977 matches
-
in industry. Keywords: information security, risk, management, organization În seria STUDII STRATEGICE ȘI DE SECURITATE au mai apărut: Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Biserica și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Istoria NATO, Jiři Fidler și Petr Mareš Politica de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic, Constantin Hlihor Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti Terorismul internațional. Reacții ale actorilor regionali și globali
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
prezent cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași. În 2010 a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu o teză pe filosofia matematicii. Printre subiectele sale de interes se găsesc problema metafizică a realismului, logica cuantică și constructivismul social, dar principalul său domeniu de expertiză este istoria și filosofia științei, în special filosofia matematicii și relația dintre matematică și știință. A publicat: Mathematics, Science and Scientific Realism (2011), Quantum vs. Classical Logic: The Revisionist Approach (2012) și O
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu este o proprietate a individului, ci un „construct social”, o emanație a contextului și discursului social. Oamenii stabilesc norme, interacționează, comunică, negociază sensuri, construiesc Împreună o viziune comună, definesc acțiunile dezirabile și organizează discursuri și convenții sociale. Din perspectiva constructivismului psihosocial, personalitatea umană se exprimă prin trei dimensiuni care se completează: actorul care-și valorifică dispozițiile și trăsăturile, observatorul care descrie pe alți actori și clasifică și autoobservatorul, care Înseamnă o altă ipostază a actorului, actorul care produce și construiește
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi 5. cinism = concepție filozofică care ignora ostentativ morala și conveniențele sociale general acceptate 6. constructivism = orientare estetică, apărută după 1918 în artele plastice, literatură și muzică; coboară creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional; concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii 7. criticism = doctrină care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați; ex. religiile misterelor (culte păgâne) 27. modernism = 1. curent filozofic novator (sec. 19-20) care exacerba modernitatea, respingând tradiționalismul și academismul; proclama exclusivist unele noi principii de creație (simbolismul, expresionismul, constructivismul și curentele de avangardă); 2. denumire sub care au fost condamnate, în 1907, de către Biserica catolică orientările progresist-liberale care încercau să înnoiască dogmatica, știința Bibliei și ecleziologia catolică; reprezentanții m. au fost excomunicați: A. F. Loisy în Franța (1908), iezuitul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în chestiuni de amănunte), dar nu să cedeze din convingerile sale. Sub anumite aspecte, modelul său a fost G. Călinescu. Admonestarea formulată în finalul scrisorii din 1 ianuarie 1985, de pildă, se sprijină pe ideea acestuia de a fi constructivi. Constructivismul nostru suferă însă cîtă vreme n-avem continuitate în muncă, ne pliem pe comenzile fiecărei zile și ne risipim. Șapte din scrisori sînt dactilografiate la o mașină cu litera măruntă, iar trei (și cartea de vizită) sînt scrise cu stiloul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Nezval, românii Ilarie Voronca, Sașa Pană, Ștefan Roll, Constantin Nisipeanu, Gellu Naum, Geo Bogza, Virgil Teodorescu. Primii patru români, dar și alții, mai puțin notorii, scriu în prima jumătate a deceniului al doilea, la reviste de avangardă în care predomină constructivismul - „Contimporanul” (1922-1932), „75 HP” (1924), „Punct” (1924-1925) „Integral” (1925-1928), „Urmuz” (1928) ș.a., dar producțiile lor dobândesc caractere distinct suprarealiste doar în revista „unu” (1928-1932, 1935), nici ea diferențiată întru totul în contextul avangardismului. Publicație pur suprarealistă va fi „Alge” (1930-1931
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la același nivel plasându-se și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului (D. Held). În ceea ce privește constructivismul, ca una dintre cele mai recente producții teoretice majore ale Relațiilor Internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
la desăvîrșirea unor figuri epistemologice, la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este convocată la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e cazul să insist, axiologia subîntinsă unor domenii, ci cunoașterea Însăși. Degeaba se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Securitatea agroalimentara - o nouă paradigmă a globalizării, Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Asigurarea securității informațiilor în organizații, Bogdan-Dumitru Tigănoaia Biserică și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Euroarmata și apărarea României. Analiza de epistemologie constructivista privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, Constantin Manolache Istoria NATO, Jiři Fidler și Petr Mareš Politică de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
că avem suficiente motive, atunci și acum, care să ne determine, pe noi toți, cei cu origini sănătoase, rurale și nu numai, să fim alături de colega noastră pentru derularea proiectului Practici de Sântandrei și să multiplicăm demersul nostru, în spiritul constructivismului didactic, prin atragerea unor parteneri constanți: Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sf. Vasile cel Mare, Iași, sau Școala Tudor Arghezi, Iași. Fără să ne propunem o enumerare, a meritelor cuiva în sprijinirea proiectului, nu vom uita: ediția în care colega noastră
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
non-referențial. Astfel, definirea lor drept constructe culturale, discursive sau lingvistice se aplică și unor concepte precum cartografia ori geografia (imaginată, inventată, simbolică etc.), identitatea, națiunea ("comunități imaginate")71. Geografiile simbolice definite de Said pot fi percepute ca o formă de constructivism social la fel ca termenul de comunități imaginate al lui Benedict Anderson 72. Construcționismul social sau constructivismul social este o teorie sociologică a cunoașterii care consideră că fenomenele sociale se dezvoltă în strânsă legătură cu contextul lor social. În cadrul acestei
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ori geografia (imaginată, inventată, simbolică etc.), identitatea, națiunea ("comunități imaginate")71. Geografiile simbolice definite de Said pot fi percepute ca o formă de constructivism social la fel ca termenul de comunități imaginate al lui Benedict Anderson 72. Construcționismul social sau constructivismul social este o teorie sociologică a cunoașterii care consideră că fenomenele sociale se dezvoltă în strânsă legătură cu contextul lor social. În cadrul acestei teorii, construcția socială (constructul social) este rezultatul voinței și deciziei umane, nu al voinței divine sau al
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a cunoașterii care consideră că fenomenele sociale se dezvoltă în strânsă legătură cu contextul lor social. În cadrul acestei teorii, construcția socială (constructul social) este rezultatul voinței și deciziei umane, nu al voinței divine sau al legilor naturii. Opus fiind esențialismului, constructivismul social nu descrie anumite fenomene ca esențe transistorice independente de conștiința umană, ci ca procese dinamice. Realitatea nu este doar reprodusă de oameni, ci este cunoscută, interpretată, imaginată și interiorizată 73. În concepția lui Benedict Anderson, națiunile s-au dezvoltat
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
afirmă exact contrariul: că identitatea coerentă și interioritatea ne sunt impuse. De aceea, principala categorie cu care operează constructiviștii este "subiectul" (care poate fi epistemic sau subiect al unui regim), nu eul sau identitatea. Paradoxal, Andreea Deciu , deși desfide un constructivism simplificat până la caricatură, înțelege să se folosească de teoriile reprezentanților acestei paradigme (și tocmai de Judith Butler!) când demersul hermeneutic i-o cere. Mai exact, ea face apel la teoria "internalizarii melancoliei" pe care Butler o dezvoltă în Viața psihică
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
continuare la o carte anterioară, Rightness and Reasons: Interpretation in Cultural Practices, în care Krausz expunea o teorie a interpretării artefactelor culturale (de la texte literare pînă la obiecte de decor interior sau simfonii concertante) pornind de la distincția dintre realism și constructivism. Simplificînd: realismul este o doctrină bazată pe convingerea că lumea există independent de voința sau reprezentarea oamenilor, în vreme ce constructivismul stipulează dependența indestructibilă dintre o realitate percepută și aceia care o percep. Inițial, poziția lui Krausz era următoarea: oricît de tentați
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
interpretării artefactelor culturale (de la texte literare pînă la obiecte de decor interior sau simfonii concertante) pornind de la distincția dintre realism și constructivism. Simplificînd: realismul este o doctrină bazată pe convingerea că lumea există independent de voința sau reprezentarea oamenilor, în vreme ce constructivismul stipulează dependența indestructibilă dintre o realitate percepută și aceia care o percep. Inițial, poziția lui Krausz era următoarea: oricît de tentați am fi să credem că realiștii cred în unicitatea unei interpretări corecte, iar constructiviștii în posibilitatea de a avea
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B.Istoria muzicii românești 1. G.Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori români
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstracta.) 11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta. 12. Arta românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și nouă școală vieneza). Avangardă muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzică concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori români
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă). 11. Artă europeană în secolul XX. Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX. Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B.Istoria muzicii românești 1. G.Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori români
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstracta.) 11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta. 12. Arta românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și nouă școală vieneza). Avangardă muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzică concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului. 2. Creatori români
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă.) 11. Artă europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]