3,668 matches
-
comunicativ-deschis, activ, cu inițiativă, inactiv, dependent, lent, dinamic, complexe, frustrări, acte de suicid etc.). 4) Istoria bolii actuale privește cunoașterea modalității de apariție a bolii actuale și ea urmărește următoarele aspecte: a) cauzele și condițiile care au determinat-o (situații conflictuale, psihotraume afective, boli ale sistemului nervos, cauze externe de tipul infecției, intoxicații, traumatisme, boli somatice primare etc.); b) modul de debut al bolii (brusc, insidios, ca o consecință a altor afecțiuni etc.); c) primele manifestări ale bolii care au atras
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-se situațiile improprii unei cercetări. Ea se va desfășura cu tact, discreție, respectându-se cu strictețe secretul profesional privind identitatea subiectului cercetat sau a subiecților din lotul de cercetare. Se va căuta să se evite, pe cât posibil, producerea unor situații conflictuale sau ca cercetarea respectivă să aibă efecte nocive asupra subiectului sau a lotului de subiecți studiat. Se va avea de asemenea în vedere ca rezultatele să fie verificate, validate și ulterior corect „comunicate” sau „publicate” în mediile științifice de specialitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele caracteristici: stabilizarea personalității și a conduitelor, interese psiho-biologice și psiho-sociale legate de intrarea individului în viața socială, în activitatea profesională, întemeierea familiei proprii, desfășurarea unei activități regulate profesionale. Acestei perioade îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: stări conflictuale, dificultăți de adaptare competitivă, eșecuri cu efecte psihotraumatizante, nevroze, stări reactive, toxicomanii, conduite deviante, psihoze endogene. d) Grupa de vârstă cuprinsă între 31...40 ani prezintă următoarele caracteristici: interese legate de viața socială, profesională și familială. Acestei perioade de stabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l înlocuiască; - stilizarea, constă în păstrarea caracterelor esențiale, definitorii ale imaginilor în ceea ce au acestea esențial. În psihopatologie, dar mai ales în psihanaliză, visele au o valoare excepțională, constituind un „material psihologic” din care, prin interpretare, se pot extrage situațiile conflictuale, frustrările, complexele, psihotraumatismele refulate ale persoanei respective. Adesea visele au semnificația unor veritabile „simptome” clinice, mai ales în cazul nevrozelor. În mod egal însă, visele, dincolo de conținutul lor „psihotraumatizant” pot avea și o „funcție compensatorie”, visul sau scenele onirice contribuind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
refulate ale persoanei respective. Adesea visele au semnificația unor veritabile „simptome” clinice, mai ales în cazul nevrozelor. În mod egal însă, visele, dincolo de conținutul lor „psihotraumatizant” pot avea și o „funcție compensatorie”, visul sau scenele onirice contribuind la „compensarea” stărilor conflictuale anterioare, a frustrărilor și tulburărilor nevrotice ale bolnavilor respectivi. 14. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR PSIHICE II Tulburările vieții instinctuale Aspecte psihologice generale Se consideră instinctele ca fiind factorii ce determină apariția și orientarea (vectorizarea) comportamentului, aceasta având un rol hotărâtor în procesul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asociată cu impresia absenței oricărei consecințe negative pentru organism; c) cea de a treia fază se caracterizează printr-o stare de cașexism urmată de complicații somatice grave și moartea bolnavei. Ch. Durand descrie câteva tipuri de anorexie mintală: nevrotică, psihotică, conflictuală. În plus se mai semnalează anorexia mintală a sugarului și a tinerelor femei măritate ca o formă de refuz conjugal. 2) Bulimia nervoasă Este o tulburare nevrotică a comportamentului alimentar, opusă anorexiei mintale și care constă în ingestia exagerată a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constă în ingestia exagerată a unor cantități crescute de alimente având drept urmare o creștere rapidă a greutății corporale. Ca și în cazul anorexiei mintale apar turburări legate de imaginea de sine. Tabloul psihopatologic este consecința unor frustrări, carențe emoționale, situații conflictuale interiorizate care se „descarcă” prin aportul alimentar exagerat. Tulburările psihosexuale Această categorie ocupă un loc aparte în sfera psihopatologiei, motiv pentru care le tratăm separat de tulburările vieții instinctuale. Tulburările psihosexuale sunt date, dincolo de devianțele și manifestările patologice instinctuale, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
felul acesta, dificultatea extremă de a trasa o „limită” între „normali” și „psihopați”. În sensul acesta Kahn vorbește despre „normalii discordanți”, Suner și Pascalis despre „dezechilibrații simpli” și „dezechilibrații complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a) Existența unor ciudățenii, bizarerii, excentricități psihice la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial, prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam propune să se delimiteze structura nevrotică, ca fiind una de factură „internă”, conflictuală și ambivalență, de structura psihopaticilor, care este mai mult de factură „exterioară”. Häfner, la rândul său, face o analiză comparată între nevroze și psihopatii. După acesta, nevrozele sunt tulburări ale comunicării inter-umane, individul rămânând însă în limitele stabilite ale lumii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de scrupule. Pe acest teren se dezvoltă, de regulă, procesele obsesionale. 4) Psihopații fanatici În această categorie sunt incluși cei care-și exagerează meritele personale, supraestimându-și opiniile. Fanaticul este o personalitate de tip expansiv, care se supraestimează, este virulent, conflictual, agresiv, mereu în conflict cu societatea. 5) Psihopații vanitoși Aceștia sunt acele personalități care vor să apară mai mult decât sunt în realitate. K. Jaspers îi numește isterici. Ei sunt personalități de tip artificial, orgolioși și excentrici care caută în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corespondență) (proiecție) Reacție Din schema de la pagina 246??? se desprind următoarele „elemente” componente: - prezența sau „persistența” acțiunii cauzei asupra pacientului, întreține starea de conflict; - reacția este rezultatul interiorizării factorului psihotraumatizant care a acționat asupra pacientului; - pacientul „proiectează” în exterior situația conflictuală interiorizată sub forma „reacției”; - între „cauză” și „reacție” există o corespondență netă; - prezența terapeutului este justificată și necesară prin dublul rol exercitat de acesta: înlătura (anulează) cauza cu efectele acesteia și preia printr-un transfer pozitiv problemele conflictuale ale pacientului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exterior situația conflictuală interiorizată sub forma „reacției”; - între „cauză” și „reacție” există o corespondență netă; - prezența terapeutului este justificată și necesară prin dublul rol exercitat de acesta: înlătura (anulează) cauza cu efectele acesteia și preia printr-un transfer pozitiv problemele conflictuale ale pacientului printr-un act terapeutic, reparator (restaurare). Tot în schema de mai sus se poate desprinde clar faptul că înțelegerea „reacției”, precum și a „patologiei reactive”, în general, este posibilă numai prin raportarea acesteia la istoria vieții individului, la psihobiografia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Jaspers. K. Schneider se ocupă de studiul reacțiilor anormale la evenimentele vieții trăite. În psihanaliză, S. Freud susține că reacțiile sunt în raport cu Eul conștient, considerat ca fiind „sediul conflictelor”. Tot K. Schneider este cel care va face diferența între „reacțiile conflictuale interne” și „reacțiile la evenimentele trăite” exterioare persoanei bolnavului. Pentru Braun există „reacții de mediu” și „reacții ale personalității”, iar Hamburger vorbește despre „reacții de situații”. Definiție și cadru psihopatologic J. Piaget consideră că orice conduită reprezintă un schimb dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
artistice, care sunt legate de sublimare, mecanismele de catarsis, realizarea autistă a dorințelor de tipul erotomaniei sau a bovarismului. Din punctul său de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe: reacții anormale la evenimentele trăite externe și reacții conflictuale interne. Le vom prezenta în continuare. Reacțiile anormale la evenimentele trăite de individ sunt depresia reactivă, starea crepusculară reactivă și delirul reactiv. Ele sunt, de regulă, răspunsuri afective la evenimentele vieții exterioare trăite de bolnav. Caracterul lor este pus în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor este pus în evidență, din punct de vedere tipologic, de sentimentul dominant: grijă, nostalgie, tristețe, neliniște, oroare, angoasă, mânie, stare de iritabilitate. Din punct de vedere clinic au valoare în primul rând tristețea, frica și starea de angoasă. Reacțiile conflictuale interne corespund cu „reacțiile personalității” descrise de E. Kreischmer și ele sunt reprezentate prin următoarele: reacții de gelozie, reacții depresive grave, reacții psihotice. La clasificările anterior prezentate ale lui K. Schneider și E. Kreischmer, A. Porot adaugă o clasificare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât psihologic, ele apărând ca o „atitudine morala internă” a persoanei frustrate față de consecințele acestor frustrări; o problemă de conștiință. Din acest motiv, explicarea mecanismelor contra-reacțiilor are în primul rând un caracter psihanalitic, legat de înțelegerea simbolică a unei „situații conflictuale”. Din punct de vedere psihanalitic, contra-reacția este o atitudine sau mai exact o acțiune de „transfer proiectiv” a propriilor frustrări asupra altei persoane, de regulă din anturajul imediat al bolnavului, sau cu care acesta identifică, din punct de vedere simbolic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Freud, de pe pozițiile modelului de gândire psihanalitic, distinge două grupe principale de tulburări psihice: a) Nevrozele actuale (neurastenia, ipohondria, nevroza de angoasă), în raport cu tulburările recente ale vieții instinctuale; b) Psihonevrozele sau nevrozele de apărare, care au la baza lor situații conflictuale legate de dezvoltarea afectivă precoce, în special cea a sexualității infantile și în cadrul cărora delimitează următoarele forme: - psihonevrozele structurate sau de transfer (isteria de conversiune, nevroza obsesională și nevroza fobică) ale căror conflicte inconștiente sunt reactualizate grație transferului indus în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv exogen, legat de factori și evenimente emoțional-afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ, care apar ca niște reacții subite legate de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le facă față. Din acest motiv, ele au caracterul unor tentative de suicid, adesea repetate și se întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului într-un alt registru al ontologicului, în contradicție cu realitatea obiectivă, logică, întoarcerea în trecut, ca formă de regresiune a gândirii, afectivității, conduitelor și contactelor cu lumea externă, proiecția asupra „celorlalți” și a „lumii” a propriilor sale probleme sufletești conflictuale, adoptarea unei „atitudini mintale” fixe, de tipul unei „încremeniri rigide” într-un prezent perpetuu, inflexibil, în care locul central îl ocupă ideile și preocupările sale delirante, pe care bolnavul încearcă pe orice cale să le realizeze. Vom analiza în continuare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mult caracterul de disfuncție somatică. Ceea ce ee important de reținut este faptul că în toate situațiile tulburările psihosomatice ne apar ca manifestări simbolice ale unor disfuncții care se prezintă din punct de vedere clinic într-o manieră mascată, traducând situații conflictuale asupra cărora vom reveni. Caracterul simbolic al simptomelor psihosomatice i-a făcut pe J. Bastiaans și L. Van der Horst să distingă în acest context clinic două aspecte: - simbolismul existențial, în care fiecare simptom are valoarea unui simbol general, ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptomelor psihosomatice. Reacțiile psihosomatice ale unei persoane ne apar, în acest caz, ca niște forme eșuate de actualizare a propriului Eu, a propriei sale existențe. Tulburările psihosomatice, spre deosebire de tulburările somatice sau cele psihice pure, sunt expresia simbolică a unor stări conflictuale intrapsihice, a unui conflict între Eul conștient și Sinele inconștient. Formele tulburărilor psihosomatice Afirmam mai sus că patologia psihosomatică, trebuie înțeleasă plecându-se de la analiza „imaginii propriului corp” și a modalităților în care aceasta este prelucrată de către bolnav în raport cu propriul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
centru către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații sau reprezentări afirmate de bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
felul acesta, o sursă de elaborare patoplastică a unor transformări funcționale: simbolurile alteralității, respectiv simptomele bolii. Simptomele fac „inteligibilă” și „comunicabilă” celorlalți suferința bolnavului; în egală măsură însă, dincolo de simptom, mai ales în cazul tulburărilor psihosomatice, trebuie să vedem situații conflictuale, refulări, frustrări, carențe afective, eșecuri care operează o redistribuire, o rearanjare a sistemului pulsiunilor și tendințelor inconștiente ale bolnavului, anulând sau transformând configurația normală a imaginii corporale, pe care o înlocuiește cu o configurație patoplastică, specific inteligibilă cu suferința, respectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificația unui abandon care declanșează crize de dispnee, echivalentă cu un „apel” al bolnavului. Tuberculoza este, într-o mare măsură, o problemă de patologie legată de frustrările individului. Declanșarea bolii este adesea în raport cu o situație vitală penibilă, de impas sau conflictuală. Patologia psihosomatică cardio-vasculară este expresia unor conflicte și frustrări ale personalității. Hipertensiunea arterială este adesea raportată la o stare de tensiune afectivă prelungită, cu inhibiția agresivității de către individ. Crizele de angor pectoris sunt în relație cu nevoia nesatisfăcută de depășire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în medicină, care la primele „întâlniri” cu „bolnavii”și cu „lecturile de patologie” își „descoperă” lui însuși suferințe de tipul celor „văzute” sau „citite”, începând să se adreseze medicilor pentru „acuze imaginare”, copiate prin imitație. Persoane frustrate, cu eșecuri, situații conflictuale sau persoane singure, cu un psihic labil, care „somatizează” aceste psiho-traume considerându-se bolnave și care consultă medicii pentru „acuze” în spatele cărora se află situații conflictuale de viață. Bolnavi conștiincioși care „ascultă” și „notează” cu grijă sfaturile medicului, dar pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]