1,040 matches
-
O regret. Din toată inima... Pentru că, în felul acesta, m-am văzut silit să las în umbră cea mai mare parte din lumea care populează acel fantastic, delicios domeniu, care e trecutul meu... De la colegii mei de școală și de la contimporanii copilăriei mele, până la cei din urmă companioni în lunga călătorie care e viața mea; de la figurile care au format mediul meu familiar, până la cercul larg al relațiilor mele sociale... Răscolind însă vrafurile de lucruri vechi, unde mi s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Erarhi. Îndărătul prăvăliilor, astăzi dispărute, apare silueta bisericii. Pag. 76. Biserica Trei Erarhi, așa cum se vede astăzi. Clădită, din piatră și marmură, la 1639, din grija lui Vasile Lupu, cu o artă și un lux care au făcut obiectul admirațiunei contimporanilor, biserica aceasta a avut de suferit, nu numai dureroasele injurii ale timpului ci și pe ale oamenilor. Arsă de turci, deteriorată de cutremure, ea a fost restaurată, prin o reconstruire totală, cu oarecare libertate dar și cu admirabilă înțelegere artistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se găsesc mormintele princepelui Ioan Sandu Sturza, cum și ale mai multor membri ai familiei Sturza. (Colecția Socec et Co., Iași) Pag. 138. Casa din Sărărie unde a locuit familia Ioan Nădejde, și unde a funcționat mult timp redacția revistei "Contimporanul". (Foto-Regal) Pag. 139. Principalii redactori ai revistei Viața Românească, în primii ani ai existenței sale. Fotografia reprezintă, jos: pe Gh. Kernbach și dr. N. Quinezu, în primul rând la spatele acestora, de la stânga la dreapta: G. Ibrăileanu, Const. Stere, Izabela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
laurii (aplauze)." (O, naivă tinerețe! O, admirabilă naivitate!) * Anecdota primează (pag. 250). În anii la care se referă notele aceste ale mele, principalele asociațiuni literare și științifice care au trăit la Iași ar fi cam următoarele: Grupul format în jurul revistei Contimporanul, despre care am vorbit puțin mai înainte și care a durat cât a durat și revista: de la 1881 până pe la 1892. Arhiva științifică și literară, care, mult timp, a avut ca animator și conducător pe A. D. Xenopol și care la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care au susținut-o fiecare în parte. ("Mișcare politică" nu înseamnă, firește, numaidecât și "acțiune politică"; iar ceea ce înțeleg să relev în cazurile aceste, e numai gândirea politică, mișcarea în domeniul ideilor, în afară de orice acțiune sau desfășurare de forțe). Astfel "Contimporanul" a propagat ideea socialistă și cultul democrației. "Evenimentul literar" a făcut legătura între democratismul social cu "universalul" său și viața națională cu specificul ei. Până la război, "Viața Românească" a fost propovăduitoarea doctrinei poporaniste. "Arhiva..." singură a avut în această privință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
doctrinei poporaniste. "Arhiva..." singură a avut în această privință o linie mai puțin precisă. N-am făcut parte din nici una din asociațiile aceste, deși am avut legături cu cei mai mulți dintre membrii lor și uneori am colaborat la publicațiile lor (exceptând "Contimporanul" care, pe când părăseam băncile școalei, încetase de a mai apare.) Am luat însă de câteva ori parte la ședințele "Arhivei"; printre colaboratorii căreia am figurat, căci mă văd trecut cu această calitate și în lucrarea d-lor Nerva Hodoș și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
călătorie 26 Anii de școală 32 Internatul 42 Porumbeii lui Petre Carp 50 Imagini de altădată. 58 Aspecte de totdeauna. Călătorie în timp 65 Primăvară 85 Sufletul lui 105 Puțină istorie 107 Lumină din lumină 114 Iașul în formațiunea României contimporane 121 Începuturile socializmului român 127 De la "Contemporanul" la "Viața Românească" 138 Soartă vitregă 145 Exodul 155 Orgoliu de umilință 160 Dacă Iașul ar fi rămas capitală... 179 Un vechi, efemer și necunoscut cenaclu literar la Iași 182 "Irozii" 191 Epigonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gârbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se Încuraja pe sine mestecând un cântec de drum lung. Un cântec suspect. Cântec din România Mare. La Moară la Hârța[-Pârța/ Un’ se macină tărâța]” (Contimporanul, nr. 63, 1925) <endnote id="(903, pp. 181-182)"/>. În adolescență, la Iași fiind, Fundoianu a publicat În revista evreiască Hatikvah traducerea dramei Ahasverus, compusă de olandezul Herman Heijermans (1864-1924) <endnote id="(691, p. 75)"/>. Pentru F. Brunea-Fox, „prietenul blond” Fundoianu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de 1 octombrie 1892. Din 1868 a devenit membru titular al Academiei Române. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru fără o valoare deosebită. Proza memorialistică („Suvenire contimporane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând În cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas În conștiința populară versuri scrise de Sion, precum „Mult
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și să arate generațiilor viitoare adevăruri, de la care pornind, să poată făptui trainic și fecund.... Școala sa aiba atunci se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va Înălța atunci, când ale multor contimporani iluștrii vor cădea În ruină.” Concluzii Din rândul politicienilor care au influențat evoluția politică a României, Petre P. Carp s-a făcut remarcat datorită convingerilor pe care și le-a exprimat și le-a apărat fără teamă, chiar dacă erau
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vorbim, Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Traducerile (Mizantropul de Molière, Horațiu de Corneille, Phedra și Athalia de Racine, Zaira de Voltaire etc.), piesele originale (Candidat și deputat, La Plevna) sunt fără însemnătate. Interesant e doar memorialistul din Suvenire contimporane. Emanciparea țiganilor, istorie a unui țigan rob, născut din legăturile boierului Cantacuzin Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dureros de pierdut. Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri s-a perimat. Însă meritul istoric al poetului, chiar pentru această parte, rămâne inatacabil. Alecsandri a luat poezia populară (din care a făcut o culegere), mai potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. Suntem în epoca lui Prosper Merimée, a interesului pentru romanțele spaniole și baladele sârbești. Găsești în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți fură prozeliții "Junimii", pe atât de înverșunați se arătară adversarii ei. Maiorescu (din motive mai mult personale decât teoretice) e combătut cu stilul lui însuși, dat "în lături". La Revista contimporană (1 martie 1873) se strânseră un număr de inamici, încercînd a sugera prin titlu că îi privea literatura sub raportul conținutului, că înțelegeau anume să se aplice la viața "contimporană". Maiorescu îi ironiză crunt. Revista cu atitudini antijunimiste pline de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
combătut cu stilul lui însuși, dat "în lături". La Revista contimporană (1 martie 1873) se strânseră un număr de inamici, încercînd a sugera prin titlu că îi privea literatura sub raportul conținutului, că înțelegeau anume să se aplice la viața "contimporană". Maiorescu îi ironiză crunt. Revista cu atitudini antijunimiste pline de urmări fu Literatorul (20 ianuarie 1880) lui Al. Macedonski. O vreme se susținu acolo împotriva artei pentru artă "poezia socială", înjghe-bîndu-se o școală a tristeții proletare. În curând însă Macedonski
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Eminescu, se semnală printr-o serie întreagă de "studii literare" și prin niște poeme în proză numite aquarele, soi de tablouri, de "fotografii morale" luate "sur le vif". Carol Scrob (1856-1913), "poet și ofițer", izbuti să încînte pe mulți contimporani cu oribilele lui romanțe, între care nu cea mai ridiculă este aceasta cântată până deunăzi: Știi tu când te țineam în brațe, Când îmi jurai amor, știi tu? Acele zile fericite Tu le-ai uitat, eu însă nu!... Din lirica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu..." Urmuz a făcut și o fabulă pură, condusă după canonul clasic, dar fără sens. REVISTE DE AVANGARDĂ Revistele slujind cultului dadaisto-suprarealist au fost numeroase: Contimporanul, 75 H. P., Punct, Integral, Urmuz, unu. Cea din urmă, condusă de Sașa Pană (colaboratori: Moldov, Stéphane Roll, Virgil Gheorghiu, pictorii Victor Brauner, M. H. Maxy, Milița Petrașcu, S. Perahim, B. Herold și alții), e cea mai tenace. În general
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
europene, cu Scrierea limbei române (1866), Poezia română (1867), Contra școalei Barnuțiu (1868), Limba română în ziarele din Austria (1868), În contra direcției de astăzi în cultura română (1868), Observări polemice (1869), Direcția nouă (1872), Beția de cuvinte (1873), Răspunsurile "Revistei contimporane" (1873), În contra neologismelor (1881). Celelalte articole, de după 1881, Caragiale, Eminescu, Poeți și critici, În lături!, Contraziceri etc. sunt articole de critică literară. Încât, încă de la 1881, "Maurul" a crezut de cuviință că-și "făcuse datoria". O spune însuși dl Maiorescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost vreo țintă către perfecțiune. Mai întâi, că în „Proză și versuri”, 1890, găsim cu totul altă ortografie decât cea a Convorbirilor literare, cu iotacisme infinite, -u final, etc. Editorul a adus opera publicată a lui Mihai Eminescu la ortografia Contimporanului. Dacă așa va fi procedat și cu ediția de poezii, ar fi fost un mic dezastru filologico-lingvistic (dar, repetăm, s-ar fi salvat acel sumar al cărții, inclusiv ordinea poeziilor în coala editorială pierdută, vezi mai jos). Cu totul interesant
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se interesa de ce e liber pentru el, căuta acest al doilea serviciu. Este prima legătură atestată documentar cu numele lui Eduard Gruber. Tânărul licențiat în litere era, ca marea majoritate a intelectualilor ieșeni, vizitat de ideile socialiste și cucerit de „Contimporanul” care ieșea la Iași (de unde „Convorbirile literare” vor pleca la București pe 1 aprilie 1885 și pentru a face loc revistei lui Gherea și Nădejde, dar și pentru a se depărta de Eminescu, și pentru a și urma directorul, pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cert este că primele comentarii aplicate ale operei sale, mai ales ale poeziei, vin din partea socialiștilor ieșeni dar la fel de cert rămâne că poetul nu publică în revistele acestora, nu ține conferințe publice organizate de ei. I se vor publica în „Contimporanul” poezii, dar numai preluate din „Convorbiri literare” sau din ediția princeps. Nu este vorba neapărat de o incompatibilitate în idei; mai degrabă se poate vorbi de o incompatibilitate cu persoanele: C. Mile și V. G. Morțun i-au fost elevi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe Creangă, tot în 1888, aducându-l la cercul literar al tinerilor din jurul poetului Neculai Beldiceanu. Acesta era unul dintre grupurile de intelectuali ce încercau să suplinească fosta „Junime” mutată la București dar și să contrabalanseze grupul foarte activ al „Contimporanului”. Cu vorbele lui Artur Gorovei: „Cercul nostru începu a se mări. Și lucru ciudat, mai toți care ne adunasem la Beldiceanu eram dintre cei care aveam legături și cu cei de la Contemporanul. Să fi fost oare tot aceștia „nemulămiți”, sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe tema anonimatului necesar, putem conchide că, dacă Eduard Gruber a fost uitat, a fost pentru că această uitare s-a anticipat de către apropiații lui, intra în programul acestei construcții colaterale de climat literar. Iașul de sub oblăduirea culturală și ideologică a „Contimporanului” și altor ziare și reviste socialiste nu-l „deranjează” pe Creangă, nici pe Eminescu. În 1888, însă, pe 19 aprilie Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din București iar pe 4 mai îl aduce într-un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe Creangă, nici pe Eminescu. În 1888, însă, pe 19 aprilie Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din București iar pe 4 mai îl aduce într-un cenaclu din Iași pe Ion Creangă. Redăm, în ortografia „Contimporanului” ieșean în care-și scrie Gruber conferința despre Eminescu, un pasaj în care se referă chiar la marele humuleștean: „Creangă, țăranul de la Humuleștĭ, ĭe un foarte puternic talent și cu totul original în literatura noastră. Împreună cu Odobescu ĭel stă în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de o informație nouă (furnizată de dl. Lucian Radu Stanciu, căruia trebuie să-i mulțuimesc), cred că se poate deschide chiar o dezbatere pe tema autenticității intime, interne a textului: Ultimele zile ale lui Eminescu Moartea și înmormântarea (însemnările unui contimporan) Astăzi, 15 Iunie, sunt 44 ani de atunci. Casa de sănătate a Profesorului Dr. Șuțu din strada Plantelor, de când se prinse de veste că marele maestru Eminescu e adăpostit și îngrijit acolo, ajunsese un loc de pelerinaj, mai cu seamă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]