5,238 matches
-
interpretare tipologică a două din cele mai cunoscute episoade din istoria biblică, fiecăruia fiindu-i consacrată o carte: începutul lumii și al omenirii, păcatul originar și judecata lui Dumnezeu (primul episod); potopul și traversarea Mării Roșii (al doilea episod). Tema conducătoare a acestor istorii este reperabilă în căderea în ispită a lui Adam și în izgonirea din Paradis; tipologia e cea obișnuită (de exemplu, crearea Evei din coasta lui Adam simbolizează formarea Bisericii din trupul lui Cristos). Alcimus Avitus se înscrie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tranziția postcomunistă - desigur, cu toate particularitățile timpului lor. În acele vremuri, integrarea instituțională însemna, înainte de toate, o clasă politică autohtonă integrată în clasa politică occidentală, în primul rând o familie domnitoare care să facă parte din mica elită a familiilor conducătoare ale societăților occidentale. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, clasa politică românească era deja suficient de occidentalizată pentru a fi conștientă de această necesitate și pentru a o adopta ca pe un obiectiv politic fundamental. Este semnificativ faptul că divanele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de nevoia de a construi un sistem politic democratic sau de nevoia edificării economiei de piață. Cum configurația unor realități atât de complexe precum democrația și economia de piață nu erau cuprinse în proiectele politice, chiar și utopice, ale claselor conducătoare românești și nici - în forme concrete - în așteptările populației, nici politicienii și nici populația nu aveau repere clare pentru a stabili când anume era îndeplinit un obiectiv politic de o asemenea amploare. De exemplu, nu era deloc clar când anume
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea mai importantă caracteristică a civilizației occidentale, capitalistă și dezvoltată: faptul că a inventat și a pus în aplicare a un sistem de organizare a producției și a distribuției resurselor în societate în care accesul la resurse superioare al claselor conducătoare este condiționat de accesul la resurse superioare al claselor producătoare. Acest lucru este unic într-o istorie care, vreme de milenii, a fost dominată de contradicția dintre clasele superioare - fie ele proprietare, ca în trecutul îndepărtat, sau doar conducătoare, ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
claselor conducătoare este condiționat de accesul la resurse superioare al claselor producătoare. Acest lucru este unic într-o istorie care, vreme de milenii, a fost dominată de contradicția dintre clasele superioare - fie ele proprietare, ca în trecutul îndepărtat, sau doar conducătoare, ca în comunism - și clasele sociale producătoare. Comunismul modern își propunea să desființeze diferențele de clasă pentru a elimina antagonismele dintre clasele sociale. Capitalismul modern ilustrează o variantă mai slabă, dar mai practică a aceluiași proiect de societate: societatea capabilă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziția postcomunistă. Prioritățile tranziției postcomuniste românești nu numai că au fost de altă natură, dar au luat forme prin care distribuirea resurselor în defavoarea populației a devenit sursa principală de rezolvare a lor. Una dintre prioritățile postcomunismului a fost stabilirea elitelor conducătoare ale societății, a acelor elite care, pe de o parte, vor conduce politic societatea, iar pe de altă parte, vor beneficia de mecanismul principal de redistribuire din societate. Or, în această privință, imediat după revoluție nimic nu era nici clar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de organizare a societății. Doar două lucruri erau clare. În primul rând, faptul că deciziile cu privire la noile reguli ale redistribuției vor fi stabilite pe cale politică. În consecință, accesul la puterea politică era esențial pentru orice candidat la poziția de elită conducătoare și de avuție. Al doilea lucru clar era că o componentă a noului mecanism de redistribuire este piața. Includerea pieței în noul mecanism esențial al societății era o condiție impusă din exterior și adoptată în interior ca principiu fundamental al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bazate pe alianța dintre Franța și Germania - în raport cu regiunea de dezvoltare nord-americană (Amin, 2004). Câtă vreme s-a simțit amenințat de pericolul comunist, Occidentul dezvoltat a rămas unitar, un grup de societăți împărtășind același sistem de valori fundamentale, recunoscând rolul conducător al Statelor Unite și dezvoltând un sistem instituțional de relaționare cu totul specific - în care relațiile dintre state rămâneau democratice, iar superioritatea militară, tehnologică și economică a Statelor Unite nu se transforma în dominație. NATO a fost cel mai bine construită și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai mare măsură în slujba acestora din urmă, adică a producției industriale instituționalizate, decât se aflau ei în slujba sistemului politic. Căci menținerea sistemului politic în comunism depindea esențial de rezultatele producției, iar rezultatele producției depindeau esențial de această clasă conducătoare a industriei socialiste. Gradul de libertate al industriei socialiste Probabil că cea mai bună ilustrare a acestei relații între conducătorii industriali și sistemul politic o oferă așa-numitele „construcții megalitice” puse cu grabă și destul de puțin justificat pe seama orgoliului exacerbat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este chiar dezvoltarea acelor industrii de vârf și crearea unei elite technico-inginerești legată de ramurile industriale ale noilor tehnologii, pe care deja am pomenit-o. Cea de a doua a constat în susținerea autorității și poziției de conducere a clasei conducătoare industriale românești. Ambele categorii - tehnocrația legată de dezvoltarea industrială tradițională și tehnocrația legată de dezvoltarea industrială de vârf - s-au alimentat din deschiderea către Occident care a urmat „primăverii de la Praga”: primii, pentru a-și justifica importanța și a solicita
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deveniți capitaliști ai noii societăți românești, sunt istorii personale. În schimb, confruntarea dintre elitele economice ale fostei societăți socialiste ilustrează o istorie socială semnificativă. Populația și piața bunurilor de consum Tabloul este, în acest stadiu, incomplet. Cele patru mari elite conducătoare ale economiei și, totodată, ale administrației - managerii producției, tehnocrația comercială, cea financiară și elita intelectuală din cercetare-dezvoltare - erau elitele instituționalizate și formal instalate la putere în România comunistă. Dar societatea comunistă era suficient de complicată pentru ca, alături de elitele instituționalizate și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
moment determinat al istoriei acelei societăți. În ideologia cotidiană, care are în spate memoria colectivă a răscoalelor, războaielor și mișcărilor sociale violente, revoluțiile, care sunt momente de cotitură în istorie, ar trebui să fie însoțite de eliminarea cvasi-fizică a elitelor conducătoare ale societății înfrânte. Ideologia cotidiană este mult mai tentată să considere Revoluția franceză (și mai ales perioada cunoscută sub numele de „teroarea iacobină”) drept modelul ideal al unei revoluții. Ceea ce notează corect ideologia cotidiană este faptul că revoluțiile desființează elite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revoluții -, dar întotdeauna ia forma desființării atât a bazelor economice, sociale și politico-culturale a întemeierii elitei eliminate, cât și a sistemelor de legitimare a acestei baze. Ce fac, în caz de desființare a elitei căreia îi aparțin, membrii fostelor elite conducătoare? Dacă nu sunt exterminați fizic, ei se vor adapta cum pot mai bine la noile structuri sociale. Odată cu revoluția, istoria lor ca grup încetează și se descompune într-o pluralitate de istorii personale. De fiecare dată, cel puțin o parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de propagandă încă de pe vremea cetăților antice grecești, când populațiile non-grecești erau etichetate drept „barbare”, au dominat ideologiile cotidiene ale tuturor societăților din istorie, pentru a legitima nevoia de mobilizare a întregii populații în slujba unui obiectiv politic al clasei conducătoare, de-a lungul întregii istorii. Au fost false de fiecare dată, dar au fost funcționale. Asemenea modele simple și total false au fost construite de musulmani pentru creștini, precum și de creștini pentru musulmani, de albi pentru negri, precum și de negri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pentru celelalte țări foste comuniste, mai ales din Europa Centrală, o anumită ofensivă academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Aici mai întâlnim o particularitate specifică tranziției postcomuniste și deloc specifică doar României. Căci, în vreme ce proaspeții întreprinzători își exercitau talentele și noile atitudini „reformiste” în comerțul cu amănuntul - inclusiv prin contrabanda cu produse ale țărilor vecine sau chiar îndepărtate -, clasa conducătoare a economiei socialiste românești intra în „război fratricid” (Pasti, 1995). Cel puțin în primii ani ai tranziției postcomuniste, adevărata confruntare pentru controlul economiei nu s-a purtat între foștii conducători ai economiei socialiste și noii agenți ai economiei de piață
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziției postcomuniste, adevărata confruntare pentru controlul economiei nu s-a purtat între foștii conducători ai economiei socialiste și noii agenți ai economiei de piață - adică micii întreprinzători -, potrivit paradigmei ideologice a confruntării dintre neocomuniști și procapitaliști, ci chiar în interiorul clasei conducătoare a economiei de stat, între gestionarii capitalului bănesc și conducătorii companiilor producătoare. Prima etapă a formării clasei capitaliștilor români a luat forma confruntării interne - adică, în interiorul economiei aflate în proprietate publică - între gestionarii capitalului bănesc și gestionarii producției industriale. Ambele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalului occidental, mai ales german. Slovacia, multă vreme acuzată de „naționalism excesiv”, a făcut acest lucru cu întârziere. Țările Baltice ale fostei URSS au procedat asemenea Cehiei. Polonia a avut o situație specială, căci ea și-a „exportat” clasa politică conducătoare a postcomunismului (Buttiglione, 1997) în perioada de dinainte și de după instalarea dictaturii militare. Față de toate aceste țări, România a avut o trăsătură care a reprezentat un avantaj și, totodată, un dezavantaj competitiv: a rămas esențial comunistă - atât de comunistă, încât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în primii ani de după comunism nu se manifesta doar la nivelul opțiunilor politicienilor aflați în funcții. El mai însemna - iar acest aspect este extrem de important - libertatea actorilor sociali de a se manifesta politic, influențând deciziile politice luate la nivelul clasei conducătoare. Gradul de libertate de care România beneficia la începuturile postcomunismului însemna, pe de o parte, că societatea, în ansamblul său, putea alege între diferitele variante posibile de reconstrucție socială, economică și politică, dar mai însemna și că alegerea cu privire la varianta
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
imediat a fost un grad ridicat de reproducere a Cea de a doua categorie de ASCENSIUNEA ȘI DECLINUL CAPITALIȘTILOR ROMÂNI În primii ani de după revoluția din decembrie 1989, am avut ocazia să particip la dezbaterile purtate, la nivelul clasei politice conducătoare, cu privire la strategiile de trecere de la economia socialistă la economia capitalistă de piață. Exista, la nivelul întregii clase politice românești, fie ea în opoziție, fie aflată la putere, încă din primele luni de după prăbușirea comunismului, un acord în această privință. Dezacordul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a capitalului occidental, pătura în formare a capitaliștilor autohtoni a putut să se afirme și să ridice pretenții la dominarea economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât cât era, încerca să pătrundă în economia românească. Incapabil să reziste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni. Confruntarea politică românească este dominată de o problematică internă, referitoare la care anume dintre grupurile de potențiali capitaliști autohtoni vor deține rolul conducător în economie și în societate (prin intermediul politicii, administrației, mass-media). Clasa politică românească se divide între susținătorii a două elite, fiecare dintre ele reunind, deopotrivă, politicieni, funcționari administrativi și proaspeți capitaliști, unii concentrați într-o grupare considerată „neocomunistă”, iar ceilalți, într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Friedrich, ?, Situația clasei muncitoare din Anglia, Editura Politică, București Engels, Friedrich, 1972, The Origin of the Family, Private Property and the State, London Eisenstadt, S.N., Shahar, A, 1987, Society, Culture, and Urbanization, Sage Publications Eyal, Szeleny, Townsley, 2001, Noua elită conducătoare din Europa de Est, Omega, București Focșeneanu, Eleodor, 1998, Istoria constituțională a României, 1859-1991, Humanitas, București Froyen, R.T., 1990, Macroeconomics, Theoris and Policies, Macmillan, N.Y. Frydman, R, et al, 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press Galbraith, J.K
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o filiera ce permitea dobândirea unui capital școlar foarte specific, echivalentul unui soi rar și foarte rentabil de capital politic. Ele au asigurat socializarea ideologică și ascensiunea socială a unor categorii importante de populație: publicul și membrii școlii constituiau fracțiuni conducătoare ale aparatului politic, din Întreprinderi, din administrația publică, din armată. Pornind de la studiul de caz al școlilor de partid est-germane, utilizând Însă și exemple sovietice, românești și bulgare, Îmi propusesem să studiez În primul rând rolul ce revenea școlilor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al școlilor de partid est-germane, utilizând Însă și exemple sovietice, românești și bulgare, Îmi propusesem să studiez În primul rând rolul ce revenea școlilor de partid În calitate de școli ale puterii În pregătirea unei „nobilimi de stat” socialiste prin pregătirea cadrelor conducătoare din fostele țări socialiste. Aceste școli permiseseră să se stabilească echivalente specifice Între capitalul cultural și cel politic, studiile cadrelor conducătoare permițând trecerea de la etapa revoluționară a „luptei de clasă” la violență simbolică, „blândă”, În gestionarea și reproducerea elitelor comuniste
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]