2,717 matches
-
160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să pună toate punctele pe i, francezii preferă să se eschiveze de la o conversatie penibilă și neplăcută. Dacă va
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
În majoritatea cazurilor ele sunt de formă saculară, dar pot avea lobuli sau muguri adiționali. Mult mai rar insă pot să apară dilatații fuziforme 368 sau ectazii ale vaselor intracraniene care în unele cazuri sunt asociate cu boli ale țesutului conjunctiv sau ateroscleroză. Majoritatea anevrismelor saculare apar la nivelul circulației anterioare cerebrale în special la nivelul arterei cerebrale anterioare (35%), artera carotida internă (30%) și artera cerebrală medie. Aproximativ 10% apar în circulația posterioară [3,4]. Incidența maximă a anevrismelor cerebrale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
elastină care se găsesc cu precădere în lamina elastică internă, sunt principalele elemente de rezistență și sunt responsabile de dilatare și revenire la forma inițială a arterei. d. Factori endogeni și exogeni în etiopatogenia ASIC. Numeroase afecțiuni ereditare ale țesutului conjunctiv au fost asociate cu anevrismele cerebrale: boala renală polichistică congenitală autozomal dominantă, sindromul Ehlers-Danlos tip IV, alte afecțiuni ale colagenului de tip III, pseudoxanthoma elasticum, deficiența de alfa1antitripsină, sindromul Marfan, neurofibromatoza de tip I, scleroza tuberoasă. Un model de moștenire
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mezouri și ligamente (ligamentul coronar al ficatului), epiploane (micul epiploon care pleacă de la stomac la ficat și apoi la colon și epiploonul gastrosplenic). Toate aceste repliuri indiferent de situația lor sunt formate din două foițe ce conțin între el țesut conjunctiv și nervi ce se distribuie organelor pe care le acoperă. Între aceste două foițe se delimitează cavitatea peritoneală care în mod normal este virtuală, conținând 50 ml de lichid peritoneal, favorizând alunecarea și contactul celor două foițe. Presiunea intraabdominală este
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
punctul cel mai decliv. Peritoneul este o membrană semipermeabilă, format dintr-un strat de celule mezoteliale ce acoperă în mod continuu țesutul celular extraperitoneal. Este un mezoteliu secretor, format din celule turtite, situate pe o membrană bazală și un strat conjunctiv vascular. Celulele mezoteliale sunt unite între ele printr-un complex biochimic care permite circulația macrofagelor de la și spre țesutul extraperitoneal, cu același mecanism ca și diapedeza leucocitelor (230). La suprafață celulele prezintă microvili. Peritoneul este microfenestrat, permițând contactul cavității cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al compunerii (Făt-Frumos) sau al conversiunii (binele). Funcțional, cuvântul poate avea roluri distincte, transmițând o informație 36: * semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a = marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar = marcă pentru modul condițional-optativ), Să fi încercat, ar fi reușit. (fi = marcă pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se raportează la categorii gramaticale specifice (diateza, modul și timpul) și la categorii gramaticale comune cu alte clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent (vin) vs. timpul trecut (imperfect veneam, perfect simplu venii, mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
imperfect veneam, perfect simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul viitor (viitor I literar voi veni, viitor I popular oi veni/ o să vin/ am să vin, viitor II/ anterior voi fi venit); pentru modurile conjunctiv, condițional-optativ și infinitiv timpul prezent (să vin, aș veni, a veni) vs. timpul perfect (să fi venit, aș fi venit, a fi venit); * persoana (prin raportare la persoanele care realizează acțiunea): persoana întâi (vin, venim) vs. persoana a doua (ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul de subordonare în frază: Speră / că va reuși., * modul conjunctiv: Să citești articolul, merită!, * cumulativ, modul conjunctiv și raportul de subordonare în frază: Speră / să reușească. Formulați enunțuri cu diferitele valori morfologice ale următoarelor cuvinte: care, ce, o, un, a, ai, tot, cât, mă, au, cea, cel. Structura morfematică a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul de subordonare în frază: Speră / că va reuși., * modul conjunctiv: Să citești articolul, merită!, * cumulativ, modul conjunctiv și raportul de subordonare în frază: Speră / să reușească. Formulați enunțuri cu diferitele valori morfologice ale următoarelor cuvinte: care, ce, o, un, a, ai, tot, cât, mă, au, cea, cel. Structura morfematică a cuvântului Realizați analiza morfematică a cuvintelor subliniate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a persoanei în funcție de genul literar: genul liric persoana I, genul epic persoana a III-a, genul dramatic persoanele I și a II-a etc.); * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru formele verbale de indicativ prezent și de conjunctiv, respectiv pentru formele verbale impersonale vs. verbe la diferite moduri și timpuri și cu valori deosebite în funcție de context, valențe deosebite având în stilul beletristic scris (vezi, de exemplu, prezentul istoric, prezentul etern, imperfectul, forme de viitor popular etc.); * opțiunea, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
izoforme ale TGF (?1,?2 și ?3) sunt codificate de gene distincte, a căror exprimare fenotipică este specifică fiecărui tip de țesut și reglată prin mecanisme complexe. Astfel, expresia mARN pentru TGF-?1 se face predominant în celulele endoteliale și țesuturile conjunctive, în timp ce TGF-?2 este exprimat preferențial în celulele epiteliale și neuronale. De asemenea, TGF-?1 și TGF-?2 sunt exprimate intens în timpul morfogenezei tisulare, în timp ce TGF-?3 este exprimat mai tardiv în epiteliile diferențiate (mature) [221]. Fiecare dintre izoformele TGF-? este sintetizată sub forma
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu rol predominant proliferativ și secundar prosclerotic, a cărei expresie a fost găsită crescută în BDR. Blocarea experimentală a efectelor sale cu un antagonist specific [102] a redus semnificativ proliferarea mezangială și hipertrofia renală. e. Factorul de creștere al țesutului conjunctiv (connective tissue growth factor-CTGF) CTGF a fost, de asemenea, găsit crescut în parenchimul renal atât la pacienții cu BDR cât și experimental [182], iar expresia sa este stimulată de hiperglicemie, stressul mecanic și prin acțiunea TGF-?. Se pare că CTGF
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
peritoneale, care delimitează cavitatea peritoneală, este format dintr-un singur rând de celule mezoteliale, care produc în condiții fiziologice o cantitate redusă de lichid de lubrifiere. Porțiunea submucoasă cuprinde fibre colagene, elastice, vase sanguine și limfatice, conținute într-o matrice conjunctivă extracelulară. Modelul de transport cu trei pori Această modelare a transportului peritoneal se bazează pe observația că punctul critic de rezistență pentru transportul transmembranar este peretele capilar, iar transportul apei și al substanțelor solvite prin acesta se face aparent prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
teză care descoperă modul de vascularizație a splinei și realizează prima clasi ficare a glandelor vasculare în: epiteliale cu secreție mixtă (internă și externă cum sunt ficatul și pancreasul), epiteliale cu secreție internă (tiroida și suprarenalele) și cele de natură conjunctiv limfatică cum sunt; timusul, splina și ganglionii limfatici (These pour le doctorat en Medecine - Paris, 187). Pentru a aduce la lumină ceea ce cartea ascunde tendențios, precizăm faptul că Paulescu absolvă studiile medicale în 181, ocupă prin concurs postul de extern
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
determină, indiferent de etiologie, o încetinire rapidă a vitezei de creștere și o oprire a maturării osoase, atât prin inhibiția secreției de GH și antagonizarea acțiunilor IGF-I la nivelul cartilagiilor de creștere, cât și prin efectele catabolice asupra țesutului conjunctiv, musculaturii și osului. d. Vitamina D Deficitul sever de vitamină D la copil, sau rahitismul, determină incapacitatea calcificării cartilagiului epifizar în regiunea sa distală, fenomen care duce la creșterea aberantă a cartilagiului de creștere, cu deformări osoase specifice . Vitamina D
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
procesul prin care o celulă specializată - fagocitul - ingeră o particulă nutritivă sau inertă, o altă celulă sau fragmente ale unei celule sau organism, prin înglobarea acestora în interiorul extensiunilor membranei sale celulare. Macrofagul este un tip de celulă ce aparține țesutului conjunctiv de apărare. Acesta din urmă prezintă un tip specializat de celule albe fagocitare, adică celule care realizează fagocitoza. Macrofagele circulă în tot organismul, înghițind și digerând bacterii invadatoare, material străin și resturi celulare proprii sau străine. Macrofagele fagocitează orice celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mari, chiar celule întregi. În anul 1924, Aschoff a creat conceptul de sistem reticulo-endotelial (SRE), în care a inclus:- fagocitele propriu-zise;- celulele reticulare ale sinusurilor venoase din splină și ganglioni;- celulele endoteliale ale vaselor sanguine și limfatice;- fibroblastele din țesutul conjunctiv. În anul 1927, Voltera a propus denumirea de sistem reticulohistiocitar (SRH). În anul 1970, fagocitele au fost clasificate în două categorii funcționale:- fagocite profesioniste, capabile să ingere particule străine tapetate cu Ig sau cu componente ale complementului (C3). Ele au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
parazit Trypanosoma brucei, transmis la om de gazda sa intermediară musca țețe (Glossina tzetze) produce boala somnului, la om, și boli înrudite acesteia, la animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și realizează densități populaționale mari, în țesutul conjunctiv și în fluidele extracelulare unde peste 99,9% dintre paraziți sunt distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață care acoperă membrana celulară și care constă dintr-un monostrat de (5-10) 106 molecule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
C, D și E) cu transmitere AD și un subtip C cu transmitere autozomal recesivă (AR). Tot transmitere AR prezintă și tipul III. Factorul Willebrand (vWF) este o proteină complexă multimerică, întâlnită în plasma sanguină, în plachete și în țesutul conjunctiv subendotelial. Acest factor îndeplinește două funcții biologice fundamentale: el se leagă la receptori specifici de pe suprafața plachetelor și a regiunilor lezate ale unui vas de sânge. Factorul von Willebrand se leagă la factorul VIII de coagulare pe care îl stabilizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limbile romanice, care încorporează în text vorbirea indirectă cu ajutorul semnului aproape omofon que (che). Despre vorbirea indirectă în germană și în latină am vorbit deja pe scurt [...]. După cum se știe, în germană scrisă, în vorbirea indirectă apare în mod obligatoriu conjunctivul I (așa-numitul conjunctiv prezent), chiar dacă nu trebuie exprimată nici o îndoială cu privire la existența stării de lucruri la care ne referim. Această particularitate este o permanentă sursă de greșeli pentru germani atunci cînd vorbesc vreuna dintre limbile romanice. În latină clasică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în text vorbirea indirectă cu ajutorul semnului aproape omofon que (che). Despre vorbirea indirectă în germană și în latină am vorbit deja pe scurt [...]. După cum se știe, în germană scrisă, în vorbirea indirectă apare în mod obligatoriu conjunctivul I (așa-numitul conjunctiv prezent), chiar dacă nu trebuie exprimată nici o îndoială cu privire la existența stării de lucruri la care ne referim. Această particularitate este o permanentă sursă de greșeli pentru germani atunci cînd vorbesc vreuna dintre limbile romanice. În latină clasică - asta ne însușim încă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]