1,097 matches
-
autenticitate a trăirilor mitice ale speței situate în centrul ruralului său univers familiar, în dinamitarea miturilor spre a li se releva strălucirea inedită a nucleelor, spre a le capta misterul, în dinamitarea conformismului prin puterea metaforei de tip revelatoriu-existențial, în conjugarea absolutului obsesiv la moduri autentic-vitaliste, cât, mai ales, în conjugarea binomului "viață - moarte", din panoul central al orizonturilor tuturor lumilor, axă a programului său poetic din această etapă, asupra căreia atrage atenția și prin fraza de deschidere a volumului "Infernul
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
său univers familiar, în dinamitarea miturilor spre a li se releva strălucirea inedită a nucleelor, spre a le capta misterul, în dinamitarea conformismului prin puterea metaforei de tip revelatoriu-existențial, în conjugarea absolutului obsesiv la moduri autentic-vitaliste, cât, mai ales, în conjugarea binomului "viață - moarte", din panoul central al orizonturilor tuturor lumilor, axă a programului său poetic din această etapă, asupra căreia atrage atenția și prin fraza de deschidere a volumului "Infernul discutabil", publicat în anul 1966: «Eu fac ceva ce mi
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
asemenea conjunctivul verbului "a avea" devine la unii vorbitori "să " în loc de "să aibă". Verbul "a trebui" este uneori conjugat la persoana a III-a plural a indicativului prezent în forma ' în loc de "trebuie". Numeroase greșeli constau în trecerea unor verbe de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a ("vor ", "ne ", "v-ar "), dar și invers (remarcată în pronunții de genul "spuneți-mi", "ziceți-ne"). Și alte verbe capătă uneori forme incorecte: "să ", "să ", '. În cazul substantivelor greșelile cele mai frecvente
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
devine la unii vorbitori "să " în loc de "să aibă". Verbul "a trebui" este uneori conjugat la persoana a III-a plural a indicativului prezent în forma ' în loc de "trebuie". Numeroase greșeli constau în trecerea unor verbe de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a ("vor ", "ne ", "v-ar "), dar și invers (remarcată în pronunții de genul "spuneți-mi", "ziceți-ne"). Și alte verbe capătă uneori forme incorecte: "să ", "să ", '. În cazul substantivelor greșelile cele mai frecvente privesc formele de plural și
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
a fost atestat cercetător științific. A înființat și a condus Laboratorul de Holografie din cadrul Institutului de Fizică Atomică, Secția Laseri. În 1984 a făcut o vizită academică la TH-Darmstadt, finanțată de Autoritatea germană pentru schimburi academice (DAAD), pentru cercetări în conjugarea optică a fazei. Între 1984 și 1989 a fost adjunct al șefului Secției Laseri din cadrul Institutului Central de Fizică. După 1990 a devenit cercetător principal și șef al Laboratorului Optică neliniară și informațională din Secția Laseri a Institutului Național de
Ionel Valentin Vlad () [Corola-website/Science/307081_a_308410]
-
și trei scurte, care s-au extins la nouă în egipteana târzie. Cuvintele de bază în egipteană, similare cu cuvintele semite și berbere, sunt o rădăcina triliterală sau biliterală de consoane și semiconsonante. Sufixele sunt adăugate pentru a forma cuvinte. Conjugarea verbelor corespunde persoanei. De exemplu, scheletul triconsonantal S-D-M este nucleul semantic al cuvântului "auzi"; conjugarea de bază este "smd"- "aude". În cazul în care subiectul este un substantiv, sufixele nu se adaugă la verb: "sdm hmt", "aude o femeie". Adjective
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
în egipteană, similare cu cuvintele semite și berbere, sunt o rădăcina triliterală sau biliterală de consoane și semiconsonante. Sufixele sunt adăugate pentru a forma cuvinte. Conjugarea verbelor corespunde persoanei. De exemplu, scheletul triconsonantal S-D-M este nucleul semantic al cuvântului "auzi"; conjugarea de bază este "smd"- "aude". În cazul în care subiectul este un substantiv, sufixele nu se adaugă la verb: "sdm hmt", "aude o femeie". Adjective sunt derivate din substantive printr-un proces pe care egiptologii îl numesc "nisbation" din cauza asemănării
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
de sine stătător sînt cele care conțin un verb. Valența este un concept (similar cu acela din chimie) prin care se precizează cîte conexiuni pot lega verbul de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi: ele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: Când predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ, cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește "copulă". În multe limbi acest cuvînt este
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a părea, a însemna, a reprezenta. În limba română forma verbelor se modifică în timpul vorbirii în funcție de persoana, numărul și uneori genul subiectului. De asemenea, prin conjugare, verbul își poate schimba forma în funcție de alți parametri, precum timpul, modul, aspectul sau diateza. Există verbe, numite defective, a căror conjugare este incompletă, din paradigma lor lipsind o parte din forme. În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
În limba română forma verbelor se modifică în timpul vorbirii în funcție de persoana, numărul și uneori genul subiectului. De asemenea, prin conjugare, verbul își poate schimba forma în funcție de alți parametri, precum timpul, modul, aspectul sau diateza. Există verbe, numite defective, a căror conjugare este incompletă, din paradigma lor lipsind o parte din forme. În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația de la modul infinitiv în patru grupe, numite "conjugări": Această clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrabă în scopuri
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
parametri, precum timpul, modul, aspectul sau diateza. Există verbe, numite defective, a căror conjugare este incompletă, din paradigma lor lipsind o parte din forme. În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația de la modul infinitiv în patru grupe, numite "conjugări": Această clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrabă în scopuri didactice și are o valoare practică limitată. Astfel, de exemplu, deși verbele "a purta" și "a scurta" se comportă diferit în timpul conjugării — "eu port", dar "eu scurtez
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
Există verbe, numite defective, a căror conjugare este incompletă, din paradigma lor lipsind o parte din forme. În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația de la modul infinitiv în patru grupe, numite "conjugări": Această clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrabă în scopuri didactice și are o valoare practică limitată. Astfel, de exemplu, deși verbele "a purta" și "a scurta" se comportă diferit în timpul conjugării — "eu port", dar "eu scurtez" — asemănarea formală a infinitivului le pune în
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
infinitiv în patru grupe, numite "conjugări": Această clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrabă în scopuri didactice și are o valoare practică limitată. Astfel, de exemplu, deși verbele "a purta" și "a scurta" se comportă diferit în timpul conjugării — "eu port", dar "eu scurtez" — asemănarea formală a infinitivului le pune în aceeași grupă. Analiza detaliată a fenomenelor morfologice duce la concluzia că verbele limbii române se organizează în circa 11 grupe (numărul precis depinde de tratarea verbelor rare ca
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
Dr. C. George Boeree de la Universitatea Shippensburg, Pennsylvania. Ea este bazată pe franceză, italiană, portugheză, spaniolă și catalana. "Lingua Franca Nova" se abreviază curent LFN; limba a mai fost numită și Europijin sau Creola. Gramatică LFN este extrem de simplă, fără conjugări, excepții și neregularități. LFN sună că italiană sau spaniolă și este bazată pe limbi romanice creole. LFN se scrie fonetic, fără neregularități și fără reguli specifice (ca acelea din franceză, unde de exemplu "ou" se citește ). LFN folosește 21 litere
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
să îndepărteze multe neajunsuri ale limbilor native existente. Gramatică LFN este mult mai simplă decât a oricărei limbi vorbite, si se învață foarte rapid. De exemplu la limbile romanice (italiană, spaniolă, română, franceza, portugheză) gramatică este mai grea prin existența conjugării verbelor și prin existența genurilor la fiecare substantiv. Alt exemplu unde LFN are un avantaj este față de limbă engleză, care prezintă cea mai neregulata utilizare a alfabetului latin dintre toate limbile europene. Pentru a citi în engleză trebuie cunoscută pronunția
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
reacția Vilsmeyer-Haack Dacă poziția 3 este ocupată, substituția poate avea loc și în poziția 2, sau 1, iar atunci când aceste poziții sunt ocupate substituția poate avea loc și pe nucleul benzenic. Această comportare poate fi explicată de un efect de conjugare, efect care este pus în evidență de structurile bipolare. În prezența formaldehidei și a dimetilaminei, indolul suferă o reacție Mannich, produsul final fiind gramina, un tip de alcaloid, care este folosită în reacția de sinteză a triptofanului. Datorită prezenței atomului
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-a - patru. Exemplu de verb regulat de conjugarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-a - patru. Exemplu de verb regulat de conjugarea I, subclasa a II-a, la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații: Forme mai puțin folosite: Ca în limba română, și în croată există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte clase
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele aspecte: Numărul claselor de conjugare sârbești este controversat. De exemplu Moldovan 1996 ia în seamă șapte, iar Jolić 1972 - opt. În plus, la unele conjugări sunt și subclase, uneori foarte diferite între ele, de aceea unii lingviști, precum Ivan Klajn, consideră că nu se poate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele aspecte: Numărul claselor de conjugare sârbești este controversat. De exemplu Moldovan 1996 ia în seamă șapte, iar Jolić 1972 - opt. În plus, la unele conjugări sunt și subclase, uneori foarte diferite între ele, de aceea unii lingviști, precum Ivan Klajn, consideră că nu se poate vorbi de clase de conjugare în sensul celor stabilite de exemplu pentru limbile romanice. Acesta împarte verbele regulate, după terminația
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
exemplu Moldovan 1996 ia în seamă șapte, iar Jolić 1972 - opt. În plus, la unele conjugări sunt și subclase, uneori foarte diferite între ele, de aceea unii lingviști, precum Ivan Klajn, consideră că nu se poate vorbi de clase de conjugare în sensul celor stabilite de exemplu pentru limbile romanice. Acesta împarte verbele regulate, după terminația infinitivului și a persoanei I singular a indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Klajn, consideră că nu se poate vorbi de clase de conjugare în sensul celor stabilite de exemplu pentru limbile romanice. Acesta împarte verbele regulate, după terminația infinitivului și a persoanei I singular a indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Confirmarea caracterului aromatic a pirolului este bazicitatea sa extrem de slabă pK</sub>=0și aciditatea sa mare pK = 15, dar și reactivitatea sa crescută față de reactivii nucleofili, reactivitatea fiind în ordinea: pirol » furan > tiofen > benzen. Sub influența acizilor tari, areloc desfacerea conjugării aromatice, formîndu-se legături duble de tip dienă;datorită acestuzi fapt polimerizarea areloc prin sinteză dien. Este o bază extrem de slabă, iar majoritatea reacțiilor chimice sunt extrem de asemănătoare cu fenolii: 1.Chimie organică vol II C.D.Nenițescu Ed Tehnică 1958
Pirol () [Corola-website/Science/304429_a_305758]