972 matches
-
fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
exista câte un percetor. În îndeplinirea sarcinilor judecătorești, vornicul era ajutat de pașnici care, ca și vornicii, erau aleși, câte doi de fiecare sat, dintre locuitorii cu autoritate și aveau sarcina să-l ajute pe vornic la judecarea pricinilor dintre consăteni - stricăciuni din grădină, în ogoare și fânețe, gâlcevi și vătămări ușoare dintre și între persoane, neînțelegeri între vecini, dar și între soț și soție ori copiii lor. Litigiile pentru pământ, tâlhăriile, omorurile etc. se judecau la Divanul domnesc, iar mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
antroponimiei țărănești, evoluția sa spre maturitatea numelui dublu: prenume și nume de familie (vezi și Mircea Ciubotaru, Comuna Vulturești, Studiu de istorie socială. Onomastică, Casa Editorială Damiurg, Iași, 2003). Biserica în pagini de tradiționalism Prins într-un astfel de „joc", consăteanul meu Vasile Ghica din Priponești-Tutova, își explică originea numelui său, susținând, undeva, că pleacă de la popa Gică, „un fervent apărător al drepturilor răzeșilor din localitate, care, întrun proces răsunător" a devenit Ghică, apoi Ghica. Așa pledează el ca să-și susțină
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înnoirilor, adăugând la frumusețea și bogățiile locului însemne ale civilizației. „Și toate acestea, continuă interlocutorul meu, datorită primarului nostru“, cuvinte pe care le-am auzit și de la alți săteni în așteptarea edilului Gheorghe Hrițcu. „Sunt bucuros că aud așa ceva din partea consătenilor, zâmbește tânărul primar, dar să știți că tot ceea ce am înfăptuit în cele cinci sate ale comunei nu ar fi fost posibil fără înțelegerea celor care m-au ales din anul 2000 și fără colaborarea celor cu care lucrez la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Dealul Mare- Hîrlău și codrul, care se întinde până spre Tudora și Vorona Botoșanilor. Apoi, am găsit și alte puncte de comunicare și apropiere, în mod cert, pasiunea noastră comună pentru ceramică și atașamentul Mariei Agapi, față de tradițiile ceramice ale consătenilor ei, cărora le-a dedicat și un studiu complex, lucrare metodico-științifică, publicată într-un volum. La fiecare ediție a Practicilor de Sântandrei, m-au copleșit amintirile copilăriei mele, tot dintr-un sat dintre dealuri, dar de pe lângă Răducăneni, când nu pricepeam
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
o duceau odinioară neamurile vechi de boieri, bogați dar curați la suflet, și atît de deosebiți de acei maloruși josnici, ieșiți din rîndul păcurarilor sau al unor precupeți, care năboiesc ca lăcustele în cancelarii, despoaie de ultimul bănuț chiar pe consătenii lor, împînzesc Petersburgul cu pîrîtori, pînă la urmă-și umplu buzunarele și se leapădă de neamul lor malorus, adăugîndu-și cu pompă un "v" la coada numelui lor, care se termină cu "o"". Nevski Prospekt se personifică în femeie, devine "frumoasa
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
Istoria orașului Râșnov” consultant științific Nicolae Pepene).În prezent locuitorii Râșnovului migrează spre localități mari ale Moldovei, precum Bacăul. Unul dintre oamenii de vază ai societății rîșnovene, Robu Adrian, devenind team leader la easycal Bacău a evitat astfel viața de consătean la Râșnov. Un alt punct de atracție al orașului este și Peștera Valea Cetății situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea Cetății spre Poiana Brașov, descoperită acum circa 60 de ani (aprox. 1949, când în urma unei
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
de eroi. Inscripția consemnează: ”Acest monument s-a ridicat întru memoria eroilor din comuna Comorâște căzuți în Războiul Mondial 1914-1918“. La stânga se află două fotografii, iar la dreapta doar o fotografie. „Pentru veșnica voastră amintire/ se ridică acest monument recunoscătorii consăteni și foștii/ voluntari români din Câlnic./ Scumpă va fi amintirea voastră/ în inimile tuturor în vecii vecilor,/ cinste și mărire de la/ recunoscătorii consăteni de la/ U.D.R.“
Comorâște, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301077_a_302406]
-
două fotografii, iar la dreapta doar o fotografie. „Pentru veșnica voastră amintire/ se ridică acest monument recunoscătorii consăteni și foștii/ voluntari români din Câlnic./ Scumpă va fi amintirea voastră/ în inimile tuturor în vecii vecilor,/ cinste și mărire de la/ recunoscătorii consăteni de la/ U.D.R.“
Comorâște, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301077_a_302406]
-
Nicoleta Roșculeț Medic, Doctor în Științe medicale, Institutul Matei Balș Cultul eroilor Având o populație numeroasă, satul Plevna a contribuit la cele două Mari Războaie cu un număr apreciabil de ostași, căzând eroic în luptă un număr de 77 de consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
bara transversală a unei cruci; datare repertoriu: Hallstatt; cultura: scitică, se află la Muzeul Aiud; - daltă - din bronz; datare repertoriu: neprecizată. Ulterior istoria satului se înscrie în paginile de istorie a Transilvaniei și desigur, ale Blajului, unde personalitatea marelui lor consătean Timotei Cipariu se resimte din plin. Amintim un episod trist din istoria satului Pănade, respectiv anul 1907, când soldații maghiari au făcut un adevărat măcel printre țăranii din sat ucigând circa 51 dintre ei și rănind alți 30. Pănăzenii au
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
Păluț Popa (lângă casa familiei Toiu), care era pe atunci profesor în Orăștie. Profesorul cunoscut în Orăștie, a aflat de intenția autorităților maghiare (acolo existând cazarma regimentului de infanterie) și atunci a venit repede acasă în Livadia ca să-și protejeze consăteni, el cunoscând bine ofițerii regimentului. A sosit înaintea armatei maghiare și a pus pe săteni în cunoștință cu ce intenționau autoritățile militare ungurești . Profesorul a sfătuit pe oamenii din comună să coacă multă pâine de câte 1kg și de 1
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prezent, încă se mai găsesc pe la casele oamenilor porți sculptate din lemn, ceea ce exprimă păstrarea și conservarea tradiției de la o generație la alta. Nu se cunoaște concret sursa de inspirație sau de proveniență a porților din Cașin. După relatările unor consăteni stilul arhitectural ar fi adoptat din Ardeal.După cum se observă și în imagini, porțile sunt formate din mai multe componente cu roluri și semnificații diverse: Prima componentă sunt stâlpii de susținere, care la unele porți sunt făcuți din beton ce
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
afumat și acoperit cu țiglă veche. Voi da ca exemplu poarta familiei Cosăcea Ion, datând din anul 1936. La o poartă mai nouă, acoperișul este făcut din lemn vopsit sau lăcuit și acoperit cu țiglă bună sau tablă.După spusele consătenilor, acoperișul a fost făcut cu mai multe scopuri: protecția porților din lemn împotriva ploii, adăpost pentru porumbei, adăpost pentru oamenii luați prin surprindere de către ploaie, măreția unei construcții trainice și foarte frumoasă din punct de vedere arhitectural.Atât acoperișul, cât
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a cumpărat un tractor pe care l-a utilat cu tot ce-i trebuie, începînd de la discuitor și pînă la plug și semănătoare. Iar acum, pe lîngă faptul că își muncește propriul pămînt, se mai îngrijește și de al altor consăteni. Însă, a recunoscut și el că nu e o afacere prea bună pentru că oamenii sînt bătrîni și nu au bani. „Tot satul e îmbătrînit și nu au bieții oameni pensii. Iar cei care le au sînt prea mici ca sa-si
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
o întâmplare tot de prin jurul anilor 1600 când un detașament răzleț de turci au năvălit peste sat, pe atunci înconjurat de păduri, punând stăpânire pe jumătatea sudică a localității. Locuitorii "de la deal" aflând de atacul turcilor, au venit în ajutorul consătenilor, înarmați cu ce au apucat, predominând "ciumagele" ciomegându-i pe turci, și astfel le-a rămas numele de "ciumegeni". Aceasta întâmplare a mai dat nume și unei păduri, unde s-au retras sătenii după confruntarea cu turcii, pădure care există și
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
localitate, iar răniții din rândul românilor ar fi fost omorâți cu brutalitate. Așadar, Aita Seaca trebuia etichetat drept „sat partizan” și pedepsit. La 25 septembrie, la chemarea unor români din localitate (care au avut „de plătit o datorie” față de câțiva consăteni secui), Olteanu și tovărășii lui nu s-au dus în sat pentru a face dreptate, ci au ajutat doar la o răfuiala personală premeditată.". Gavrilă Olteanu nu a fost condamnat pentru evenimentele de la Aita Seaca, dosarul fiind clasat. În 4
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
a verificat improbabila ipoteză. Genealogiile celor mai importante familii - Lunguleștii, Măgurenii, Negrețeștii, Popeștii, Dinuleștii, Zamfireștii ș.a. - au putut fi reconstituite foarte precis pe bază de documente. Acestora li s-a putut adăuga obiceiul bizar al dobridorenilor de a-și numi consătenii înșirând ascendențe fabuloase care fixează riguros proveniența paternă și/sau maternă a fiecăruia. De exemplu nonagenarul Constantin Negreț (n. 1919) este numit în sat „Costică a lu’ Grigorie Negreț, zis Ghigu, al Floricăi lu’ Dincă Negrețu al lu’ Dinu Negrețu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Un alt hâtru, Codiță, băgând de seamă că Oțăt are boi roșii, cumpărați de la vâlcenii care făceau comerț cu oțet de mere, a pretins că zeflemistul s-a făcut negustor de oțet și ori de câte ori îl întâlnea începea să strige către consăteni prefăcându-se a-i anunța să vină să cumpere prețiosul acid acetic; sătenii se buluceau de îndată, însă descoperind păcăleala și amintindu-și răutățile trecute ale lui Oțăt, găseau un bun prilej de răzbunare copleșindu-l cu sudălmi pe zeflemitorul
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și satului”. Dobridorenii îi prețuiesc aproape cu evlavie și au tendința de a se făli cu eventuale relații de rudenie sau de prietenie strânsă cu ei. După aprecierile monografilor, cele mai proieminente astfel de personalități din Dobridor, recunoscute unanim de consăteni (și cunoscute, desigur, pe plan național și internațional) sunt muzicologul Nicolae Lungu, filosoful-poet Ilariu Dobridor, generalul Petre Dumitrescu, lingvistul Gheorghe Constantinescu-Dobridor și psihopedagogul Ion Negreț-Dobridor. Dobridorenii au amestecat întotdeauna adevărul cu ficțiunea creând un ontos rustic sui-generis marcat de realism
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
In realitate, era un adolescent înalt de statură, inteligent și cultivat, dar foarte arțăgos - ceea ce i-a atras renume de „mare bătăuș”. Intr-o noapte acesta a stârnit un scandal la crâșmă și a urmat o confruntare violentă cu doi consăteni care l-au înjunghiat mortal. Bătrânii - mai ales babele - din Dobridor povestesc însă nefericita crimă deformat, adăugând amănunte neverosimile (intervenția unor ființe nocturne malefice, o „vraja rea” care ar fi precedat și predestinat confruntarea etc.) și atribuindu-i proporții de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
la Hunia și Maglavit (comune aflate la numai 10 kilometri de Dobridor) . „Brașoavele” sunt relatări trăsnite și insidioase prezentate, cu seriozitate, ca fapte reale de către dobridoreni ironici și/sau mitomani. Ei inventează presupuse „întâmplări de pomină” pe care le prezintă consătenilor ca autentice, mizând pe prostia și credulitatea lor. De regulă, bășcălia fină este descoperită și autorul pedepsit exemplar. (S-a întâmplat adesea ca unii autori de „brașoave” să încaseze chelfăneli zdravene!) Alteori „brașoavele” sunt simple minciuni gratuite - unele atât de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
munți, prin păduri spre casă, aducând și vestea că peste o zi două forțele antifasciste vor pătrunde în Moisei, pe drumul voievodal, eliberând Maramureșul. Soldați obișnuiți cu focul, plecați de multă vreme din comună, n-au vrut să asculte povețele consătenilor întâlniți pe crestele Munților Rodnei. Voiau să-și vadă cât mai repede casele, știind ei să se ascundă șerpește, fără să fie reperați de inamic. Trecuse miezul zilei când au ajuns într-o buză de deal, de unde-și puteau contempla
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
tragă, supraviețuitorii fiind în mijloc, ori au leșinat ori nu au ajuns gloanțele la ei. Au stat sub mormanul de trupuri până au plecat călăii, când s-au trezit din leșin. în casa unde a fost Ivașcu a fost și consăteanul său Andreica Ioan Vivat, care s-ar fi împotrivit Criminalii enervați de atitudinea lui l-ar fi tăiat cu baionetele și după aceea au tras cartușe în el. În anul 1983 cele două locuințe în care s-au săvârșit crimele
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
țărănească „Pavel Cibotaru” - 140 ha, SA „Fabrica de lactate Florești”, abator, școala medie „Mihai Eminescu”, cămin cultural, bibliotecă, oficiu poștal, oficiul medicului de familie, biserica „Minunile Sf. Arh. Mihail”, grădiniță de copii, teren de fotbal, 90 fântâni, centrală telefonică, monument consătenilor căzuți în războiul II mondial, baie. Vărvăreuca e satul natal al scriitorului Mihail Gh. Cibotaru, laureat al Premiului Național pentru literatură (1.10. 1986). Cod poștal MD-5040. În anul 2004, cu sprijinul lui Victor Țîbrigan și a locuitorilor din comună
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]