9,556 matches
-
să soluționeze propunerea de liberare condiționată nu este obligată să își însușească aspectele reținute în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiționată și în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluția liberării condiționate. Dimpotrivă, instanța învestită cu soluționarea propunerii de liberare condiționată este obligată ca, pentru pronunțarea soluției, să țină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
să își însușească aspectele reținute în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiționată și în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluția liberării condiționate. Dimpotrivă, instanța învestită cu soluționarea propunerii de liberare condiționată este obligată ca, pentru pronunțarea soluției, să țină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. ... 30. În mod similar, conform art. 59 alin. 1 din Codul penal din 1969, pentru a pronunța soluția liberării condiționate, instanța era obligată să verifice executarea fracțiilor din pedeapsa pronunțată prevăzute prin norma anterior menționată, respectiv cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
10 ani, să constate faptul că persoana condamnată este stăruitoare în muncă, disciplinată și dă dovezi temeinice de îndreptare și să țină cont de antecedentele penale ale acesteia, soluția pronunțată nefiind condiționată de cele arătate în propunerea comisiei de liberare condiționată. ... 31. În ceea ce privește aspectele referitoare la modalitatea de aplicare a dispozițiilor legale criticate și exemplele concrete invocate de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea acesteia, Curtea reține că acestea constituie chestiuni ce rezultă din interpretarea și aplicarea legii
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
aplicării pedepsei», având în vedere că această formă de individualizare nu presupune condamnarea inculpatului, aplicarea unei pedepse sau decăderi, interdicții ori incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită. În cazul reglementării suspendării executării pedepsei sub supraveghere și a liberării condiționate, au fost folosite sintagme precum «cel condamnat» și «persoana condamnată», întrucât formele de individualizare a pedepsei analizate presupun pedepsirea persoanei care a săvârșit o infracțiune, pedeapsă care, însă, nu se execută în stare de detenție (...) ... ... VI. Opinia specialiștilor consultați În
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
Prescriptori Medici cu specialitatea hematologie, pediatrie sau medicină internă, cu atestare din partea unui serviciu de hematologie, pentru cazurile în care nu există medic pediatru sau hematolog, din unitățile sanitare prin care se derulează programul P6.27 - Boli rare - medicamente incluse condiționat (unitățile sanitare prin care se derulează și PNS hemofilie și talasemie). ... ... 10. La anexa nr. 1, protocolul terapeutic corespunzător poziției nr. 296 cod (N04BC07): DCI APOMORFINUM se modifică și se înlocuiește cu următorul protocol: Protocol terapeutic corespunzător poziției nr. 296
ORDIN nr. 1.206/233/2022 () [Corola-llms4eu/Law/254347]
-
se va reevalua periodic la 6 luni acest parametru; ... – Monitorizarea clinică, biologică și imagistică pe întreaga durată a tratamentului pentru depistarea precoce a reacțiilor adverse grave ce impun întreruperea imediată a tratamentului: ● leucoencefalopatie multifocală progresivă; ● infecții, în special cu germeni condiționat patogeni; ● insuficiență hepatică; ● reacții de hipersensibilitate. ... ● Alemtuzumabum Observație: Intervenție cu raport existent de Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM) din partea ANMDMR; este în prezent inclus în programul național de tratament al sclerozei multiple prin contractare de tip cost-volum prin CNAS
ORDIN nr. 1.206/233/2022 () [Corola-llms4eu/Law/254347]
-
efectuată de Direcția Națională Anticorupție, nu se regăsesc cererile de liberare condiționată din executarea pedepsei, pronunțate în cauze în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anticorupție. În acest context, în lipsa unei referiri exprese la cererile de liberare condiționată, s-a arătat că există riscul generării unor opinii divergente cu privire la atribuirea înțelesului exact al normei, ceea ce de fapt s-a și întâmplat, așa cum rezultă din jurisprudența atașată la dosarul cauzei, precum și din punctele de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
aplicate inculpatului Ș.G. de la 3 ani și 9 luni închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare. Prin Sentința penală nr. 1.135 din 29 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.972/320/2021, Judecătoria Târgu Mureș a admis cererea de liberare condiționată a persoanei condamnate Ș.G. din executarea pedepsei rezultante de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 1.959 din 24 decembrie 2019 a Tribunalului București - Secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 943/A din 14 septembrie
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 1.959 din 24 decembrie 2019 a Tribunalului București - Secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 943/A din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel București - Secția I penală, și a dispus liberarea condiționată a acesteia de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii, atrăgându-i, totodată, atenția asupra dispozițiilor art. 61 din Codul penal din 1969. În esență, s-a reținut că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 60 alin. 2 din
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
a aplicat nicio sancțiune, fiind disciplinat și recompensat de 4 ori. La data de 3 noiembrie 2021, persoana condamnată Ș.G. a fost pusă în libertate, ca urmare a expirării termenului de contestație, în condițiile în care împotriva sentinței de liberare condiționată nu a fost exercitată nicio cale de atac de intimat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, unitate de parchet căreia îi fusese comunicată hotărârea. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță, conform art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. În motivarea contestației, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș a arătat că la judecarea cererii de liberare condiționată a fost prezent un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, deși, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile, în condițiile în care motivul care a generat exercitarea căii de atac de către Direcția Națională Anticorupție vizează lipsa procurorului anticorupție la judecarea cererii de liberare condiționată formulate de persoana condamnată Ș.G., Ministerul Public fiind reprezentat de un procuror din cadrul unei unități de parchet nespecializate; și, nu în ultimul rând, instanța supremă nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă asupra chestiunii de drept, nici printr-un
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
ca la judecarea unei cereri de liberare condiționată să participe un procuror anticorupție. De asemenea, invocând și dispozițiile art. 587 din Codul de procedură penală, care stabilesc competența materială a judecătoriei pentru judecarea în primă instanță a cererilor de liberare condiționată, indiferent de calitatea persoanei condamnate și fapta comisă, fără să fie necesară specializarea completului învestit cu asemenea cauze, întrucât în acest stadiu procesual se ține seama de conduita avută în timpul detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea obligațiilor
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
îndreptare a erorii materiale etc.), motiv pentru care, în raport cu principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție reprezintă Ministerul Public și la soluționarea procedurilor incidente la executare, respectiv liberarea condiționată, contestația la executare, aplicarea legii penale mai favorabile etc. Ca atare, s-a precizat că interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, indiferent de stadiul procesual/faza procesului penal în care se află, inclusiv în cea de executare care include și soluționarea cererilor de liberare condiționată. S-a mai arătat că, dacă legiuitorul ar fi dorit ca participarea la ședințele de judecată a procurorilor din structurile specializate să fie condiționată de stadiul procesual în care se află dosarul instrumentat de unitatea de parchet la care funcționează
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
și cererile de liberare condiționată din executarea unei pedepse aplicate pentru o infracțiune instrumentată de Direcția Națională Anticorupție, având în vedere că legiuitorul a dat în competența judecătoriei, ca instanță de prim grad de jurisdicție, soluționarea tuturor cererilor de liberare condiționată, indiferent de natura infracțiunii care a atras condamnarea în regim de detenție, întrucât în această procedură se examinează aspecte ce țin de conduita condamnatului din timpul detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea obligațiilor civile și, ca atare, nu
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
dezlegării. Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, deși a arătat că noțiunea de „cauze, propuneri, contestații, plângeri sau alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție“ include și cererile/propunerile de liberare condiționată, a concluzionat că sesizarea Tribunalului Mureș îndeplinește doar o parte din condițiile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv existența unui litigiu în ultimă instanță, asupra chestiunii de drept nu s-a statuat printr-o
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
care cuprind dispoziții procesual penale, ale art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, și ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, că la soluționarea cererilor privind liberarea condiționată trebuie să participe un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, întrucât norma legală care face obiectul sesizării nu distinge nici după tipul sau natura cererilor, nici după cum cererile au fost formulate în cursul judecății sau în cazul fazei de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
în cauze referitoare la infracțiuni de corupție. În această situație s-a apreciat că identificarea prevederilor aplicabile trebuie să aibă ca punct de plecare, în absența unei dispoziții speciale, faptul că „participarea procurorului este obligatorie“ la soluționarea propunerii/cererii de liberare condiționată, conform art. 597 alin. (3) din Codul de procedură penală, și, ca atare, stabilirea procurorului care asigură reprezentarea Ministerului Public se determină potrivit regulilor generale. Acestea sunt cele care realizează corespondența dintre instanța competentă să soluționeze incidentul procesual și parchetul
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, și cele ale art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, care consacră raportul de corespondență dintre cele două autorități judiciare. Așadar, caracterul autonom al soluționării propunerii/cererii de liberare condiționată se manifestă nu doar pe plan substanțial, în sensul că, fiind plasată post judicium, obiectul său nu va mai putea interfera cu obiectul cauzei penale definitiv rezolvate în legătură cu care se manifestă, ci și pe plan procesual, în sensul
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
faze procesuale cu reguli proprii - obligativitatea, executabilitatea, jurisdicționalitatea și continuitatea -, ci și prin norme speciale, cum sunt cele referitoare la competență. Or, potrivit art. 587 alin. (1) din Codul de procedură penală, competența pentru soluționarea cererii sau propunerii de liberare condiționată aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere. În mod deliberat legiuitorul a renunțat la competența obișnuită din materia incidentelor contencioase din cursul executării, adică la instanța de executare sau la o instanță corespunzătoare în grad acesteia
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
sau la o instanță corespunzătoare în grad acesteia, optând pentru instituirea unei competențe speciale în favoarea unei instanțe care, teoretic, poate să nu aibă nicio legătură cu instanțele implicate în rezolvarea cauzei principale. Mai mult, competența judecătoriei în materia liberării condiționate nu este o formă de competență materială, ci una de competență funcțională exclusivă, care specializează competența obișnuită și o transferă unei singure categorii de instanțe judecătorești. Ca urmare, s-a concluzionat că nu mai există nicio rațiune ca procurorii anticorupție
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
care specializează competența obișnuită și o transferă unei singure categorii de instanțe judecătorești. Ca urmare, s-a concluzionat că nu mai există nicio rațiune ca procurorii anticorupție să reprezinte Ministerul Public în cauzele ce au ca obiect cereri/propuneri de liberare condiționată, în condițiile în care legiuitorul a abandonat competența materială a tribunalului ca instanță comună pentru judecarea dosarelor în care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția Națională Anticorupție, având, totodată, în vedere și domeniul limitat de aplicare a dispozițiilor
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
acesteia se soluționează cu participarea procurorilor anticorupție. Încheierea de sesizare cuprinde trimiteri atât la hotărâri care vin în sprijinul opiniei minoritare, respectiv reprezentarea Ministerului Public de procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele competente să judece cererile/propunerile de liberare condiționată, dar care însă au fost identificate doar la nivelul Tribunalului Mureș și Judecătoriei Târgu Mureș (deciziile penale nr. 120/CT din 6 iulie 2018, nr. 191/CT din 17 octombrie 2018 și nr. 40/CT din 12 februarie 2019 și Sentința penală nr.
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]