5,487 matches
-
urmărire penală. Cu alte cuvinte, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică va fi realizată, întotdeauna, de organul de urmărire penală, în exercitarea funcției de urmărire penală, fiind exclus ca această competență să aparțină altor persoane/entități. Așa fiind, Curtea conchide că, din perspectiva componentei umane, verificarea efectuată, în temeiul art. 30^1 din Legea nr. 304/2004, de președintele Î.C.C.J. sau de judecătorul anume desemnat de către acesta vizează, de fapt, activitatea organului de urmărire penală care pune în executare mandatul de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
penală pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv la furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare. Curtea a conchis că actele îndeplinite de organele prevăzute la art. 142 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activității de supraveghere tehnică, ce constituie un mijloc de probă
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
maximale ale onorariului său au rolul de a-l proteja pe debitor de suportarea unor cheltuieli de executare excesiv de oneroase și de a face accesibilă executarea silită tuturor persoanelor interesate de declanșarea acestei proceduri. ... 35. Prin urmare, s-a conchis că onorariile maximale ale executorului judecătoresc includ și TVA-ul aferent serviciilor prestate de acesta în cadrul procedurii de executare silită. ... ... VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Procurorul general a
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
cauză de încetare a procesului penal, dacă instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal, precum și la considerentele Deciziei nr. 67/2022 care au menținut interpretarea realizată prin decizia anterior menționată, s-a conchis că omisiunea instanței de a identifica toate legile aplicabile de la data săvârșirii infracțiunii până la data condamnării, ca urmare a unei erori generalizate la nivelul practicii judiciare privind natura Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, constituie o eroare de judecată
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
trebuie să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul, care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. ... 109. Prin urmare, a conchis Curtea, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 110. În continuare, Curtea a observat că, referitor la art.
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
impreviziune -, astfel că nu se poate reține încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragraful 65). ... 111. Cu referire la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea a conchis, după o amplă argumentație care se regăsește în paragrafele 66-79 ale Deciziei nr. 431 din 17 iunie 2021, că nu se încalcă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât legiuitorul stabilește în mod
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
pentru a demonstra similitudinea cu situația procurorilor în ceea ce privește atribuțiile de serviciu și controlul ierarhic, autorul excepției invocă o serie de prevederi din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare și din Codul de procedură penală, conchizând că atribuțiile ofițerului de poliție judiciară se suprapun de multe ori cu cele ale procurorului. ... 7. De asemenea, arată că ofițerii de poliție judiciară au un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de polițiști, iar interdicțiile prevăzute de
DECIZIA nr. 262 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272313]
-
13 decembrie 2016, pronunțată în Cauza Béláné Nagy împotriva Ungariei, paragraful 86). Or, parlamentarii sunt lipsiți de indemnizația pentru limită de vârstă exclusiv ca urmare a intervenției Parlamentului, iar nu ca urmare a modificării situației lor personale. Prin urmare, se conchide că, deși parlamentarii care aveau pusă în plată indemnizația pentru limită de vârstă continuă să îndeplinească condițiile de acordare a acesteia, legiuitorul a suprimat prin voința sa exclusivă aceste drepturi sociale previzibile ale parlamentarilor. Prin urmare, legea criticată încalcă art.
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
1) din Codul de procedură civilă, instanța supremă urmărind îndeplinirea rolului său constituțional de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale și conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, neputându-se conchide că art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă ar încălca dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5). Într-adevăr, Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, potrivit art. 142 alin. (1) din Constituție, însă art. 521 alin.
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
146 și art. 147 alin. (1) și (4). ... 9. Referitor la prevederile art. 246 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în opinia instanței de judecată, acestea nu contravin art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Constituție, neputându-se conchide că, în forma în care este redactată, această dispoziție ar conduce la încălcarea demnității omului, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, a liberei dezvoltări a personalității umane, a dreptății și pluralismului politic, respectiv la încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
lor deosebit la dezvoltarea societății, nu trebuie raportate la conținutul art. 1 alin. (3) din Constituție, izvorul acestora regăsindu-se, mai degrabă, în însăși obligația morală a întregii societăți de a-și manifesta gratitudinea față de aceste persoane. Curtea a conchis că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora „procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale“, conchizând că, așa cum legiuitorul a dedicat procedurii de înscriere în cartea funciară un întreg capitol, respectiv cap. II, tot astfel - întrucât rectificarea poate fi majoră, reprezentând un act constitutiv de drepturi sau putând avea chiar titlu executoriu - procedura de rectificare
DECIZIA nr. 161 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257333]
-
referire la art. 6 paragrafele 1 și 3 lit. a) și b) din Convenție. Se arată că singurul remediu în acord cu prevederile constituționale invocate îl constituie desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare. Se conchide că se impune constatarea caracterului neconstituțional, în sensul mai sus arătat, al prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală ori constatarea caracterului exemplificativ al cazurilor de nulitate absolută enumerate de art. 281 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
avizului Consiliului Superior al Magistraturii constă în aprecierea autorului că prevederile art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 se referă la autoritatea judecătorească, respectiv la competența instanțelor, modul de alcătuire a completelor de judecată și audierea reclamantului prin videoconferință. Prin urmare, conchide autorul, ar fi trebuit să fie solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la Legea nr. 136/2020, consecința nesolicitării fiind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituție. ... 10. Concluzia finală a
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
aflate pe rolul organelor judiciare la data intrării în vigoare a legii noi, situații a căror reglementare expresă se impune cu precădere atunci când normele procesuale ale legii noi diferă de cele ale legii vechi. În aceste condiții, s-a conchis că primele două alineate ale art. 5 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale au în mod
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
contestația privind durata procesului penal. Prin urmare, în situația în care, deși sesizat cu o plângere, procurorul nu dispune nicio măsură și nu efectuează niciun act, pasivitatea organelor judiciare nu poate fi sancționată prin utilizarea procedurii speciale analizate. Curtea a conchis că această soluție juridică este rezonabilă, fiind justificată prin lipsa formulării - cu privire la o persoană în legătură cu care sunt efectuate doar acte de cercetare penală, dar care nu are calitatea de suspect sau de inculpat - a unei suspiciuni
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, Guvernul invocă, în cele două dosare menționate ale Curții, jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, și conchide că aceasta este inadmisibilă, întrucât prevederile criticate nu mai sunt în vigoare. De asemenea, menționează că autorii excepției nu și-au întemeiat acțiunea pe aceste prevederi legale. ... 51. Referitor la critica de neconstituționalitate a normelor de la art. 38 alin.
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
pericol deosebit“, iar alin. (2) al aceluiași articol de lege circumscrie în mod clar sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației (a se vedea paragraful 20 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). ... 74. Prin urmare, a conchis Curtea, dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
art. 4 alin. (2) din regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, secretariatul comisiei județene și, respectiv, colectivul de lucru sunt constituite prin ordin al prefectului și au în componență și funcționari ai prefecturii, aflați în subordinea prefectului. ... 9. Se conchide că din cele arătate mai sus rezultă că aceste comisii județene nu îndeplinesc exigențele impuse de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv cerința independenței față de executiv și față de părți
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, întrucât debitoarea și-a sustras bunurile de la urmărire, aspect dovedit prin corelarea situațiilor financiare ale acesteia cu procesul-verbal de constatare a insolvabilității întocmit de executorul judecătoresc la 8 iulie 2021. A conchis în sensul că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă ce face obiectul unui dosar de executare silită aflat în derulare la data formulării cererii de deschidere a procedurii concursuale împotriva debitoarei, iar aceasta din urmă nu a uzat de
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
ultimul rând, se susține că dacă textul criticat ar cuprinde o prevedere în sensul celor solicitate, ar fi neconstituțional, întrucât ar îngrădi posibilitatea autorului de a se stabili, de a avea o rezidență continuă și legală în alt stat. Se conchide că dispozițiile legale criticate se bucură de previzibilitate și stabilitate. De asemenea, se susține că persoana în cauză dorește clarificarea situației sale juridice, respectiv validarea de către Curtea Constituțională a unei interpretări favorabile a situației juridice, interpretare care ține exclusiv
DECIZIA nr. 370 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260992]
-
să analizeze motivele invocate și să concluzioneze că OUG nr. 192/2020 este vădit neconstituțională. Având în vedere împrejurarea că adoptarea Ordinului comun nr. 23/15/2021 s-a făcut în baza acestei ordonanțe, prezumția de legalitate a actului normativ subsecvent este răsturnată, conchide reclamantul în acest capitol al acțiunii sale. ... 2. Al doilea motiv de nelegalitate a Ordinului comun nr. 23/15/2021 vizează faptul că este dat cu exces de putere, prin încălcarea art. 81 din Legea nr. 24/2000, art. 53 alin. (1) și
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
sale în orice societate întemeiată pe valorile democrației și ale statului de drept. În plus, reglementarea criticată folosește o terminologie improprie, cum ar fi sintagma „minim special“, care nu se regăsește în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. ... 12. Guvernul conchide că soluția legislativă supusă controlului de constituționalitate poate fi considerată insuficientă pentru punerea în acord a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 cu deciziile Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017 și nr. 230 din 28
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
apreciază că accesul poate conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau că refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important sau poate afecta grav securitatea națională. Prin urmare, Curtea a conchis că numai un judecător poate aprecia cu privire la interesele care intră în conflict - cel public, general, al statului, referitor la protejarea informațiilor de interes pentru securitatea națională sau pentru apărarea unui interes public major, respectiv cel individual, al părților
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii a doua orientare jurisprudențială (prezentată la paragrafele 38-48 din prezenta decizie). ... 54. Astfel, analizând conținutul și scopul procedurii insolvenței, procurorul general a conchis că, în sistemul Legii nr. 85/2014, atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență este o etapă a procedurii insolvenței și se finalizează înainte de închiderea ei. ... 55. Cât privește închiderea procedurii insolvenței și efectele acesteia, reținând incidența deciziilor Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]