928 matches
-
30 iulie-1 august 1975 și a participat la dezbaterile pentru redactarea Actului Final de la Helsinki. Papă Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal cu titlul de cardinal-preot titular al "Bisericii Sfinților Apostoli" ("Sânți XII Apostoli"), în primul său consistoriu, la data de 30 iunie 1979, și l-a numit, în aceeași zi, cardinal Secretar de Stat, prefect al "Congregației pentru Afacerile Publice ale Bisericii" și președinte al "Comisiei Pontificale al Statului Cetății Vaticanului". Papă i-a delegat o bună
Agostino Casaroli () [Corola-website/Science/328963_a_330292]
-
Institutului „Ioan Paul al II-lea” de Studii asupra Familiei și Căsătoriei". La 5 ianuarie 2002, a fost numit patriarh al Veneției. La 28 iunie 2011, papa Benedict al XVI-lea l-a transferat la sediul arhiepiscopal din Milano. În consistoriul din 21 octombrie 2003, papa Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal cu titlul de cardinal preot al Sfinților Apostoli ("Ss. XII Apostoli"). Este la originea creării Fundației Internaționale Oasis dedicată promovării cunoașterii reciproce și întâlnirii între creștini
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
II-lea privind modelul de internare, singura diferență fiind aceea că ei i-au internat pe țărăniști și pe liberali, dar și pe activiștii Grupului Etnic German. Astfel, Wilhelm Staedel, episcopul Bisericii Evanghelice de confesiune augustană și unii membri ai consistoriului au fost internați în lagărul de la Târgu Jiu în martie 1945. Scriitorul german Otto Alscher a decedat în lagărul din Târgu-Jiu în data de 29 decembrie 1944. Clădirile lagărului au fost demolate la câțiva ani după terminarea războiului.
Lagărul de la Târgu Jiu () [Corola-website/Science/325977_a_327306]
-
ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți: Ca urmare a creșterii populației, mica biserică de lemn a devenit neîncăpătoare și atunci obștea (în frunte cu preotul paroh Vasile Cocorean) a hotărât să construiască o biserică mai mare. Prin decizia Consistoriului Arhiepiscopesc nr. 1802 din 10/22 martie 1887 s-a aprobat desfacerea bisericii vechi și s-a orânduit ca parohienii de la "Sf. Nicolae" să primească Biserica "Nașterea Domnului" (filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului") pentru săvârșirea slujbelor religioase. În acea
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
familiei imperiale austro-ungare: împărăteasa Elisabeta (300 de florini), prințesa Stefanie (20 florini) și arhiducele Petru (15 florini), dar și instituții sau conducători ai provinciei: Bukowina Sparkasse (200 florini) sau președintele provinciei, baronul Leopold von Goess (20 florini) etc. De asemenea, Consistoriul episcopal de la Lemberg a alocat suma de 500 de florini pentru construcția bisericii. Cum acești bani nu erau suficienți, s-a solicitat atribuirea fondului de asigurare al lucrătorilor (Bruderlade) de la turnătoria lui Kalita către foștii angajați. Cum autoritățile districtuale refuzau
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
a înființat o fundație care urma să redirecționeze acești bani pentru construirea unei biserici și a unui orfelinat pentru credincioșii evanghelici din cartierul Iozefin. Intenția preotului Engelleiter a rămas nefinalizată pentru o lungă perioadă de timp. Abia în anul 1879 Consistoriul Superior și episcopul Georg Daniel Teutsch au repus în discuție acest proiect. S-a organizat un concurs de proiecte, iar în martie 1881 au fost desemnați drept câștigători constuctorii Baumann și Koniger, ale căror planuri au fost combinate. Planurile lor
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
să accepte transferul la altă mănăstire sau în București, iar în ultimul rând să-și ia concediu medical. Aceste somații, după cum au recunoscut cei din conducerea Bisericii, erau din rațiuni de stat. Pe 27 ianuarie 1955 a avut loc la Consistoriul eparhial monahal din București, procesul de caterisire al Părintelui Ioan, în lipsă, pentru a putea fi dat mai ușor pe mâna autorităților. Pe 21 februarie 1955 i s-a înmânat Sentința de caterisire și excludere din monahism, pe care pe
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
de abatere de la hotărâre, s-a făcut precizarea că „pentru orice abatere de la hotărârea luată de Sfântul Sinod, în respectul doctrinei și practicii Sfintei noastre Biserici Creștine Ortodoxe, preoții vor fi opriți de la toată lucrarea preoțească și trimiși în judecata Consistoriului Spiritual Eparhial, spre aspră sancționare”. Crematoriul Cenușa a fost încă de la crearea lui un obiectiv militar pentru că maschează intrarea într-o veche rețea de galerii subterane, în care se poate merge cu mașina, galerii în care Vlad Țepeș intra călare
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
(n. 31 decembrie 1947, Mainz-Finthen) este un teolog catolic, din 2012 prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței. Între 2002-2012 a fost episcop de Regensburg. În consistoriul din 22 februarie 2014 a fost ridicat de papa Francisc la rangul de cardinal. A studiat teologia la Mainz, München și Freiburg. În 1977 și-a susținut lucrarea de doctorat cu o teză despre teologul evanghelic Dietrich Bonhoeffer, care a
Gerhard Ludwig Müller () [Corola-website/Science/326832_a_328161]
-
care se afla și Ioan Popazu. În 1863 Ioan Popazu este ridicat la gradul de protosingel în Biserica Schimbării la Față din Sibiu și apoi Arhimandrit la Biserica Sfânta Treime din Brașov. La 7 mai 1864 e numit președinte al Consistoriului. În aceastp poziție a fost numit regalist în dieta transilvăneană care îl alege deputat în senatul de la Viena. În 1865 Șaguna face episcopie la Caransebeș și în fruntea episcopiei e pus Popazu. În 6 iulie 1865 a fost recunoscut de
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
este rezultatul a peste treizeci de ani de dialog luterano-catolic. La 16 martie 1999 a fost numit la Roma ca secretar al "Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor". A fost creat cardinal de papa Ioan Paul al II-lea în consistoriul din 21 februarie 2001 cu titlul de "cardinal-diacon de Ognissanti in Via Appia Nuova" la biserica Ognissanti și a devenit președinte al "Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor" la 3 martie 2001. A fost confirmat în această funcție de papa Benedict
Walter Kasper () [Corola-website/Science/326072_a_327401]
-
teritoriul actual al Turzii: Szentmiklós, Egyházfalva și Udvarnoktelek (“Moșia Curteanului”) Un centru religios benedictin a existat la Turda în secolele XI-XII. Într-un document din anul 1177 se arată că partea din Aranyas-Aureus denumită Egyhàzfalva (Satul Bisericii/Satul Mănăstirii) aparținea consistoriului din Arad. Într-un recent document se afirmă următoarele: "Este adevărat că pământul cetății Turda este amintit în anul 1177, dar în acest document pasajul respectiv constituie un fals introdus în secolul al XIV-lea, și, în consecință, nu are
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
al Arieșului). Într-un act datat 1 mai 1271 se face prima atestare documentară a Salinei de la Turda. Într-un act din anul 1276, păstrat ca copie din secolul al XVII-lea, sunt fixate hotarele între satul Egyházfalva (stăpânit de consistoriul din Arad) și satul Sânmiclăuș pe care l-a primit Banul Mikud de la regele ungur Béla IV (1235-1270). Hotarul între celor doua posesiuni "începea la pârâul Peșeleu (Valea Săndulești) aproape de capela din satul Sânmiclăuș, înaintând la cetatea patrulateră Saxodonia (fostul
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
numit mitropolitul Daniil, fost mitropolit de , eparhie desființată la mijlocul secolului XVIII, prin contopire cu mitropolia Monemvasiei. Daniil a fost un mitropolit învățat, cel mai probabil român de neam, fapt dovedit atât de cele trei gramate de hirotonire păstrate în arhiva Consistoriului din Odesa, care menționează că sunt traduse din limba română, cât și din pisania bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, ctitoria sa, scrisă de asemenea în limba română. Daniil a întreprins o amplă activitate de reorganizare a eparhiei, înființând noi
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
înființat "Telegraful Român" împreună cu Nicolae Cristea, Dimitrie Comșa și Daniil Popovici Barcianu. A fost, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai ASTRA, ocupând diferite poziții în asociație între anii 1877 și 1888. În același timp a fost și membru în Consistoriul Arhiepiscopiei Ordotoxe a Sibiului. Se căsătorește în anul 1880, la București cu Ana Triandafilt. Se implică și în crearea ziarului "Tribuna", iar după arestarea lui Ioan Slavici, devine conducătorul redacției. În anul 1892 devine unicul acționar al ziarului. A fondat
Eugen Brote () [Corola-website/Science/327253_a_328582]
-
de Episcop de Albano (1630-1645). Între 1631-1634 el a fost din nou ambasador al Spaniei pe lângă Sfântul Scaun și, la ordinele regelui spaniol, l-a acuzat pe Papa Urban al VIII-lea (pe baza menținerii neutralității sau favorizarea Franței), în Consistoriul din 8 martie 1632 de a nu apăra catolicismul în treizeci de ani de război cu națiunile protestante și a amenințat că Spania l-ar detrona. O parte din motivele acestei reclamații a Spaniei se bazau pe zvonurile nefondate ale
Gaspar de Borja y Velasco () [Corola-website/Science/330818_a_332147]
-
serie de romane istorice în care Borja este văzut ca fiind personajul negativ care ar fi încercat să-l detroneze pe Urban și într-un final l-a ucis. În aceste romane Borja depășind ordinele sale din Madrid, creează un consistoriu în care el se declara Papă, dar este larg respins, devenind astfel un antipapă.
Gaspar de Borja y Velasco () [Corola-website/Science/330818_a_332147]
-
unchiului său, viitorul papă, el sa mutat la Roma, în 1577, la casa Bisericii Santa Maria în Vallicella, aici devenind prieten al Sfântului Filip Neri. Papa Grigore al XIV-lea la ridicat la rangul de cardinal al Bisericii Catolice în Consistoriul din 19 decembrie 1590, conferindu-i titlul de preot cardinal de Santa Cecilia și apoi făcându-l un nepot cardinal. Paolo Emilio a fost ulterior numit guvernator al Fermo și legatul papal în Romagna, la începutul anului 1591. El a
Paolo Emilio Sfondrati () [Corola-website/Science/330339_a_331668]
-
descendent al celebrei familii Colonna, care a jucat un rol important în istoria Italiei. să născut la Romă în jurul anului 1295 iar fratele său, Giacomo, devenit un episcop. El a fost numit Cardinal de către Papă Ioan al XXII-lea în timpul Consistoriului din decembrie 1327 și i s-a acordat titlul de diacon de Sant'Angelo în Pescheria. El a participat la conclavul papal din 1334, în care Papă Benedict al XII-lea a fost ales și cel din 1342, în care
Giovanni Colonna () [Corola-website/Science/330354_a_331683]
-
papal asupra regelui, Ascanio a fost primit din nou la Roma. El nu a reușit, totuși, să-și recapete fosta sa influență asupra Papei. Când Giovanni Borgia, fiul Papei, a fost înjunghiat în 1497, Ascanio nu a participat la următorul Consistoriul și a fost acuzat de crimă. El a fost imediat absolvit, cu toate acestea, de către Papă. Concentându-se pe tot parcursul vieții asupra afacerilo, acestea l-au împiedicat de la a fi un patron al artelor. Cu toate acestea, el a fost
Ascanio Sforza () [Corola-website/Science/330357_a_331686]
-
și pe rând înlocuiți cu oameni trimiși din Galiția. În acest an mai funcționau în Bucovina doar 14 școli „utracviste” (cu predare atât în limba română, cât și în germană). În următorul deceniu îndrumarea și controlul școlilor bucovinene sunt încredințate Consistoriului Catolic Galițian. În 1812 este atestată "„școala cea dintâiu din Gura Homorului de băieți”" cu numele de "„Trivialschule”". Aceasta se află pe locul unde în prezent se găsește . Clădirea inițială a școlii era o construcție modestă din lemn, asemănătoare caselor
Școala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului () [Corola-website/Science/329237_a_330566]
-
numit mitropolitul Daniil, fost mitropolit de , eparhie desființată la mijlocul secolului XVIII, prin contopire cu mitropolia Monemvasiei. Daniil a fost un mitropolit învățat, cel mai probabil român de neam, fapt dovedit atât de cele trei gramate de hirotonire păstrate în arhiva Consistoriului dinOdesa, care menționează că sunt traduse din limba română, cât și din pisania bisericii „Adormirea Maicii Domnului” dinCăușeni, ctitoria sa, scrisă de asemenea în limba română. Daniil a întreprins o amplă activitate de reorganizare a eparhiei, înființând noi subdiviziuni administrativ-canonice
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
a împiedicat definitiv să lucreze începând cu 1984. A luat totuși, în 1984, apărarea nuanțată teologiei eliberării, scriind, pe acest subiect, cardinalului Ratzinger. A fost creat cardinal (neelector în caz de conclav), de papa Ioan Paul al II-lea la consistoriul din 26 noiembrie 1994, cu titlul de cardinal-diacon de "San Sebastiano al Palatino". A decedat la 22 iunie 1995 la Hôpital militaire des Invalides, la Paris. Yves Congar este autorul a peste cincizeci de lucrări și a zeci de articole
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
aparținând Bisericii Române Unite cu Romă. Credincioșii din Argentina aparținători Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au din 1968 episcop propriu, sufragan (subordonat) arhiepiscopului de Buenos Aires. Între 2009-2011 episcop al ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop de Kiev-Halici. În consistoriul din 21 februarie 2001 papă Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal. Una dintre problemele delicate care au tensionat extrem relația dintre guvernul argentinian și cardinalul Jorge Mario Bergoglio a fost cea a căsătoriei între
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
a celebrat o mesa nocturnă la Catedrala Notre-Dame din Paris pentru odihnă sufletului defunctului cardinal. La 5 noiembrie 2007 a fost ales președinte al "Conferinței Episcopilor din Franța" (CEF). André Vingt-Trois a fost creat cardinal-preot, cu titlul de Saint-Louis-des-Français, în Consistoriul din 24 noiembrie 2007. Anunțul a fost făcut de papă Benedict al XVI-lea, la 17 octombrie 2007. Este membru al "Congregației pentru Episcopi", al "Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranților și Persoanelor în Deplasare" și al "Comitetului Președinției Consiliului Pontifical
André Vingt-Trois () [Corola-website/Science/328862_a_330191]