau nu declanșa. Furia este o stare afectivă despre care s-a vorbit des în legătură cu manifestarea agresivității. Conceptualizarea termenului permite ilustrarea modului în care înțelegerea comportamentelor agresive a evoluat. * Furia și alte condiții ale agresivității Pentru a înțelege mai bine legătura dintre furie și frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în calcul rolul eventualilor factori în declanșarea și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea. Scenariile, schemele și strategiile comportamentale deja învățate controlează comportamentele sociale imediate și ghidează reacțiile față de situațiile sociale diferite. Cognițiile transformate în reprezentări sunt restructurate, memorate și refolosite în același fel precum strategiile cognitive în timpul efortului intelectual. Direcții noi în conceptualizarea comportamentelor agresive Rezultatele unor lucrări recente arată că explicarea comportamentelor agresive prin prisma teoriilor unidimensionale nu este suficientă. Nevoia, surprinsă mai ales la tineri, de a situa evenimentele agresive în propriul context social, istoric și cultural a fost evocată de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vorba despre găsirea unei soluții viabile pentru o problemă socială precum agresivitatea. Decalajul despre care vorbim subliniază pur și simplu nevoia unor noi tentative conceptuale mult mai extinse, însoțite de aplicații empirice care să verifice și să explice rezultatele noilor conceptualizări teoretice. Bushman și Anderson (1998) consideră că în loc să adâncească decalajul prin afirmații care să susțină fiabilitatea unei abordări în detrimentul alteia, ar fi mai prudent să se încerce localizarea originii decalajului dintre procesele psihologice specifice fiecărei abordări și definirea condițiilor ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de întrebări identificate de Cunningham, apud R. G. Powell and L. Powell (2010): (1) întrebări care implică, din partea elevului, acțiuni precum a denumi, a identifica prin subliniere, încercuire etc., a compara, a diferenția, a substitui etc.; (2) întrebări care presupun conceptualizări; (3) întrebări care implică emiterea, de către elev, a unor judecăți de valoare, realizarea de alegeri și motivarea acestora etc. 2 Se vorbește, în acest caz, despre "răspunsul de la sine înțeles", în condițiile în care interlocutorul înțelege, din formularea întrebării, că
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
zilelor abia cînd nu te mai ții pe picioare și deja miroși a hoit"110. Din aceeași perspectivă trebuie să înțelegem și celelalte ritualuri contestatare: greva foamei, sinuciderile, evadările, răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă nemulțumirea față de încetineala cu care i se rezolvă situația juridică sau față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
termenului: guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare, cu instituții, corpuri sociale care să se gestioneze ele însele printr-o mișcare voluntară. Această capacitate conștientă (mișcarea voluntară), această capacitate de organizare (în instituții, corpuri sociale), de conceptualizare (sistemele de reprezentare), de adaptare la situațiile noi este o caracteristică a societăților umane, care le distinge de alte societăți ale ființelor vii, animale și vegetale. Cei care folosesc termenul guvernanță fac apel la tradiția managementului din țările anglo-saxone (care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societatea cunoașterii” sau chiar de „societatea bazată pe cunoaștere” poate induce ideea unei societăți care folosește cunoașterea, ceea ce nu ar aduce nimic nou în analiza socială (ar fi un termen „redundant”). Dacă dăm metaforei o legitimitate (considerând că aduce o conceptualizare a unei realități noi), atunci vom căuta să găsim ce este cu totul nou și fundamental în ceea ce privește raportul dintre cunoaștere și societate. La această problemă s-a gândit D. Bell elaborând teoria societății postindustriale (a cunoașterii). Folosind „principiul axial”, D.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prin acțiunea diverselor variabile și îl operaționalizează, cercetătorul stabilește realitatea a ceea ce face obiectul conceptului. Preocupat de a injecta spirit empiric, aplicat, în cercetarea socialului, Kurt Lewin respinge opacitatea conceptuală și nu cade în extrema de a minimaliza efortul de conceptualizare și de generalizare, virtuțile teoriei. Se pronunță deschis împotriva ideii potrivit căreia experiența practică poate duce la o cunoaștere clară. Dacă acest lucru ar fi adevărat, atunci toată experiența de sute de ani a regilor, preoților, politicienilor, educatorilor, părinților care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]