179,899 matches
-
e amar" (tristețe infinită boababi șerpi roșii). În zona Erosului întîlnim aceeași ingenuitate dezarmantă, aptă a dezamorsa grandilocventa înscenare, paradarea pompoasă, a restabili, pînă la un punct, statutul convenției în raport cu un mister pus grațios în paranteză. Aparent evacuată cu înverșunare, convenția revine cu fața ei galantă, ludică, cuceritoare prin curtoazie: ,,dona juana e atît de frumoasă și fragedă încît dacă ea nu ar fi frumusețea și frăgezimea nu ar avea sens cerul nu ar avea pe cine să oglindească și ar
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
Dintr-o muzică nedefinită. Scrisă de un compozitor nedefinit. Născut dintr-un popor neastâmpărat. Violent și iubăreț. Sentimental și fără scrupule. Cu școală înaltă; Liszt, Chopin și Beethoven putând fi oricând geloși pe un talent care nu ține seama de convenții. Niciodată jazzul nu e mai frumos decât atunci când recunoști, în subtilitățile lui, ceea ce marii maeștri ai muzicii universale au "furat" din armoniile naturii. Jazzul ridică fusta Doamnei arătând că este o ființă vie, tânără și nărăvașă, care abia așteaptă să
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau, probabil, extrem de senzuale, dar, conform remarcii tale, și foarte tandre. Nu era vorba chiar de convenția poeziei creștine din literatura engleză, iar celelalte nișe unde s-ar fi putut refugia - tradiția lui Eric Gill ori David Jones, de pildă - nu prea-mi inspirau încredere. N-am făcut din câte știu vreun efort anume să fiu vizual
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
concert de la Ateneul Român; a făcut-o în compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist Nicolae Simion. Împreună au înnodat spiritul unei cordiale conversații muzicale camerale. La cei șaptezeci și cinci de ani, Körössy definește în continuare spiritul cel viu, neofilit de convenții, de vârste, al jazz-ului... ne-au povestit împreună despre Enescu și despre Bartok, despre Telonius Monck, despre George Gershwin și Duke Ellington, despre Richard Orshanitzky, acest muzician de geniu al pianului, al jazz-ului, de la noi, muzician de a
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
în timpul celui de-a doilea război mondial, este, în ciuda apartenenței sale definitive la patrimoniul istoric european, un om activ și cu o prezență imediată copleșitoare, bulgarii ne-au dat clasă. în timp ce Regele Mihai, prin amatorismul de o candoare discutabilă al Convenției Democratice a fost implicat abuziv, grație invocărilor, declarațiilor și diverselor sloganuri, în politica măruntă de partid gonflat, Regele Simeon al Bulgariei a fost lăsat, cu multă înteligență, într-un spațiu neutru. Și dacă, astfel, ideea monarhică românească și-a epuizat
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
lucrurile. Așa că piesa se repetă identic, doar că unii dintre actori au schimbat rolurile, vrînd să-și facă uitate vechile replici. În postura cea mai delicată se află partidul de guvernămînt, chiar dacă și-a schimbat numele după alegeri. Ca și Convenția Democratică în '96, PDSR-ul dlui Iliescu a promis în 2000 mult mai mult decît putea face, ceea ce se cunoaște la scadența acestui Buget. Partidele fostei coaliții, mai puțin PNȚCD-ul sau PNȚCD-urile de azi, atacă acum în Parlament
Bugetul ca piesă de teatru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15739_a_17064]
-
a traversat, de-a lungul anilor, întregul parcurs de la experiențele figurative, de la glosele pe marginea unui model, pînă la disoluția formei clasice și reconstrucția ei prin mutarea accentului de pe realitatea exterioară pe realitatea pură a limbajului. Modern fără a părăsi convenția tabloului, diversificat fără a trăda continuitatea unor motive, riguros în construcția imaginii fără a neglija forța de seducție a culorii, exact ca un geometru în reprezentare, dar de o mare sensibilitate în realizarea propriu-zisă, pictorul este, în esență, un spirit
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
Saint-Nazaire și Montevideo, pe mările Nordului și ale Sudului, prin țări arabe și peisaje italiene ori germanice, iar personajele sale provin, și ele, din locurile cele mai diverse. E o lume, în egală măsură, a cuvintelor și a Bibliotecii, a convențiilor romanești reciclate, ironizate, cu o mare libertate ludică și cu o evidentă plăcere a "manipulării" postmoderne: aluziile livrești sunt numeroase, intertextul funcționează productiv și spectaculos, relativizând sentimentul "realului" dar neanulându-l, căci prozatorul are un remarcabil simț al concretului, surprins
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
divină mistuitoare), de mare difuziune la romantici, întîlnită bineînțeles și în poetica hugoliană ("celeste flamme")". Firește, Macedonski ajunge și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani, sortit gloriei postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul nostru își va fi conștientizat analogiile dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
un doctor la patul tatălui ei înjunghiat, cu o rană sîngerîndă. Atunci, ca și acum, premisa mi s-a părut falsă; ea subminează credibilitatea întregului; senzația globală e aceea că filmul nu propune "viață", ci o ipoteză de lucru, o convenție, o demonstrație. Construind cronica pe același principiu al ciorbei reîncălzite, aș remarca doar că, din așa-numita "critică severă" apărută în România literară în '98, în antologia din volum e extras un citat cîtuși de puțin sever. Iată-l: "Există
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
exploatată cu o perversă satisfacție de către clasa politică (Bujor Nedelcovici se referă la legislatura Iliescu, dar dezamăgirea pe care am încercat-o după 1996 ne face a simți observațiile d-sale ca fiind valabile, în largă parte, și pentru guvernarea Convenției Democratice) duce la ispita de-a accepta inacceptabilul. Adică la un nou pact cu Diavolul. Cu același Diavol totalitar, în travesti, care ne îndeamnă onctuos la "reconciliere". O "reconciliere" strîmbă, căci implică neadevărul, și inechitatea drept condiții prealabile, adică o
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
mai puternic decât cel de astăzi, iar România zăcea sleită de patru ani de război, realizăm catastrofa. În secul limbaj al cifrelor: "în primele șapte luni de la armistițiu s-au livrat într-un ritm alert, cantitativ, mult peste prevederile din Convenție, care se întindeau pe șase ani." În acea vreme, când încă nu se produsese ruptura de Tito, Ana Pauker îi mărturisea acestuia că rușii iau șapte piei de pe noi. Afară de plățile legate de despăgubiri, restituiri de bunuri, pe lângă ceea ce, cu
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
care trăiește artistul, catalogul raționalizează traseele creației, citește evoluția unei concepții despre formă care traversează interese și estetici diferite, spre a oferi, în final, spectacolul unei profunde angajări existențiale și tenacitatea unei lupte cu materia care trece dincolo de cadrele unor convenții de natură artistică. Proiectul major al lui George Lecca, acela de a oferi artistului atît posibilitatea unei angajări dinamice în actualitatea culturală, cît și privilegiul unei lecturi pe termen lung, se regăsește și în cel de-al treilea episod, și
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
Guarnieri în 1939 - fixați la un anume mod de viață, devenit obișnuit, deși prin unele aspecte primitiv, nu se despart de el fără păreri de rău: este revolta firească - arăta el - a celor mai simple sentimente împotriva deformării impuse de convențiile sociale, lupta inevitabilă dintre mentalitatea țărănească și cea de la oraș, suspiciunea cu care cel educat în mijlocul a puține, fruste obiceiuri privește lipsa de prejudecăți dezinvoltă a noului bogătaș obișnuit să-și ducă la extrem mondenitatea. (p. 65-66) Din păcate, profesorul
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Gheorghe Grigurcu La prima vedere (citire), discursul poetic al lui Alexandru Mușina e, în obișnuința optzecistă, înțesat de datele concretului, sfidînd convenția elevată, printr-o "democrație" a imagisticii ce înclină spre "urît". E la mijloc o productivitate plebeiană, procedeu energic de revitalizare a limbajului asociativ, terapie de șoc a acestuia, dar și o sumisiune la un concret dur, imperativ, ce poate semnala
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
să zboare,/ Nu mă mai recunosc. M-am uitat./ Aș vrea să revin. Dar spre cine?/ Toți mă dor./ Și mi-e îngrozitor de dor/ De mine!" (Împlinire). Înstrăinată, prin ipostaza-i publică, de eul său, poeta se simte dependentă de convenția (literară, dar și literală, adică ezoterică!) a unui nume, care-i trasează, el, drumul, care-i fixează obligațiile și-i cere fidelitate. În chip exasperant, ființei, în funcția ei producătoare de viață, i se substituie un nume: "Să mă nasc
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
care le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de astăzi. Sub aparența unei priviri conformiste și ușor de localizat în convenția figurativului, a unui dialog asumat cu valorile instituționalizate în sistemele vizuale preavangardiste, dar cu lecția impresionismului și a expresionismului bine învățată, Ioana Bătrânu realizează, de fapt, una dintre cele mai interesante sinteze între vocația ingenuă și recuperarea culturală, între transa
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
o sărmană, slută și rea trăire de la o zi la alta, cînd forțele abrazive ale nefirescului atacă și descompun esența omului". Exaltarea ține de zona iraționalității, a acelor seve ce definesc ființa înaintea articulării sale intelectuale, înaintea înrobirii sale față de convențiile multiple ale "ispitei cerebralului și livrescului", precum "preafirescul simplu strigăt de victorie a sentimentului asupra inteligenței, a sufletului asupra gîndirii, a lacrimei asupra subtilităților". De prisos să demonstrăm că un asemenea recul în primordialitatea psihică, în originarul sieși suficient ale
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
pe rafturi, a celor două mii de cranii, prin resemnificarea acestora în planul percepției nemijlocite, prin înscrierea lor ca moduli într-un discurs copleșitor și emoționant în același timp, se numește, pur și simplu, instalație. Așadar, din punctul de vedere al convențiilor artistice, el realizează o amenajare neconvențională a spațiului, din punctul de vedere al mesajului general, el reîncarcă semantic un concept devenit ornamental, adică restituie Catacombei sensul ei de osuar, după cum, din punctul de vedere al țintei sociale, în mod evident
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
Pe măsură ce această dezordine se insinuează progresiv în spațiul poveștilor inventate de condeier, ordinea cea mai firească se instalează în planul epicii primare. Varguitas se căsătorește cu mătușa Julia după nesfîrșite încercări eșuate, își îndeplinește toate visele - mansarda pariziană, literatura, ruperea convențiilor familiale. Viața reală se răzbună pe ficțiune. Nu întîmplător personajele sînt categoric autobiografice, numele tînărului ziarist este același cu cel de pe coperta romanului, iar cine a citit Peștele în apă știe că lucrurile au stat întocmai și în viața adevărată
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
a României în război alături de Antanta. Ion I.C. Brătianu a știut să țină, cu greu, lucrurile în loc, neacceptînd intrarea țării în conflagrație decît după ce obținuse un tratat politic cu Antanta care ne garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare a țării în război alături de Antantă. Și în timpul războiului, cînd parlamentul, guvernul și Coroana
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
un traseu personal în cea mai rațională manieră posibilă, omițînd tocmai momentele de suspense, răspîntiile, dilemele, aparentele erori sau alunecări din logica unei identități în formare, încă nesigură de proiectul său aflat în plină desfășurare. Farmecul cărții lui nu respectă convențiile memorialisticii cu care sîntem obișnuiți, și care în definitiv își are rădăcinile - ca formulă psihologică măcar - în proustianism. Amintirile lui Warren nu urmează abruptul flux al conștiinței, ci au curgerea lină a realismului narativ. Căci, titlul ne averizează, devenim ceea ce
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
că prin victoria lui Valeriu Stoica la președinția PNL, PDSR ar fi obținut ceea ce ar fi dorit. Alte ziare însă consideră că victoria lui Valeriu Stoica înseamnă cu totul altceva, anume cîștigul politicianului pragmatic care a scos PNL dintr-o Convenție Democratică perdantă și care a reușit să aducă în Parlament acest partid de unul singur. Asta chiar dacă și unul dintre fruntașii liberali, precum Constantin Bălăceanu Stolnici, n-a găsit altă cale de a-l elogia pe Stoica decît pentru "bizantinismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
fi ca un avion cu o singură aripă". I-auzi! Va să zică, de aia ne merge nouă - europeni înnăscuți, nu? - prost, pentru că ne lipsește "aripa" rusească! De ținut minte! Dar cel mai mult tânjesc după agitația depunătorilor la FNI! O dată cu căderea Convenției Democrate și a lui Emil Constantinescu, a dispărut și umanitatea disperată ce ocupa prim-planurile micilor ecrane. Bătrânii înfometați, femeile despletite, bărbații ce amenințau că-și dau foc dacă nu li se restituie pe loc sumele depuse au fost înghițiți
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
scurte poeme. Construiți situații simbolice, de o mare sensibilitate. Nu construiți intrigi ci vieți. Intriga romanelor dvs. e sumară, dar complicațiile, încărcătura de viață o copleșesc. Aveți o aură de haos liric. Autorii Desperado răvășesc sensibilitatea (Fluxul conștiinței a distrus convențiile, autorii Desperado distrug sufletele distruse). Ce drum ați vrea să urmeze lectorul când vă citește? G.S.: Întrebarea se apropie de cea anterioară. Îmi place ideea că 'construiesc vieți' și îmi place cum sună 'încărcătură de viață.' În narațiunea, în intriga
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]