1,290 matches
-
reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
reconnection to Tradition, as an unique method of natural development of a fruitful culture. If we consider the Romanian intellectual elites in the post-communist period, we can easily see the specific difference in relation to the Christian interwar elite: the contemplative, mystical, liturgical, dogmatic and canonical Christianity, professed by the interwar elite, contrasts the agnosticism practiced by the post-communist elite. A profound study of the post communist elite can not avoid the issue of its abdication from its normal mission, that
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unei dorințe de a compensa ceva, pentru că orice om are scăderi care îi pot servi ca imbold, îndoielnică, desigur, este și părerea larg răspândită potrivit căreia nevroza - și "compensația" - îi deosebește pe artiști de oamenii de știință și de alți "contemplativi" : de fapt, deosebirea evidentă constă în aceea că adesea scriitorii prezintă propriile lor cazuri, transformându-și boule în material tematic. *1 Întrebările fundamentale sunt următoarele : Dacă scriitorul este un neurotic, nevroza este aceea care îi furnizează temele operei sau constituie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Întrebările fundamentale sunt următoarele : Dacă scriitorul este un neurotic, nevroza este aceea care îi furnizează temele operei sau constituie numai motivarea acesteia? Dacă nevroza nu face decât să-i motiveze opera, atunci scriitorul nu se cade să. fie deosebit de ceilalți contemplativi. Cea de-a doua întrebare este : Dacă scriitorul se dovedește un neurotic prin temele lui (așa cum în mod sigur se dovedește Kafka), cum se explică faptul că opera lui este inteligibilă pentru cititori ? Scriitorul pesemne că face mult mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
socialmente validate, în loc să-și schimbe caracterul, el își eternizează și-și publică fanteziile. *2 S-ar părea că această interpretare se aplică atât filozofilor și oamenilor de știință cât și artiștilor operând 'astfel un fel de "reducere" pozitivistă a activității contemplative la a observa și a caracteriza care țin locul acțiunii. Ea nesocotește efectele indirecte sau oblice ale operei contemplative, "modificările în lumea exterioară" produse de cititorii romancierilor și filozofilor. De asemenea, această interpretare nu recunoaște, ca însăși creația este un
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
interpretare se aplică atât filozofilor și oamenilor de știință cât și artiștilor operând 'astfel un fel de "reducere" pozitivistă a activității contemplative la a observa și a caracteriza care țin locul acțiunii. Ea nesocotește efectele indirecte sau oblice ale operei contemplative, "modificările în lumea exterioară" produse de cititorii romancierilor și filozofilor. De asemenea, această interpretare nu recunoaște, ca însăși creația este un mod de activitate în lumea exterioară ; că, în timp ce acela care visează cu ochii deschiși se mulțumește să viseze că
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a ideologiei unei societăți mai degrabă decât ca o situare pe plan estetic. Orice religie, orice ritual are nevoie de frumusețe, de regie, de spectacol. Prin "estetic" nu trebuie să înțelegem numai o distanțare față de obiectele de artă cu scopuri contemplative, ci, dimpotrivă, faptul că în ritual se joacă explorarea adâncurilor conștiinței umane, raportul cu lumea, ciclul vieții și al morții, misterul procreației, succesiunea generațiilor și dovezile de forță dintre cei vii. Noaptea, când se profilează la lumina slabă a unui
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
psihologie, iar În aceste condiții, ne apare de o frapantă actualitate concepția lui Auguste Comte despre logica pozitivă, ca rezultat al legăturii dintre: (1) logica (instructivă) a sentimentelor (și a emoțiilor), respectiv a sensibilității, dominantă În epoca fetișismului; (2) logica (contemplativă) a imaginilor (fie ele interioare, ori exterioare) și a imaginației, reprezentativă pentru epoca politeismului; (3) logica (meditativă și voluntară) a semnelor abstracte și arbitrare, respectiv a gândirii și a calculării, o logică preeminentă În epoca monoteismului . O astfel de „tri-logică
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
nu poate fi realizat este o evidență elementară decât prin muncă tenace, continuă și bine organizată. La noi funcționează însă legea eternă a minimului efort și a expedientului. Se muncește încă mult prea puțin la noi. Suntem, probabil, încă prea contemplativi, prea poetici, prea visători mioritici. și nu chiar întâmplător, spiritul faustic este detestat și el (de C. Noica, de pildă). Totul se rezolvă, s-ar zice, de multe ori, de prea multe ori, prea ușor, în zona noastră. O relație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
erau însă tracii, strămoșii noștri etnici mult iubiți? Ce atitudine aveau ei față de muncă, de pildă? La ei trândăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca câmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare. Așa s-ar explica, poate, și înclinările noastre profund contemplative, sublim poetice, de popor cândva pastoral, cu vechi reflexe lirice, care cântă din frunză, tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
economiei formează singura replică și alternativă pozitivă și constructivă. polemicile nu au lipsit nici pe această temă. S-a subliniat că Europa nu se definește numai prin valori materiale, ci și spirituale. Că ea a dat și sfinți, mistici, spirite contemplative și speculative. Desigur. Doar că, în ordinea urgenței și importanței imediate, vitale, România actuală, la un deceniu după 1989, de ce are ea, în primul rând, nevoie? De spiritualitate, de contact cu sacralitatea? Sau de civilizație? Înțelegând prin această noțiune, o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
propusă în acest eseu constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice în folclor (Le sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine), idei reluate în Viziunea lumii în poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate în creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, încât i s-ar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
același prototip mitic, în acest caz veritabilul "nod" al tradiției, rădăcină adâncă și prolifică.13 Considerațiile despre imaginea medievală pleacă în schimb de la o contribuție particulară, respectiv teoria mistică a lui Johhanes Eckhart referitoare la "privirea transimaginară", a cărei virtute contemplativă constă în faptul că poate reda (face vizibile) în cadrul practicii spirituale raporturile dintre uman și divin. Aproape contemporană cu isihasmul bizantin (coincidență istorică ce m-a determinat să-l urmez pentru moment pe comentator, Wolfgang Wackernagel, care l-a ales
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primitive ale gândirii creștine (Dionisie Areopagitul), dar și neoplatoniciene (din nou, o coincidență cu isihasmul). Eckhart se remarcă și prin faptul că tinde prin demersul lui să ajungă la o formulă de conciliere a contrariilor. Cele șapte grade ale virtuții contemplative imaginate de teologul mistic includ și situarea imaginii omului în fața imaginii divinității. Imaginea-palimpsest despre care vorbește maestrul teolog, subliniază Wackernagel, este o preluare neoplatoniciană (Plotin, Enneade V 3 [49], 17), trecută prin gândirea secolelor XIII-XIV ("Le regard transimaginaire de Maître
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
credinciosul era capabil, prin privirea interioară, să ajungă singur la divinitate, care i se dezvăluia, în urma unor deplieri ale imaginii, printr-una originară, Urbild sau "imagine fără imagine". Altfel, el a reluat prin teoria dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu rol militar major în regiunea Balcanilor. Și nu atât din cauza distanței propriu-zise de capitala constantinopolitană, ci pentru că formele de educare, spre exemplu, au fost exercitate de un sistem monastic el însuși secundar, deși profund ortodox (accent pus pe viața contemplativă, pe recluziunea isihastă, subordonarea totală față de mitropolie etc., într-un mod asemănător monahismului ortodox de sorginte micro-asiatică și athonită). Performanțe culturale și dogmatice ale clericilor au existat totuși, ca și semnele prezenței lor pe scena internațională a ortodoxiei. Această cultură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în 1934 cu Tropicul Cancerului și încheiată în 1939, odată cu apariția romanului emblematic Tropicul Capricornului. Cele zece episoade ale cărții, reunite sub semnul memoriei copilăriei și tinereții, își depășesc cu mult rolul de punți temporale către momentele semnificative ale biografiei scriitorului. Contemplativ și uneori suprarealist, Miller își exercită aici deplin simțul ascuțit al dramei perpetue în care își proiectează existența. Deși mizează pe nuanțele ferme ale narațiunii subiective, scriitorul elaborează deopotrivă un jurnal, o inițiere curajoasă în propriile tenebre și o hartă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
alt nume, cel de „voință oarbă”, der blinde Wille - nu Îl neagă categoric. Abia Nietzsche, din aceeași „școală”, Încearcă În studiul citat de noi mai sus să „reabiliteze” acea „forță analogică”, o a doua cale majoră a omului, curios și contemplativ, de a Înțelege și „descrie” Lumea și Ființa. Apoi, după cum se știe, cele două sisteme politice extreme și criminale, fiecare În felul său, nazismul și comunismul, au compromis brutal această noțiune, ca și pe cele de „rasă”, „elită” etc. Iraționalul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației contemplative, a lecturii, a amintirilor. Societatea comunicării, a unei ispititoare promiscuități, a unei gălăgioase și de fapt false convivialități când... comunicăm cu toți și cu „toate”, dar... avem noi oare timpul, acel timp special, unic, al singurătății de a pregăti, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
drepturi de către liberali și glosează impersonal pe aceeași pagină (79): "Față de atâta abnegare, cei ce vor scrie în viitor istoria acestei epoce se vor întreba de bună seamă dacă idealismul membrilor Junimei n-a avut în sine o latură prea contemplativă. Iar pentru a întări această impresie, urmașii își vor aduce aminte că pe când cel mai însuflețit profesor al epocei era depărtat din învățământ, cel mai mare poet al neamului românesc, Eminescu, a fost și el destituit din funcția de bibliotecar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numeroși scriitori antici, moderni și contemporani, îndeosebi despre unii clasici români. În toate aceste "fragmente" găsim admirabile modele de cugetare speculativă. În demersul de tip speculativ (din lat. speculum oglindă, dar și imagine, reflectare teoretică veridică) cugetătorul adoptă o atitudine contemplativă (speculatio), care duce la cunoașterea senină și profundă, realistă (în acord cu realul) și dezinteresată. În Critica rațiunii pure, Kant insistă asupra ideii ca o cunoaștere teoretică este speculativă dacă ea se referă la un obiect sau la conceptele despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
către Bacovia. Iar acestea toate nu sunt interdicții, ci atracții; interpretările lui Theodor Codreanu la poezia bacoviană, de pildă, atrag atenția, nu o supun, te cheamă, nu-ți strigă să vii către ele. Noutatea demersului său critic stă în liniștea contemplativă a luptei, pentru că Theodor Codreanu este un luptător, nimic nu construiește fără a duce o bătălie, izbânzile sale sunt victorii pentru că sunt toate câștigate. Sunt alții care se bat, se zbat, țipă, se foiesc din citate, transpiră, țistuie: și ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu pinii plantați, reflex normal pe șofer să deschidă radioul, postul accesibil, reflexul reglat și mai accesibil, INTERVENȚIE ÎN TEXT Ce rămîne gînd tulbure pentru poetica textului. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT cît pămînt, Doamne! Ion al lui Rebreanu în drama contemplativă Moromete, Tîrgu Trotuș locuitul în imobile depășit moral, mai depășite locuințele om, biserica burtă de mamă cu acoperișul deasupra, bătea clopotul de liturghie, șoferul făcîndu-și primul cruce, ceață mai groasă Tîrgu Ocna pe cîțiva pași în aburul șoselei. Ora 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
devenit reflexivă!). Faptul din urmă este recunoscut în istoria filosofiei; când Aristotel vorbea despre științe teoretice, practice și poetice și le declara pe cele dintâi (mathematike, physike, theologike) mai importante într-o anumită ordine față de celelalte, victoria "istorică" a gândirii contemplative (teoretice) asupra practicilor, obiectul ei originar, era sărbătorită (instituită fusese, se-nțelege, cu mult timp înainte).2 Totodată, psihologic vorbind, și victoria gândirii asupra tuturor faptelor pe care le socotim a fi "sufletești" și "subiective": afecte, acte de voință etc.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]