7,851 matches
-
specializează, apar instituții militare care au ca scop pregătirea cadrelor pentru funcții de comandă înalte, dar și instituții care pregătesc personalul tehnic sau de logistică, subordonat, respectiv sergenți, plutonieri sau maiștri militari. Oricum, învățământul militar devine, în toate țările (uimitor consens) parte integrantă și cu pondere deosebită în cadrul oricărui sistem de învățământ național. EVOLUȚIA ÎN TIMP A MODULUI DE ACORDARE A GRADELOR MILITARE. Fiind încă de la început asociat cu titlul nobiliar, gradul militar a fost considerat ca atare, devenind titlul proprietate
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
pași importanți către așezarea religiosului într-o matrice europeană și democratică. Amintesc aici câteva evenimente sau acțiuni cum ar fi, de pildă, legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Toate aceste evenimente sunt semne ale consensului social și politic specific democrației și care ar fi fost imposibil de obținut în absența rigorilor statului de drept. Când ne referim la legislație putem discuta calitatea unei legi, intenția acesteia sau viziunea politică din spatele legii, însă la fel de important este
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
care aveau ei nevoie aici, așa cum avusese nevoie și Stalin transformându-și KGB-iștii în prelați?!... Despre el nu se poate spune că a „condus” Biserica, deoarece conducerea trebuie să caute calea cea dreaptă. El doar a administrat Biserica în consens cu interesele guvernării atee. Că a administrat-o bine sau prost, nu e problemă de teologie, ci de administrație publică. El nu a condus un Sinod ci, cel mult, un aparat polițienesc pentru clerici și un Sfat Popular al administrației
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
toate personajele ce trăiesc în paginile cărții sunt tinere, care se lasă din când în când învăluite într-o armură protectoare pregătită de adulții ce intervin lămuritor în economia prozei. Nu există practic un conflict între generații, mai degrabă un consens surprinzător. Stăpân peste o frază plină de verb, Tudor Cicu purcede la construcții lirice de anvergură care te pot fura cu ușurință atunci când le lecturezi cu lejeritate volumul. Mai mult Tudor este și un împătimit făuritor de metafore, nu neapărat
SMOCHINELE ADOLESCENŢEI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362730_a_364059]
-
relația stat - biserică, dispută de a fost tranșată diferit de fiecare stat în parte în funcție de aspecte precum istoricul și specificul fiecărei Biserici, de setul de tradiții al fiecărei comunități de credincioși ori de concluziile comunității academice. În linii mari există consensul unei distincții majore între statele confesionale și cele neconfesionale, primele pronunțându-se pentru preeminența, sub o formă sau alta, a unei anumite religii, celelalte rezervându-și neutralitatea în raport cu orice aspect confesional. Deși aparent extrem de clară, această distincție nu se găsește
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
crescuse în rezervațiile Navajo din Arizona ... La acest moment al perorațiilor mele Keith devine atent, parcă se încordează dintr-o dată, se uită la doamna lui și la Darrell, dă oarecare semn de nerăbdare și se supune în cele din urmă consensului tăcerii celorlalți de față, redistribuindu-și atenția de la care abdicase pentru o clipă ... și cunoștea multe despre limba și cultura tribului Navajo, îl aveam notat pe o hârtie pe care o “cocoloșisem” strașnic în mână și încercam ușor, pe neobservate
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
popoare neolatine din vestul Europei superstratul este datorat elementului germanic), acest fapt demonstrează indubitabil că pe întinsul teritoriu din fosta Dacia Traiană exista o populație activă, sursă de hrană și bogății pentru năvălitori. Dar nu, d-l H. Bogdan, în consens cu linia trasată de „marii istorici” maghiari, își permite să scrie o istorie a românilor arondată intereselor pseudoștiințifice de tip revizionist. Vrea să facă din spațiul carpato-danubiano-pontic un vid social și cultural? O face cu noșalanță, neargumentat (cum putea să
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Mântuirii Neamului. În acest context, explică faptul că Președintele Ion Iliescu „este prin definiție un om de stat, care are calitatea principală necesară politicienilor chemați să gestioneze o societate democratică”. „Ion Iliescu a avut abilitatea și capacitatea de a crea consens într-o zonă în care sensibilitățile istorice, religioase și confesionale ar fi putut degenera într-o puternică dizarmonie socială absolut de nedorit într-o Românie care, trezită din 45 de ani de ateism, nu-și găsea încă reperele”, apreciază Domnul
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
se rezumă numai la bani. Lucrurile trebuie judecate în complexitatea lor. Putem discuta dacă suntem dispuși sau nu să finanțăm funcționarea cultelor religioase. Dacă dorim altceva, avem prilejul să facem schimbarea în Constituție. Dar eu nu cred că există nici un consens politic, nici un sprijin în societate față de o asemenea măsură. În plus, trebuie să ne consultăm și cu instituțiile interesate, deci în primul rând cu cultele religioase când vrem să facem asemenea lucruri. Și asta înseamnă parteneriat social. Democratic și normal
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
prioritățile și obiectivele dumneavoastră. în ceea ce privește activitatea Secretariatului de Stat pentru Culte, în continuare? - Prioritățile mele pentru Secretariatul de Stat pentru Culte nu sunt de natură revoluționară. Stând timp de 22 de ani alături de Președintele Ion Iliescu am învățat că echilibrul, consensul și tactul trebuie să guverneze activitatea unui om politic. În plus, viața religioasă este prin definiție un domeniu unde statele moderne își declină competența, intervenind doar acolo unde cele câteva principii enunțate de poporul suveran în Parlament sunt șubrezite. Este
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
lărgite) ca rezultat al asocierilor de înrudire (bunici, soacre, veri, Etc.) Familia nucleară (conjugală) este redusă numeric la soții căsătoriei și copiii lor (necăsătoriți, de până la rândul lor). Reprezintă obiectul nostru și este tipul modern de căsnicie bazat fiind pe consens, egalitate, respect mutual reciproc și complementaritate a rolurilor de soț și soție, precum și pe o participare crescândă a copiilor. Acest tip de familie este din ce în ce mai întâlnit în pofida vechilor familii lărgite (tradiționale pe alocuri), fiind considerată familia democratică în fond, deoarece
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353090_a_354419]
-
categorie odatăcu anul 1200. Henric I Liberalul și soția sa Marie de Champagne au fost cei dintâi care au inoculat contemporanilor lor noul tip de cavaler cu principii ce îl identificau ca pe o necesitate socialăși politicăa acelui timp. În consens cu noua identitate, Henric se va angaja cu rectiliniaritatea ideologiei cavaleriei, pe când Marie va căuta săgăseascăliantul dintre ideea rece și concretețea finalității,cu sentimentul și conduita. În urma acestui demers conștient și dorit de momentul evolutiv al instituției cavalerești, aceastaa putut
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
ești ”întreg”. Totalitate de fiecare clipă. Trăim alături unii de alții, totalitate lângă totalitate, într-o lume care nu totalizează, dar care se totalizează, parcă, în noi.” Minunat! Să dai viața anilor, nu numai ani vieții, să umpli golurile... În consens cu această idee, îmi vine în minte îndemnul lui Panait Istrati: "Să dai, să dai, iată marea fericire a vieții. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile... să-ți trăiești
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
Miercuri, 19 august 2014, a încetat din viață Prof.Univ. dr. Marioara Godeanu. Din nefericire nu a fost mediatizata această știre. Am participat la tristul eveniment și în consens cu cei prezenți dorindu-i drum în lumina am rostit: „Te du suflete! în liniștea eternă, în lumea ta de Duh Vibrațiile sunetelor de aici, din Ținutul de Mijloc Rătăcesc în jurul Pământului, în clarul văzduh Revin ades triumfătoare, sfârșit e-
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ MARIOARA GODEANU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357334_a_358663]
-
putință de a reveni iar la trecut, numai cu tine. Tu ești doar umbră visului pierdut și risipit de mult Iar din furtunile ce-au fost, rămas-au cuvinte fără sens, Ce mai pot face o viață demnă ajunsă la consens Neprihănita, și vom uita, cât altă dată ne-a durut. Am ajuns din nou să cred că din asta nu se moare Și nu eu sunt aceea care am avut un destin învins, N-o să mă plâng că anii prea
TU ESTI DOAR UMBRA! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358486_a_359815]
-
unor reportaje de oarecare succes, după unele articole sau interviuri. Reușisem oarecum, pentru că mă simțeam liber! Dar să revenim la „întâlnirile” mele cu Al. Mirodan. Altă făină se măcina acum la moară! Unele intersectări, câteva vorbe la obiect, tăceri concludente, consens, climat, atmosferă pozitivă... Nu-l incitam la multă vorbărie și el, sunt sigur, aprecia asta: îl intuisem, mă simțise. În locul cuvintelor faptele vorbeau. Raporturile erau calde și nedeclarate. Asta e convingerea mea! Intemeiată pe gesturi mici, poate nesemnificative pentru alții
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
să vorbească, toate au dreptul să urce pe scenă, iar decizia vine în urma argumentelor și „agreement“-uri rezonabile, fără - în niciun caz! - recurgere la forță. Cam așa sună o definiție consacrată. Spațiul public este deci locul unde se poate obține consens (sau nu) prin acțiuni discursive. Se aude vocea mireanului din România în acest spațiu? Contează ea? Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
numărat silabe și accente, Dar pentru ce-a ieșit n-am nicio scuză Și-am constatat că dacă n-ai talent, e Neapărat nevoie de o muză. Am mers atunci la târg, să-mi caut una, Dar la negocieri, niciun consens. Cu lauri, să-mi predea pe cap cununa, Cereau, încă din start, un preț imens: - Să-ți lași nevasta, fiii și nepoții! - Să fii o viață-ntreagă singur cuc! - Să stai cu cerșetorii și cu hoții! - Să fii urât! - Să
MUZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350733_a_352062]
-
oriental, procuratorul intră în încăpere urmat de Iocentus. -Ave Cezar! magistraților. Ad rem! spuse Pilat (La obiect!). -Ave! Cezar, procuratorule Pilat! -Voi fi deci foarte scurt! spuse el. Vreau ca ancheta să fie finalizată mâine, magiștrilor. Puneți-vă așadar în consens și grăbiți cercetarea. Folosiți efectivele pe care le doriți și ideile care vă inspiră. Zeii fie cu voi ! -De ce atâta grabă mărite? întrebă calm Comus Lucretius. -Din cauza lui Caiafa și a iudeilor care se tem acum de o
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
istoriei, noi nemanifestându-ne ca responsabili pe terenul dezvoltării social-economice, fie că am avut un număr de structuri administrativ teritoriale de bază - comuna din 1864 și până astăzi - totul petrecându-se ciclic, dar fără mari speranțe. Lupta politică și lipsa consensului social-economic în dezvoltare, iresponsabilitatea la urna de vot și desemnarea unor conducători lipsiți de pregătirea intelectuală necesară, supuși individualismului, sunt cauze care ne vor păstra încă multă vreme în urma majorității țărilor europene”, scriam “ În loc de prefață” la volumul V din Vaslui
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
în urma majorității țărilor europene”, scriam “ În loc de prefață” la volumul V din Vaslui, “De la Ferdinad, Întregitorul de țară, până în zilele noastre”, 364p,, Editura PIM, Iași, 2013. Intr-adevăr, faptele demonstrează că oamenii politici din România încă nu înțelg, fără compromisuri și consensuri, fără a sista scandalul și bîrfa ca metode de comunicare politică și mai ales publică, rămânem codașii Europei în multe Pentru a proba ce înseamnă menținerea satului românesc cu întreg ambientul, dar și necesitatea pomilor roditori în curtea gospodarului și
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
fost! Încerci să faci doi pași până la poartă Și înțelegi că nu mai are rost... Căci dincolo de poartă-i lumea mare, Ce alte legi cunoaște și alt sens... Și libertatea de acum te doare Și-ncerci să crezi în termenul '' consens ''... Privirea ta ținută-n adormire, De grele văluri, de un bun dresor Este durere și nedumerire Când vrea să vadă dincolo de nor... Iar gândul tău, ce îl credeai poet, Se-mpiedică de tot ce-i iese-n drum! Și teama
PERUŞUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360684_a_362013]
-
o dea intoarsaChiar și la tine-acasaEi cred că e o glumaCand îți spun o minciunaVor totul de ... XX. DOAR CLIPE..., de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 462 din 06 aprilie 2012. Multe zile cu mult stres Priviri înecate în consens Vise pierdute din mers Viața nici nu are sens. Aștepți să vină o schimbare Una care să nu fie trecătoare Liniștit, să poți merge la plimbare Să n-ai griji pentru ziua următoare Vrei să vezi numai fete primitoare Satul
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
deschisă spre împlinire („Ca o soartă”). Vorbim de fapt despre vis, consumat într-o ambiguitate florală, sub semnul albului, albastrului și verdelui, în care deja încolțește, concretă, „trecerea” („De dragoste”). Ritualul nu este posibil în izolare pustnică, ci doar în consens cu datele primordiale: „Iarba a crescut subțire/ În cămașa ta de mire/ Seara a-ncăput frumoasă/ În marama-mi de mireasă” („Grâul a crescut înalt”). Alt semn că poeta încearcă reglaje fine spre pragmatism ontologic este îndemnul „să nu treci plutind
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
relația stat - biserică, dispută de a fost tranșată diferit de fiecare stat în parte în funcție de aspecte precum istoricul și specificul fiecărei Biserici, de setul de tradiții al fiecărei comunități de credincioși ori de concluziile comunității academice. În linii mari există consensul unei distincții majore între statele confesionale și cele neconfesionale, primele pronunțându-se pentru preeminența, sub o formă sau alta, a unei anumite religii, celelalte rezervându-și neutralitatea în raport cu orice aspect confesional. Deși aparent extrem de clară, această distincție nu se găsește
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]