1,079 matches
-
contextul induce tabele valorice, determină sistemul axiologic, propune norme și stiluri de conduită. Contextul influențează nu numai gândirea socială, pe care o marchează decisiv, ci determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă consemne: de exemplu, poate determina conformism și gândire stereotipă sau poate naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi controlate din exterior și manipulate. Istoria morală, economică, culturală, ideologică impregnează gândirea socială practicată Într-un anumit context, o particularizează și o ancorează. Influența contextuală
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
model de personalitate dezirabilă. Oamenii se pliază atunci după context și situații, renunță la propriile idei și atitudini, se adaptează normelor de grup, devin dependenți de părerile autori zate, de ideile Împărtășite de către cei din jur. Deși identifică deformarea și conformismul său, explicația individului este, În acest caz, situațională. Numai o Împrejurare defavorabilă l a Îndepărtat de o atitudine corectă și de un comportament coerent. Dar cele mai convingătoare cercetări au fost realizate de doi psihologi americani: S. Milgram, În anii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
l-a determinat pe psihosociologul american să conchidă că, În majoritatea cazurilor, ceea ce determină existența umană nu e tipul de personalitate, ci „tipul de situație cu care el, individul, se confruntă”. Întrebarea este: avem a face doar cu un simplu conformism social sau cu ceva mai grav, cu o supunere pasivă la autoritatea recunoscută? Cartea lui Milgram, tradusă În franceză În 1974 (Soumission a l’Autorită), descrie 18 experimente În care autoritatea legitimă (cercetătorul din laborator) cere imperios subiectului să continue
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A Încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al celor apropiați, individul se refugia Într-un conformism de suprafață, mima adeziunea, se dedubla. De multe ori, acest mod de adaptare se prelungea În ființa personală, pătrundea În viața privată, În relațiile cu cei din jur. treptat, individul Își pierdea eul, renunța la propria personalitate, modelându-se după
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestor tipuri de societăți vor să controleze totul este plasa psihosocială, amestec de presiune psihologică și formare dirijată. Scopul urmărit era identificarea, alinierea, supunerea, hipnotizarea. Dacă totul este prescris, dirijat, cenzurat - cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public -, rezultatul este cel așteptat: conformismul, comportamentul duplicitar, obediența față de modelele servite. Acest mod de adaptare se prelungește apoi În ființa personală, pătrunde În viața privată, În relațiile cu cei din jur. Individul Își pierde treptat eul, renunță la propria personalitate, modelându-se după dorința celor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
colțurile lumii? Bine, dar la noi nu e așa? Nu, deloc, memorează toți, În școală și facultate, lucruri pe care nu le Înțeleg, teorii și demonstrații ale altora, nimeni nu-i interesat de părerea studenților; Învață să Înghită, să tacă, conformismul și supușenia sunt reguli. Repetă ce li s-a spus, nu gândesc ei Înșiși. Nu Învață nimic practic, generații de mimetici. Umilința neînțelegerii se răzbună apoi, frustrații sistemului de formare devin mai târziu agresivi, sfidează norma care i-a aliniat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sensul de militant Împotriva normelor ce aliniază; sau de contestatar, de individ care se opune vieții convenționale, Încercând un protest naiv, neorientat și uneori cu tendințe antisociale. Un fel de hippy simpatic care forțează schimbarea socială. Până la urmă, un nou conformism, cel al veșnicului protestatar, al militantului ineficient pe scara promoției sociale. Acest tip de atitudine s-a dovedit Însă puțin profitabil În planul succesului social, Îngrădind aria de acțiune a individului. Dar grobianul are resurse nebănuite, a evoluat În funcție de epocă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Anglia, Biserica este criticată de o importantă mișcare umanistă (John Caiet, Thomas Morus) și de poporul sătul de abuzurile ei. Dar chiar dacă regele Henric al VIII-lea provoacă schisma cu Roma, nu se poate vorbi de o reformă. Păstrător al conformismului tradițional, purtînd corespondență cu Erasmus, îndrăgostit de teologie lucrarea sa împotriva tezelor lui Luther îi aduce titlul de "Apărător al credinței" , Henric al III-lea va rupe legăturile cu Roma. El vrea să divorțeze de soția sa, Catherine de Aragon
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Maria Sîngeroasa. Dar această reacție catolică nu este decît un foc de paie. După moartea Mariei (1558), anglicanismul se instalează definitiv. Deci, în cea mai mare parte a Europei de Nord, catolicismul roman este contestat. Această repunere în discuție obligă conformismul catolic să propună, în sfîrșit, o reformă prea mult timp amînată. Reforma catolică Sigură pe ea, datorită pozițiilor foarte ferme ale catolicismului roman în Europa mediteraneană, papalitatea a crezut că erezia lui Luther nu va avea consecințe mai serioase decît
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rămîn delicate. Condamnarea lui Galilei este o dovadă în acest sens. Dacă savanții au acceptat definitiv că cercetările lor țin numai de domeniul rațiunii, de frică sau din credință sinceră, ei își iau adesea măsuri de precauție și își declară conformismul religios și fidelitatea față de credința creștină. Unii își afirmă totuși raționalismul sau chiar ateismul într-un moment în care acest lucru poate duce la arderea pe rug. Printre acești "libertini" pot fi citați Théophile de Viau, Gassendi (care, în Apologia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
c�nd din aceste valori medii norme (au propus ca norme mediile statistice pe care le-au aflat prin cercetare). Tocqueville a analizat democra?ia �n America pentru a putea lucra la instaurarea ei �n Europa, avertiz�nd asupra pericolelor conformismului, despotismului, dezl?n?uirii f?r? m?sur? a libert??ilor prost �n?elese. Produc?ia bunurilor ?i a serviciilor este unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate, ?i el presupune muncă. Socialismele utopice ?i marxismul au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?sp�ndise �nv???tură! Institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien?a democrat? a decep?ionat-o fiindc? p?rea s? �nsemne victoria �mediocrit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f?r? m?sur? a libert??ilor. ��ntr-o societate democratic? [�] prin ură �mpotriva privilegiilor ?i prin nehot?r�rea �n privin?a alegerii, se ajunge la contr�ngerea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?r? rutin?. Curentul se scindeaz? Ce propuneau unii ?i ce propuneau ceilal?i? Cu toate c? au p?strat pozi?iile doctrinale, leplaysienii ortodoc?i nu au r?mas indiferen?i la criticile rivalilor lor, care le repro?au conformismul intelectual. Emile Cheysson, un vechi politehnist, inginer de poduri, ei aplic? metodă monografic? la atelier ?i la comun?, care cap?ț? �n lucr?rile lor tot at�ta importan?? că ?i familia. Ei caut? s? combine monografia ?i statistică, pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nv??at copiii s? respecte patria francez?, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte totul, comuniunea �n cultul drapelului ?i democra?ia burghez?. [�] Manualele, �ntre celelalte scrieri, au f?cut manifest? puterea de difuzare a acestei doctrine a supunerii, a conformismului ?i a respectului social care a c?p?tat cu anii un credit vast, o mare audien??. Pe cale durkheimian?, ț�mpenia socialist? �?i �mplete?te pasul cu ț�mpenia radical? [�] Durkheim ?i-a �ndeplinit astfel perfect ?i dup? moarte sarcina
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
variate și mediul social de selecție mai exigent în a acorda încredere și credibilitate lor și rezultatelor funcționării lor. Așteptările sociale față de afaceri s-au extins, de la de jure la de facto, de la respectarea legilor cu semnificația de complianță și conformism la asumarea voluntară de către afaceri a scopurilor celor dintâi ale omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de interese puternice: "E-mail-ul". Acesta este un caz exemplar care evidențiază faptul că afacerile, cu referire mai ales la cele multinaționale, deși sunt puțin controlabile, sunt în schimb influențabile (chiar dacă nu în aceeași măsură în care ele influențează lumea) și conformismul moral liber consimțit, sau "autonomia voinței" (E. Durkheim) este calea cea mai lesnicioasă de legitimare din partea societății. 7.4. Stakeholders Probabil că, de îndată ce s-a inițiat prima afacere, pe lângă efectele ei benefice, aceasta și-a externalizat costuri și a afectat
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a dreptul decepționată". Clara înțelege că de fapt nu-l iubea pe tânărul medic. Ea știe foarte bine că "singurul lucru ce o leagă de acest băiat e tulburarea" pe care o încearcă în prezența lui. Cu toate acestea, din conformism, nu îndrăznește să-și ia înapoi cuvântul dat. Curând, logodna devine oficială. Tânăra intră în panică. "Cât am fost logodită, m-am simțit captivă, exact ca într-un harem". Clara se răzvrătește împotriva regulii jocului social, pe care o consideră
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Căsătoria sa fusese un eșec. "Trista soție, lăcrimând pe-a sa veselă" visase, în anii de după război, la adulter sau la o ruptură definitivă. Spre deosebire de cineva ca Simone de Beauvoir, ea nu îndrăznise să spargă, în ceea ce o privește, matrița conformismului. Însă în ea clocotește destulă revoltă pentru a o determina să le acorde fiicelor ei șansa, tinerețea de care ei nu-i fusese dat să se bucure. Feministă în felul ei, îndreptățită fiind să aibă asemenea convingeri, mama lui Bab
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un bal mare, la care trebuie să te prezinți în mod obligatoriu împreună cu un date (un partener), un flirt, fie acesta regulat sau nu. Cei care refuză să se supună acestui ritual se izolează, se auto-exclud din comunitatea studențească. Acest conformism își găsește justificarea într-un conformism mai vechi, primordial, cel al părinților fondatori ai Americii. În Statele Unite, "era un lucru valabil pentru bal ca și pentru restul lucrurilor, observă romancierul, ca și pentru întreaga viață în campus [...]: nu făceai lucrurile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să te prezinți în mod obligatoriu împreună cu un date (un partener), un flirt, fie acesta regulat sau nu. Cei care refuză să se supună acestui ritual se izolează, se auto-exclud din comunitatea studențească. Acest conformism își găsește justificarea într-un conformism mai vechi, primordial, cel al părinților fondatori ai Americii. În Statele Unite, "era un lucru valabil pentru bal ca și pentru restul lucrurilor, observă romancierul, ca și pentru întreaga viață în campus [...]: nu făceai lucrurile de unul singur, ci participai, aparțineai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zări, americanii au fost nevoiți să inventeze necontenit valori federative, norme comune viguroase. Printre aceste valori federative, americanii numără un anume materialism, respectul, dacă nu cumva cultul dolarului și al reușitei sociale. Iar flirtul permite supunerea față de acest aspect al conformismului social. Pentru a flirta, pentru a avea o girlfriend la universitate, este necesar, subliniază Philippe Labro, să ai un cont gras în bancă și buzunarele ticsite de dolari. "Nici nu se punea problema, își amintește naratorul din L' Étudiant étranger
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să nu cumva să facă dragoste. Căci o "tipă bine" nu trebuie să cedeze. Mai mult ca oricând, tinerele americane sunt prinse într-o menghină de contradicții care le poate face să devină incoerente, chiar crude. Pe de o parte, conformismul social le somează să seducă. America nu numai că încetase a fi puritană, dar devenise pe deasupra hollywoodiană, capitala mondială a industriei cinematografice, această imensă cutie de visuri. O țară întreagă aclamă, celebrează frumusețea care vrăjește, strălucirea starurilor și a sex-simbolurilor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în 1953 care coincide cu sfârșitul războiului din Coreea și cu moartea lui Stalin, survenită în același an societatea americană își mai vine întrucâtva în fire. Însă în acel moment ea ațipește, se cufundă într-un conservatorism moleșit, într-un "conformism cucernic"162 deloc propice revoluționării moravurilor. Consumismul devine aliatul puritanismului. Sunt puse în prim-plan mai mult ca oricând etica muncii, reușita socială și procrearea. Opinia generală este că locul sexualității este în dormitor, iar cel al femeii, în centrul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mult. Totuși aceasta dragoste avea în ea mult ,,bun simț", consideră el și era poate pasiunea cea mai profundă a vieții lui. Mașina rula ușor pe autostradă lungă. El avea impresia că face treaba asta doar dintr-un fel de conformism decent. -Nu știu de ce, zise el, m-am trezit azi dimineață cu sentimentul indubitabil că nu voi putea ieși în oraș. Soția sa remarcase faptul că fusese prins la ananghie după limbajul pe care il folosea, renunțând la stilul lui
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]