41,313 matches
-
n-am băut. Ce ai împotrivă? Sau poate capra dumnitale o fi având vreun beteșug... COSTEA: Cine spune asta? Capra mea nu-i din cele săritoare, și-i bună de lapte. DĂNILĂ: Atunci, ce mai la deal, la vale! Îți convine, ia carul și fă-ncoa capra. COSTEA: Bine, mai neamule, fie cum zici! Poftește și prinde capra de funie. DĂNILĂ (apucă funia caprei): Numai îți spun ceva, vere Conovăț, să nu mă sudui după aceea: ți-o fi cam greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
învățat ce-i adevărat și ce nu. Sting felinarul, e vremea. (stinge) Vezi că afară se luminează? Între amurg și răsărit e doar o părere. Tot o părere între răsărit și amurg. Spunem că e așa sau așa după cum ne convine. MICUL PRINȚ: Ciudat! Cui poate folosi un felinar și un lampagiu undeva, pe cer, pe o planetă așa de mică, fără case și fără locuitori? FANARAGIUL: E foarte greu e judecat dacă folosește sau nu cuiva. De altfel, cineva tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
despre procesul de luare a deciziei și se implică mai mult; apare o competiție între administrațiile locale prin calitatea pachetului de taxe și servicii furnizate (în principiu cetățenii putând astfel să se mute pentru a opta pentru pachetul care le convine cel mai mult); prin imaginea de guvernare locală mai mult sau mai puțin curată se creează o presiune morală pentru ca cele mai corupte administrații să acționeze pentru remedierea situației; promovată în combinație judicioasă cu deconcentrarea (dar cel mai adesea, în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și cârpă. Foarte interesant procesul prin care se transformă. Sau cum decade un obiect vestimentar la statutul de cârpă. Adică există o viață a obiectului dincolo de utilizarea sa. O relație pe care omul o continuă cu obiectul și după ce se convine că obiectul respectiv a devenit inutil. Sistemul metric diferit duce la această inutilitate. Trivial spus obiecte inutile. Adică ele doar într-o civilizație fără memorie devin inutile. Alte obiecte aflate acolo ar fi jgheabul și burlanul rupte, sârmele unui fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
miriște. Oricum, când cei doi au plecat, tipa și-a aruncat părul ăla scurt pe spate cu o mișcare din care am dedus că s-a tuns de curând și că așa țâfnos reacționa de fiecare dată când nu-i convenea ceva. Apoi, cu o voce din care rezulta că răbdase destul ca fraiera mitocăniile celor doi, ni s-a confesat, acum că rămăsesem noi între noi, doar români de-ai noștri: „Iete-ai dracu nesimțiți! Și mai erau și unguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
instituționalizarea și permanentizarea dialogului social activ privind ocuparea forței de muncă În concordanță cu solicitările pieței muncii; identificarea strategiilor din domeniul ocupării și formării profesionale; corelarea acțiunilor instituțiilor implicate În formarea profesională și Îmbunătățirea colaborării În acest sens; sprijinirea acțiunilor convenite În cadrul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social În formarea profesională; asigurarea parteneriatului În organizarea unor măsuri active de ocupare a absolvenților. În vederea unei bune implementări a politicilor referitoare la corelarea cererii cu oferta pe piața muncii și prevenirea lipsei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
străinătate; b) stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă; c) stagii de practică și specializare În țară și În străinătate; d) ucenicie organizată la locul de muncă; e) formare individualizată; f) alte forme de pregătire convenite Între angajator și salariat. Planurile anuale de formare profesională trebuie Întocmite de către angajatorul persoană juridică, care are mai mult de 20 de salariați cu consultarea sindicatului sau, În lipsa acestuia, a reprezentanților salariaților. Un astfel de plan face parte integrantă din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și stabilitate socială; b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra inițiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social; c) alte probleme din sfera de activitate a administrației publice centrale sau din județe și municipiul București asupra cărora partenerii sociali convin să discute. Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor și al instituțiilor publice fac parte: a) reprezentanți ai ministerelor sau ai respectivelor instituții publice numiți prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului instituției publice; b) reprezentanți ai patronatului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din mână. Nu te fac prost, bade Dumitre. Și mai lasă biciușca ceea în pace, că doar știi cum se spune la noi. Cum se spune la voi, mă rog? „Zi-i din gură, da’ șăz din mână”. Apoi îți convine să spui asta după ce mă faci prost. Te rog să mă ierți. Da’ mă minunez de neștiința dumitale. Cum, domnule? Cum? De două zile nemții au început războiul împotriva polonezilor și dumneata să nu știi nimicuța? Doamne ferește-mă! Dacă nemții
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu-mi vine la socoteală. Adică cum? Eu dau la întovărășirea voastră pământ, șarabană cu cal și plug. Muncesc apoi de mă spetesc toată vara și primesc de șase ori mai puțin ca Daurel. Lui și altora ca el le convine. Că ei nu dau măcar o palmă de pământ - pentru că n-au. Dacă ar da măcar un măgar acolo, tot ar fi ceva... Și stau toată vara cu dinții la soare... Și nu m-aș mira să ajungă un șăf
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
prietenii cât și neprietenii ei. Se găsiră voci care să-i reproșeze în surdină: ,,dar despre preparațiile la domiciliu ce ne poate spune domnișoara profesoară de engleză?" Simona, cu o ureche formată spre a auzi mai ales ceea ce nu-i convenea, replică: Și nu am voie? Păi, nu prea... Nu prea nu e o interdicție de care să țin seama. În drum spre casă, Vali, profesoara de franceză, venită doar cu un an înaintea Simonei în acest colectiv, o abordă direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nici o amânare. Vă dați seama, duduie Simona, spuse doctorul cu un calm voit, că nu e posibil să discutăm probleme atât de delicate în acest cadru!? Bine! Să găsim un alt loc. Acum e imposibil, sunt în timpul serviciului. Atunci? Doctorul conveni. Nu voia s-o incite. Cine știe de ce mai putea fi în stare femeia aceasta. Nici râsul și nici plânsul ei nu arătau a fi omenești, își spuse în sinea lui. Câte gânduri, câte năluciri pot să împresoare un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
au o anumită coardă sensibilă în suflet, sunt convins de asta! Acum, însă, revenind la Silvia, parcă mi se face și milă. Pe dânsa deloc nu o pătează vreun astfel de defect legat de moralitate, știu bine. Ce nu-mi convine, mai exact, la ea? Unde este problema de nerezolvat? Ce prag îmi înalță dânsa și de care eu să nu pot trece? Rămâne să mai meditez. Fără îndoială că acum ea așteaptă ceva de la mine, vrea un semn, îmi vrea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mine! Eu nu spun niciodată basme, iar vorbele mele nu sunt vorbe aruncate-n vânt; doar mă cunoști și știi asta bine. Mare minunăție și comportamentul ăsta al tău: când ești criticată și silită să asculți ceva ce nu-ți convine, devii o ieduță plăpândă dintr-odată și te închizi în tine, făcând imediat pe sensibila, ca un poet! Prea dorești să se umble delicat cu tine, nu ți se pare? Dar, apropo, știi ce? Să speri în aceste iluzii mi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pot fi generate de nerespectarea regulilor si obligatiilor la care se referă art. 603 Cod civil. B Limitarea pe cale convențională este prevăzută În secțiunea a-2-a din cap.3 Cod civil. Prin acest mod de limitare, proprietarul unui fond poate să convină cu proprietarul fondului vecin, prin actele juridice pe care le Încheie, să admită limitarea exercitării dreptului de proprietate În interesul unuia sau altuia, cu condiția să nu Încalce ordinea publică și bunele moravuri. De exemplu, deși dreptul comun prevede obligația
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
De exemplu, deși dreptul comun prevede obligația respectării unei distanțe Între vecinătăți, proprietarii vecini pot, printr-o convenție, să planteze fiecare pe proprietatea sa pomi fructiferi la o distanță mai mică decât cea legală. Tot la fel, proprietarul poate să convină cu cel care cumpără un teren să respecte nu numai clauza de a nu Înstrăina bunul, dar și a ceea de a nu construi decât În anumite condiții legate de distanță, Înălțime sau timp. Constatăm că În acest exemplu convenția
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
altă casă, joasă, pe terenul vecinului asupra căreia se scurgea apa pluvială de pe streșina casei mai Înalte, peretele casei pe care cădea apa era În permanență ud, producând umezeală și igrasie În interiorul și exteriorul locuinței. Prin procedura medierii părțile pot conveni să schimbe de bunăvoie(fără a fi nevioe de acțiune În justiție sistemul de scurgere a apei de pe casă, În așa mod Încât aceasta să nu mai curgă pe peretele și casa vecinului. Distanțele dintre construcții, lucrări și plantații Deseori
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
conflicte au ca obiect neplata sau Întârzierea plății despăgubirilor cuvenite proprietarilor pe baza unei convenții cadru, Încheiate de aceștia. De asemenea, numeroase dispute se poartă cu privire la refuzul furnizorilor de energie de a achita În prealabil contravaloarea despăgubirilor la care au convenit În baza convenției, atunci când este vorba de utilități noi, așa cum rezultă din art 621 alin 3 din Codul civil. CAPITOLUL VII DESPRE POSESIE Noțiunea de posesie Posesia este o stare de fapt pe care o exercită o persoană asupra unui
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de a crea pentru diferite utilități cărări, poteci sau drumuri pentru a fi folosite ca și căi de acces spre alte fonduri ale proprietarilor vecini. În anumite cazuri legea impune proprietarilor anumite servituții, chiar dacă ei nu doresc și nu au convenit de bunăvoie printr-un act sub semnătură privată sau autentificat. Prin lege sunt reglementate zidurile sau șanțurile comune Între vecini, cazurile când se impune Înălțarea unui contrafort sau contraparcele, modul cum se poate vedea pe proprietatea vecinului scurgerea streșinilor, Înălțimea
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
unui bun imobil. Părțile, În prezența mediatorului și eventual a unui topograf, vor putea stabili de bunăvoie linia despărțitoare, reală Între proprietăți, printr-o acțiune de grănițuire la fața locului(În teren, fixând semnele exterioare de hotar sau vor ptea conveni asupra valabilității celor existente. Întreaga acțiune se va desfășura atât În teren cât și În biroul mediatorului cu respectarea regulilor procedurale de mediere și a dispozițiilor din Codul civil cu privire la grănițuire, care se va finaliza prin Încheierea Acordului de mediere
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
o casă de exemplu pe terenul altuia, iar ulterior apar unele neînțelegeri legate de folosirea ori de proprietatea asupra construcției ; conflicte legate de uzul, când o persoană se folosește de bunul altuia, În alte condiții decât cele la care a convenit cu proprietarul sau cele prevăzute de lege ; conflicte legate de uzufruct, când din cauza proastei folosiri a bunului altuia, a fost distrusă substanța acestui bun, nemaiputând fi utilizat În niciun chip În continuare ; conflicte legate de folosirea unei locuințe de către o
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
liniștită posesie terenul ocupat ilegal prin construcția făcută, să refacă acoperișul casei sale astfel Încât scurgerea apei pluviale să nu-i mai afecteze imobilul și nu În ultimul rând să se oblige să-i plătească despăgubiri În suma asupra căreia vor conveni de comun acord, care reprezintă contravaloarea pagubelor aduse asupra casei sale, inclusiv a lucrărilor de repunere În situația anterioară a imobilului său. În cursul procesului de mediere părțile au dovedit rigiditate În susținerile lor, fără să Își argumenteze prin probe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
arbitral competent pot stabili reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun, cu condiția ca regulile respective să nu fie contrare ordinii publice și dispozițiilor imperative ale legii. Art. 542 Obiectul arbitrajului (1 Persoanele care au capacitate deplină de exercițiu pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, În afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie, precum și drepturile asupra cărora părțile nu pot să dispună. (2 Statul și autoritățile publice au facultatea de a Încheia
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pot fi puse În executare. Art. 633 Hotărârile executorii Sunt hotărâri executorii: 1.hotărârile date În apel, dacă prin lege nu se prevede altfel; 2.hotărârile date În prima instanță, fără drept de apel, ori cele În legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2. Art. 634 Hotărârile definitive (1 Sunt hotărâri definitive: 1.hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; 2.hotărârile date În prima instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
hotărî, în același context, că acesta va trece sub oblăduirea șatrei, căreia trebuia să-i aparțină, dar lăsa la latitudinea părților un posibil compromis prin care acesta putea să rămână, temporar sau definitiv în casa familiei Georgescu, dacă părțile vor conveni în acest sens. Din cele știute de către completul de judecată, Mihăiță nu voia cu nici un chip să părăsească o casă în care văzuse lumina zilei și nici pe părinții săi, chiar dacă acum se spunea că sunt doar adoptivi. Băiatul refuza
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]