1,488 matches
-
exercita atribuții care sunt apartinatoare statului. Curtea Constituțională reține că aceste condiții de eligibilitate, incompatibilitățile care trebuie să existe între aceste funcții și cele ocupate în statul național și altele de această natură ar trebui avute în vedere de legiuitorul constituant pentru a fi cuprinse în legea electorală. În concluzie, Curtea Constituțională consideră că obiectivul urmărit de autorii propunerii legislative de a modifica și completă Constituția României, în vederea armonizării dispozițiilor sale cu prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și cu reglementări
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
Curtea Constituțională poate dobândi și alte atribuții, lucru interzis de actuala reglementare constituțională. Curtea constată că această propunere urmează să fie eliminată pentru a se păstra neutralitatea politică a acestei autorități publice și pentru a se da curs voinței puterii constituante originare. Un alt element de noutate, menit să consolideze autoritatea deciziilor Curții Constituționale, îl constituie propunerea de modificare a art. 145. Noile dispoziții ale art. 145 alin. (3) accentuează caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții, ceea ce înseamnă că efectele deciziilor
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
și Justiție în alegeri generale ale judecătorilor nu sunt de natură să elimine antinomiile ce se pot naște în urmă desfășurării unor astfel de proceduri. Curtea constată că numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 19, urmând ca legiuitorul constituant să reglementeze expres distincția dintre membrii aleși și membrii de drept. Rămâne, de asemenea, de precizat cine îi validează pe reprezentanții societății civile. Textul propus la alin. (4) al art. 132 prevede că titularizarea magistraților în Consiliul Superior al Magistraturii
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
a fi transferate ședințelor comune, ceea ce constituie o încălcare a Legii fundamentale. În ceea ce privește stabilirea prin Constituție a atribuțiilor ce se exercită în ședință comună, Curtea Constituțională nu poate avea vreo obiecție atâta vreme cât acest lucru reprezintă un atribut exclusiv al puterii constituante derivate. Curtea reține totuși că modificarea art. 62 alin. (2) lit. j) reprezintă o contrazicere a prevederilor art. 62 alin. (1), care instituie regulă ședințelor separate ale celor două Camere. În consecință, stabilirea unor competențe pentru ședințele comune ale Parlamentului
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
Astfel, pentru departajarea atribuțiilor Camerei Deputaților și Senatului, art. 73^1, în opinia autorilor propunerii legislative, stabilește că anumite propuneri legislative și proiecte de lege se supun obligatoriu spre dezbatere Camerei Deputaților, iar altele Senatului. Și această opțiune a puterii constituante derivate este absolută, și ea nu poate fi supusă cenzurii Curții Constituționale. Curtea observa că în noua redactare a dispozițiilor constituționale privitoare la competența legislativă a Camerelor nu se elimină principiul bicameralismului, dar se simplifica rigorile sale, în sensul că
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
autorități. c) Statutul administrației publice locale ... Curtea Constitu��ională observa că prin textul propus la alin. (1) și (2) ale art. 119 din Constituție se introduce un nou concept, acela al desconcentrării, prin înlocuirea conceptului de descentralizare utilizat de legiuitorul constituant în 1991. Acest text se impune să fie modificat, în primul rând, din motive ce țin de dreptul public, având în vedere că preconizatul concept tinde să înlocuiască, în mod absolut și eronat, pe cel de descentralizare a serviciilor publice
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
noilor dispoziții ale art. 151 alin. (5) ar avea, în egală măsură, vocația de a fi reinvestiți în funcții la Curtea Constituțională; ambii nu pot însă reveni în același timp, ceea ce ar crea reale diferențe de tratament juridic. Totodată Adunarea Constituanta a stabilit că numai în primă Curte Constituțională mandatul judecătorilor poate fi de 3, de 6 sau de 9 ani. În cazul în care s-ar introduce astăzi, pe calea revizuirii, mandate care pot fi de 1 an, de 3
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege)". Legea 63 (Decretul
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
funcție superioară în grad funcției de ministru, care nu este prevăzută de dispozițiile art. 102 alin. (3) din Constituție, republicată, și se creează un sistem ierarhic în rândul membrilor Guvernului, ceea ce ar contraveni acestor dispoziții constituționale. Curtea consideră că legiuitorul constituant a reglementat modul de alcătuire a Guvernului într-o manieră suplă, care permite acestei autorități publice ca, în scopul realizării programului său de guvernare aprobat prin acordarea votului de încredere de către Parlament [art. 102 alin. (1) din Constituție], să propună
DECIZIE nr. 89 din 3 martie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2, pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 şi art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
acestei autorități publice ca, în scopul realizării programului său de guvernare aprobat prin acordarea votului de încredere de către Parlament [art. 102 alin. (1) din Constituție], să propună o structură în raport cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare. Este evident că legiuitorul constituant nu a reglementat într-o manieră rigidă modul de alcătuire a Guvernului prin nominalizarea tuturor ministerelor. Utilizarea de către legiuitorul ordinar a categoriilor de "miniștri de stat" sau de "miniștri-delegați cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru" are menirea să distingă caracterul însărcinărilor
DECIZIE nr. 89 din 3 martie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2, pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 şi art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
unei organizații sindicale, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 , Curtea constată că și aceasta se încadrează în condițiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituție. Stabilirea numărului minim de membri constituanți se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi. Cu privire la reglementările internaționale invocate de autorul excepției, Curtea reține că acestea prevăd dreptul lucrătorilor și al
DECIZIE nr. 147 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2), art. 4, art. 14 alin. (1) şi (2) lit. d) şi ale art. 15 alin. (3) şi (5) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157719_a_159048]
-
art. 32 alin. (4) din Legea fundamentală reglementează principiul gratuității învățământului de stat, fără a distinge din această perspectivă între diferitele niveluri și forme de învățământ. Rezultă că în sfera învățământului universitar de stat regula este gratuitatea acestuia, chiar dacă legiuitorul constituant, într-o interpretare mai largă, subsumată însă reglementării legale, nu exclude posibilitatea învățământului de stat cu taxă. Or, dispozițiile art. 58 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 răstoarnă esența principiului constituțional, deoarece circumscrie situa��iile de gratuitate în
DECIZIE nr. 165 din 1 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995 , republicată, precum şi a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 441/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157792_a_159121]
-
lege a unor criterii și condiții care să valorifice principiul gratuității învățământului de stat. Este adevărat că regula o reprezintă gratuitatea învățământului universitar de stat, dar interpretarea dispoziției constituționale conduce la soluția, admisă de altfel de autorul excepției, că legiuitorul constituant nu exclude și posibilitatea învățământului de stat cu taxă. În aceste condiții, textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 32 alin. (4), ci, dimpotrivă, constituie un adevărat reflex al lor, dând expresie, în mod adecvat, principiului consacrat de
DECIZIE nr. 165 din 1 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995 , republicată, precum şi a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 441/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157792_a_159121]
-
în mod corespunzător. Curtea Constituțională reține că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, în structura organică a statului român, autoritățile publice sunt organizate potrivit "principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească". Tocmai de aceea legiuitorul constituant prevede dreptul Președintelui României de a critica legile adoptate de Parlament și de a acționa împotriva lor. Astfel: potrivit art. 77 alin. (2), "Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii", iar art. 146 lit. a) prevede
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
drept, care are un conținut complex, presupune domnia dreptului și valorificarea "la maximum" a dimensiunilor reale ale drepturilor și libertăților cetățenești. Apreciază că nu este întemeiată critica de neconstituționalitate nici prin raportare la prevederile art. 45 din Constituție, deoarece legiuitorul constituant a creat posibilitatea ca, prin reglementarea cadrului legal pentru exercitarea drepturilor prevăzute de art. 45 din Legea fundamentală, să se instituie și limitări, una dintre acestea reprezentând-o chiar dispozițiile criticate de autorul excepției. Arată, în continuare, că nu se
DECIZIE nr. 10 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi ale pct. 2.2.1 lit. a) şi pct. 3.3.2 din anexa nr. 2 la ordonanţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
un alt regim juridic aplicabil". Guvernul precizează că Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului "este actul normativ care îi permite Președintelui României să candideze pe lista unui partid politic", arătând că, "dacă ar fi fost în intenția legiuitorului constituant împiedicarea Președintelui României de a candida în acest fel, interdicția respectivă ar fi trebuit să se regăsească explicit în textul Constituției, printre prevederile care reglementează instituția prezidențială". Se arată, de asemenea, că, "prin coroborare cu art. 80 alin. (1) din
DECIZIE nr. 339 din 17 septembrie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161498_a_162827]
-
29 octombrie 2003 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României. Constituția României, în forma inițială, a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Titlul I Principii generale Articolul
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153308_a_154637]
-
aceste articole enumerate, sunt în general din sticlă obișnuită, din cristal sau din cuarț topit. Poziția exclude: a) Tuburile de sticlă, tăiate simplu la lungime, chiar șlefuite prin topire sau altfel șlefuite, precum și tuburile conținând în masă, în plus față de constituanții normali ai sticlei, substanțe fluorescente, cum este uranatul de sodiu (poziția nr. 70.02). ... b) Baloanele, tuburile și învelișurile de sticlă, închise sau având garnituri și, din motive mai importante, lămpile, tuburile, vâlvele, finite (în special pozițiile nr. 85.39
ANEXĂ nr. 70 din 5 ianuarie 2000 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166460_a_167789]
-
până la 76 și 78 până la 81 tratează metalele comune în stare brută și sub formă de produse, ca bare, fire sau table, ca și obiectele din aceste metale, cu excepția articolelor care sunt denumite, fără luarea în considerație a naturii metalului constituant, în Capitolul 82 sau 83, aceste Capitole având un caracter limitativ. A. - ALIAJE ALE METALELOR COMUNE Conform Notei 6 a acestei Secțiuni, toate referirile la un metal în Capitolul 72 până la 76 și 78 până la 81 sau în celelalte părți
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
a mătasurilor sau în sinteze organice. ... b) Stanat de aluminiu. Preparat prin încălzirea unui amestec de sulfat de staniu și de sulfat de aluminiu. Praf alb utilizat că opacizant în industria emailului sau a ceramicii. ... c) Stanat de crom. Este constituantul principal a culorilor roz în ceramică sau în pictură artistică numite pink colours. Mai este utilizat pentru apretarea cu staniu a mătasurilor. ... d) Stanat de cobalt. Singur sau în amestec, el constituie albastrul ceruleum, folosit în pictură. ... e) Stanat de
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 sunt constituționale. În acest sens se arată că raportarea neconstituționalității textelor de lege criticate la prevederile art. 31 alin. (1)-(3) din Constituție nu poate fi reținută, "deoarece chiar legiuitorul constituant a distins între lt; lt;orice informații de interes public gt; gt;, pe de o parte, și lt; lt;informațiile care nu trebuie să prejudicieze siguranța națională gt; gt;, pe de altă parte". În concordanță cu aceste dispoziții constituționale și
DECIZIE nr. 462 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155310_a_156639]
-
cererea trebuie făcută de Președintele României "ar însemna o adăugare nepermisă la textul constituțional". S-ar crea în felul acesta două categorii de miniștri, unii răspunzători față de Președintele României și alții față de Parlamentul României, ceea ce "ar înfrânge însăși voința puterii constituante". Art. 16 din Legea nr. 115/1999 , care constituia temeiul legal al unei eventuale transmiteri a cererilor de începere a urmăririi penale formulate de Președintele României celor două Camere ale Parlamentului, a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
urmărirea penală". Așadar, singurele autorități competente să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului care au și calitatea de parlamentar sunt Senatul și Camera Deputaților, după caz, astfel cum, de altfel, rezultă și din dispozitivul deciziei Curții Constituționale. Folosirea de către legiuitorul constituant a conjuncției "și" în textul art. 109 alin. (2) din Constituție exprimă voința acestuia "de a acorda dreptul de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, care în același timp este și parlamentar, Camerei din care acesta face
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
referitor la raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern, cuprins în art. 109 din Constituție având titlul marginal "Răspunderea membrilor Guvernului", precum și în alin. (1) al acestui articol, care consacră răspunderea politică a Guvernului exclusiv față de Parlament. Întrucât "nu întâmplător legiuitorul constituant a reglementat răspunderea politică a Guvernului și cea penală a membrilor acestuia în același articol", "eludarea rolului constituțional al Parlamentului în angajarea răspunderii Guvernului ori a membrilor acestuia este inadmisibilă și încalcă grav ordinea constituțională, limitând în mod nepermis atribuțiile
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]