2,278 matches
-
emoții/intelect: "The daughters of Beulah terrified have closd the Gate of the Tongue / Luvah and Urizen contend în war around the holy tent" (E: 311). Night the Second aduce în prim-plan construirea, de către Urizen, a Carapacei Lumii, "un construct al rațiunii pure" (Wilkie și Johnson, 1978, p. 51). Aceasta este partea exterioară a Oului Lumii, care, la rându-i, reprezintă universul spațiotemporal. Carapacea Lumii este, pur și simplu, cerul, care adăpostește toate greșelile săvârșite vreodată de om (aici, eu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Creating" (E: 129). Metaforă complexă ce descrie sânul lui Satan înfățișează de fapt ruină completă a artei decăzute. Fiindcă omul se găsește în centrul tuturor eforturilor estetice blakeene 201, arta este personificata, iar cititorul este confruntat, astfel, cu perspectiva unui construct antropomorfic steril și lipsit de viață. Formă arhitectonica prezentată, desi decrepita, nu-și abandonează însă iluzia grandorii, asemenea monumentelor antichității: "I also stood în Satans bosom & beheld its desolations! / A ruind Mân: a ruind building of God not made with
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de ziariști, au devenit proverbiali pentru că "una erau întrebați și alta răspundeau", comportament comunicațional la care contribuie și folosirea termenilor vagi în mod excesiv. Caracterul vag al comunicării definește un anumit grad de imprecizie al mesajelor comunicării. El este un construct psihologic ce se referă la "starea de spirit" a emițătorului care nu stăpânește suficient faptele, nu are cunoștințe sau înțelegerea necesară unei comunicări eficiente. Imprecizia este o condiție ce ține de stimuli interni și este determinată în principal de măsura
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
aceea a destructurării ansamblului. Criticul nu pare să găsească modalitatea prin care să aducă la un numitor comun multitudinea de idei propuse în discuție. Cititorul atent nu poate să nu remarce modul năvalnic în care ele se succed în detrimentul unui construct argumentativ care să le includă și să le dea valoarea și sensul unității. Din această cauză credem că au apărut și unele incongruențe. După ce o vede, întemeiat, pe Bătrână ilustrând Ordinea lumii, criticul oferă și Marei un loc în lumea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui N.A. Constantinescu consideră că "Iorgovan" e un substantiv dialectal al cărui sens e acela de,,liliac"(planta) sau "mălin roșu". El vine din varianta srb-cr. jorgovan < tc. ergevan. Iată, așadar, cum dintr-o greșeală s-a prăbușit un întreg construct "mitic" pe care cercetătorul l-a clădit mai departe fără să bănuiască punctul vulnerabil al acestuia. Rămâne, însă, de apreciat subtilitatea observației analitice a criticului atunci când ia în discuție "jocurile onomastice" pe care scriitorul le realizează mai mult sau mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca o soluție cel puțin surprinztoare, dat fiind evoluția de pân atunci a criticului literar care ne obișnuise cu polemica sa permanent contra școlii estetice de la București și cu susținerea statutului eteronomic al artei. Consecvent concepției sale generale despre opoziția constructului cultural faț de datul natural, iat-l acum afirmând nu numai teza artificialitții, dar și aceea a gratuitții artei. Exist, spune el pe urmele atâtor esteticieni moderni, dou categorii de obiecte fabricate de om: unele care servesc, altele care semnific
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
constituirea identității personale, dezvoltarea conștiinței de sine, înțelegerea propriei persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și Howard Sandler (1997), după ce au revăzut literatura din domeniu, au dezvoltat un model teoretic capabil să explice de ce părinții sînt implicați în activitatea de învățare a copiilor. Modelul sugerează că alegerile și deciziile implicării părinților se bazează pe cîteva constructe*). Primul construct este "construcția personală a rolului parental" ce cred părinții că ar trebui să facă în legătură cu educația copiilor lor. Se definesc astfel activitățile importante, necesare și permise prin care părinții se implică în beneficiul copiilor. Modul în care părinții
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Sandler (1997), după ce au revăzut literatura din domeniu, au dezvoltat un model teoretic capabil să explice de ce părinții sînt implicați în activitatea de învățare a copiilor. Modelul sugerează că alegerile și deciziile implicării părinților se bazează pe cîteva constructe*). Primul construct este "construcția personală a rolului parental" ce cred părinții că ar trebui să facă în legătură cu educația copiilor lor. Se definesc astfel activitățile importante, necesare și permise prin care părinții se implică în beneficiul copiilor. Modul în care părinții construiesc acest
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ei le aparțin ori cu care se identifică. Aceste grupuri pot fi alți membri ai familiei, școala copilului și locul lor de muncă. Credințele părinților despre creșterea copiilor și despre sprijinul lor acasă influențează de asemenea construirea rolului lor. Acest construct sugerează că diferite contexte culturale și de clasă contribuie la formarea felului în care părinții își definesc rolul atunci cînd se angajează în educația copiilor. Al doilea construct se concentrează pe "sensul eficacității personale a părinților în ajutorul oferit copiilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și despre sprijinul lor acasă influențează de asemenea construirea rolului lor. Acest construct sugerează că diferite contexte culturale și de clasă contribuie la formarea felului în care părinții își definesc rolul atunci cînd se angajează în educația copiilor. Al doilea construct se concentrează pe "sensul eficacității personale a părinților în ajutorul oferit copiilor pentru succesul școlar al acestora". În acest sens, credințele părinților au în vedere dacă: • au abilități și cunoștințe necesare să ajute copiii; • copiii lor pot învăța ceea ce ei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
credințele părinților au în vedere dacă: • au abilități și cunoștințe necesare să ajute copiii; • copiii lor pot învăța ceea ce ei le transmit; • pot găsi alternative la abilitățile sau cunoștințele lor atunci cînd este necesar să fie mai eficienți. Al treilea construct exercită influență asupra deciziilor părinților referitoare la sursele de unde vine implicarea lor, așa cum sînt "invitații de participare, cerințe, oportunități de implicare a familiei". Întrebarea examinată de autori a fost: "Percep părinții faptul conform căruia copilul și școala vor și sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la sursele de unde vine implicarea lor, așa cum sînt "invitații de participare, cerințe, oportunități de implicare a familiei". Întrebarea examinată de autori a fost: "Percep părinții faptul conform căruia copilul și școala vor și sînt interesați de implicarea lor?" În acest construct, vîrsta copilului și nivelul lui de dezvoltare, nivelul general al performanței, calitățile personalității și entuziasmul față de implicarea părinților în școală, toate influențează deciziile părinților referitoare la participare. În acest fel, staff-ul școlii și copiii semnalizează așteptările lor referitoare la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
-ul școlii și copiii semnalizează așteptările lor referitoare la implicarea părinților. Ca rezultat, aceste semnale influențează deciziile părinților privind implicarea lor. O dată ce părinții s-au decis să se implice, Hoover-Dempsey și Sandler sugerează că alegerile părinților sînt formate de trei constructe adiționale: 1. percepțiile părinților despre propriile abilități și interese; 2. experiențele părinților legate de alte cerințe de timp și energie; 3. experiențele părinților referitoare la sugestii și invitații de implicare primite de la copii, profesori și școală. Autorii sugerează că școlile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL *) Pagina web "Parent Involvement and Student Achievement", în limba română, "Implicarea parentală și performanța elevului", la adresa: www.sdcoe.k12.ca.us/notes/51/parstu.html *) Construct, o imagine, o idee ori o teorie, un complex format dintr-un număr de elemente simple; idee abstractă sau generală inferată sau derivată din cauze specifice. *) Abduct (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
este foarte greu ca dualitățile din imagine să fie armonizate în imaginar, acestea conducând de cele mai multe ori către o imagine negativă. De-a lungul timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169. Din acest moment, se dezvoltă perspectiva imagologiei istorice, care presupune o abordare ușor lărgită a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
actul psihic are o intenție care urmează să fie împlinită printr-un act de intenție corespunzător. Aici intenționalitatea dobândește semnificația de orientare și direcționare, în ideea că sensul apare în cadrul procesului și fenomenului care însoțesc imaginea, prin intermediul conștiinței. Dezvoltând teoria constructului personal, fenomenologul George A. Kelly evidențiază faptul că indivizii se comportă față de realitate în funcție de felul cum și-o imaginează 511. George A. Kelly susține că individul își construiește un model reprezentațional asupra lumii prin care dă sens tuturor lucrurilor, conturând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Millas pune problema unei anumite fenomenologii a imaginii, explicând relația de cauzalitate dintre experiențele personale ale individului și felul în care se conturează imaginile în mintea acestuia. Astfel, ceea ce Husserl și Kelly considerau a fi fenomenologia imaginii și respectiv teoria constructului personal, Millas pune pe seama bagajului imagologic și a contextului în care s-au format reprezentările și imaginile individului. Mai mult decât atât, investigând imaginile contemporane pe care le au turcii despre greci și invers, Millas consideră că procesul reprezentațional depinde
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1997. Karskens, Michael, Alterity as Defect: On the Logic of the Mechanism of Exclusion, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), Alterity, Identity, Image. Selves and Others in Society and Scholarship, Amsterdam, Rodopi, 1991. Kelly, George A., The Psychology of Personal Construct, New York, Norton, 1995. Ki-Zerbo, J., "L'image de l'autre regard sur l'Afrique et regard African", în Rapports: XVIe Congrès international des sciences historiques, Stuttgart, Vol. I, 1985. Lantz, Pierre, Simbolism individual (singular), simbolism colectiv, în Monique Segre (coord
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
509 Martine Joly, Introducere în analiza imaginii, traducere de Mihaela Mazilu, București, Editura ALL, 1998, p. 4. 510 Edmund Husserl, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăuțiu, București, Editura Humanitas, 1984, pp. 47-125. 511 George A. Kelly, The Psychology of Personal Construct, New York, Norton, 1995, p.103. 512 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura comunicare.ro, 2008, p. 26. 513 În acest sens, Ion Ianoși susține că felul cum individul va defini situațiile pe care le trăiește este tributar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
călătorie" (1978, p. 241). 2. Practică ce va fi sistematizată de Noul Roman, dar cu diferențele sale: varietatea suporturilor (tablouri, dar și cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei estetice, bruiajele referențiale (foarte adesea cititorul nu știe dacă descrierea reproduce un construct pictural sau dacă ea construiește un referent inedit). 3. "De aceea noi regăsim argumenta a re și argumenta a tempore în poetica Evului Mediu. Or, descrierea unui peisaj putea, de asemenea, să aibă legătură cu teoria invenției discursului epidictic. Oare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face cu o schimbare inedită, fundamentală și ireversibilă la nivel global ca o consecință a intensificării tendințelor inerente corporatismului capitalist, dar există și un grup semnificativ de specialiști care continuă să fie sceptici față de realitatea globalizării considerând-o un construct discursiv menit să legitimeze noile politici neoliberale. Paul Hirst și Graham Thompson susțin că globalizarea nu și-a făcut încă apariția (apud. Coronado, J.P., 200312). Concentrându-și analiza pe elementele de ordin economic, aceștia afirmă că în absența criteriilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asupra grupurilor de emigranți pun în evidență și o alternativă la această reacție ștergerea diferenței și îmbrățișarea totală a valorilor culturii gazdă. Albert Memmi (1995) descrie cele două răspunsuri ca atitudini tipice activate la întâlnirea între culturi, în ciuda ficționalității unui construct ca acela al identității culturale, important nu atât prin realitatea, cât prin eficacitatea sa. Aceste considerente conduc la ideea că noțiunea de identitate culturală nu se poate baza pe o concepție statică, încremenită într-o formulă de-a gata, ci
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
acest proces. El distinge între conceptele de cod elaborat și cod restrâns, ca două modalități de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în constructe lingvistice realitatea este elaborată, în sensul unor conotații variate ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]