10,875 matches
-
puțin spre el. Simțeam că Honor Klein își ținea ochii ațintiți asupra mea, dar nu m-am uitat la ea. Stătea acolo având pe chip o expresie ștearsă ce aducea a zâmbet, ca o pisică, dar nu se amesteca în conversație. Și Alexander era destul de reținut, învăluind-o pe Georgie într-o privire blândă, tristă, dar cufundat în propriile sale emoții. Îl invidiam pentru capacitatea lui neîndoielnică de a avea sentimente. Eu eram gol pe dinăuntru. Când mi-am revenit m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și am rămas neclintit câteva minute. Apoi am deschis dulăpiorul și am căutat pahare. Am coborât în pivniță după șampanie. Abia după ce am luat sticla mi-am dat seama că am găsit-o pe întuneric. M-am întors în salon. Conversația dintre cele două femei se întrerupse brusc și amândouă m-au privit cu neliniște, așteptând să vadă ce voi spune, ce voi face. Am pus paharele pe masă și m-am apucat să deschid sticla de șampanie. — Nu-i așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a Închide ochii o artă?“ Trecuse un sfert de oră după miezul nopții, iar aplauzele erau răzlețe și Împrăștiate În toată sala. Într-un colț am descoperit-o pe Molly. Îmbrăcată Într-o bluză subțire care Îi stătea trăznet, făcea conversație cu un bărbat bronzat Într-o germană defectuoasă dar fantastică. Probabil că e din Africa de Sud-Vest, nimeni nu știe sigur. Nici măcar ea. Molly zâmbi și atunci am observat că nu a avut timp să treacă pe la dentist. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
guler și avea mânecile prea scurte. Am slăbit manșetele cu grijă sub masă, promițându-mi să nu mă mai las niciodată fraierit de bijnițari. Apoi m-am aplecat peste masă și am vorbit În șoaptă, prefăcându-mă că port o conversație elevată. La Început nu simțeam nici o dorință, nici o poftă, doar curiozitate. Într-un mod abstract, mă simțeam de parcă aș fi căutat un secret - poate o jucărie nouă, ascunsă de maică-mea, poate niște dulciuri. Nu avea importanță ce, ci acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
femeie solicitată. Totuși, găsea timp să se și distreze - mânca la restaurante, mergea la cinema, lucruri de genul ăsta. Se pare că avea timp să treacă și pe la o anumită instituție științifică din oraș, care... Ajuns la acest punct al conversației, m-am gândit că, măcar de formă, ar fi bine să arăt un grad de complicitate, așa că am Întrerupt-o pe Manetti, spunându-i că, de fapt, dacă mă gândesc mai bine, mă Întâlnisem cu Dora la cinema. — De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
s-au costumat și și-au deschis propriul local, făcând cartofi din pietre și prăjituri din noroi. Aproape de fiecare dată Dora era cea care Își asuma rolul de maître d’, pentru că Îi plăcea să conducă clienții la masă, să poarte conversații și să se afișeze În fața lor. — Și chiar asta vreau să spun: să mă afișez. Când dimineața a venit poștașul, Dora o zbughi spre ușă. Cel pe care copiii Îl numeau „unchiul Fritz“ era extrem de politicos. Imediat ce se aplecă ceremonios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
litere semi-Îngroșate deasupra articolului principal de pe pagina respectivă, un material prolix despre noile zboruri Berlin-Moscova din sezonul de vară. Nu, Într-adevăr, am recunoscut, ăsta mi-a scăpat. Am Început să citesc textul, mai mult din lipsă de subiecte de conversație, decât dintr-o curiozitate de a aprofunda subiectul. Articolul Însă s-a dovedit a fi surprinzător de interesant. Se pare că Frohlich, Cancelarul Sănătății avea de gând să pună bazele primei ligi pentru reformă sexuală În vara următoare. „O trecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Andersen de iarna trecută. Nu părea el prea blazat când ne-am Întâlnit la Crama Albastră, jucându-se cu halba aia și fumând cu aerul ăla obosit, chiar adormind la un moment dat? Atunci am zis c-o fi din cauza conversației. Pentru urechile lui experimentate, povestea mea a părut cu siguranță banală. Reflectând Însă mai bine, mi-am dat seama că poate atitudinea lui se datora tocmai faptului că știa ce se Întâmplase. Caz În care... Caz În care, Întrebarea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am ales să apelez la dreptul meu de a nu spune nimic. Apoi, amintindu-mi de teancul de hârtii, pe care le-am lăsat jos pe bicicletă, i-am zis că probabil făcusem deja ceea ce mi-a sugerat. Dar după conversația noastră nocturnă, din câte-mi dădeam sema, irizarea mea eșuată ar fi dus doar pe piste false. — False? Manetti păru amuzată. Știți, Doctorul Froehlich ar susține că și deviațiile au un anumit rol... Observându-mi nedumerirea, adăugă: Domnule Knisch, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
decât cu realitatea (de prisos să adaug că mai mult cu primejdiosul Doyle decât cu homarul interzis). Și-apoi, de bună seamă, are și taică-meu destule griji pe cap în fiecare zi, astfel că uneori încetează să mai asculte conversația din jurul lui și-și rumegă propriile anxietăți. N-ar fi exclus ca acum să nu fi auzit o vorbă din tot ce-a zis ea. Monologul maică-mii se deapănă, însă, nestânjenit. Tot așa cum altor copii le e dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
patru ceasuri plăcute și bogate în înfăptuiri. O, dar asta-i grozav! Ei, e chiar foarte drăguț! Bună dimineața! Și asta-i valabil și pentru „Bună ziua!“ Și „Bună seara!“ și „Noapte bună!“ Doamne! Limba engleză e o formă de comunicare! Conversația nu-i, așadar, numai un foc încrucișat în care împuști și ești, la rândul tău, împușcat. În care îți cauți scăparea din calea glonțului inamic și ochești cu gânduri ucigașe! Cuvintele nu-s doar bombe și gloanțe - nu, ele sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Copiii noștri urmau să fie atei. Întrebarea mea fusese doar o simplă glumă! Cu toate astea, s-ar zice că n-am uitat-o niciodată: în săptămânile de după alarma noastră falsă, a ajuns să-mi pară plictisitor de previzibilă în conversație, iar la așternut, la fel de atrăgătoare ca untura de pește. Și am fost surprins să constat că, atunci când, în cele din urmă, i-am spus că nu mai țin la ea, a pus tare mult la suflet mărturisirea mea. Eu însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
întrebam cu toată seriozitatea: „Ce-ar fi să mă-nsor cu ea și să rămân aici? De ce să nu urc în munții ăia și să-ncep o viață nouă?“ Imediat ne-am și lansat într-o discuție gravă despre omenire. Conversația ei abunda în lozinci pasionate, deloc diferite de cele din adolescența mea. O lume dreaptă. Lupta comună. Libertatea individuală. O viață productivă pentru societate. Cu cât naturalețe își poartă idealismul, mi-am zis eu. Da, iată genul meu de fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
afaceri? — Golf, spuse domnul Stein, și o mică proprietate la țară. Acesta este visul meu. Șocul trecu și Myatt observă iarăși că Stein lăsa să-i scape prea multe informații. Maniera expansivă a lui Stein era șansa lui. Orientă iar conversația Înapoi la contract: — De ce ați ținut atunci la clauza asta cu funcția de director? Cred că, În privința banilor, aș putea veni cu o cifră mai apropiată de a dumneavoastră dacă ați renunța la ea. — N-o vreau neapărat pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fete din New York, mondene și abia „eliberate“. O astfel de vacanță trebuie petrecută Într-un loc În care atmosfera este Înălțătoare pentru spirit, priveliștile sunt impresionante, saloanele de acupunctură și de Întreținere corporală se găsesc din belșug, iar subiectele de conversație sunt mai ușoare decât un sufleu. Temele curente variază de la „Până unde ai Înotat azi?“, „Ai ajuns până la insulă?“ la „Oare pot să port blugi albi la cină?“ și „Ești invitată de Revelion la familia Goldsmith?“. Sunt atât de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ținem una alteia companie. Indiferent ce crede lumea, eu una mă simt singură uneori, spuse Lauren, părând, deodată, vulnerabilă. Mai târziu, când soarele Începu să apună și când, trebuie să recunosc, eram toate ușor amețite de atâtea cocktailuri și soare, conversația deveni mai aprinsă. Te gândești vreodată să te recăsătorești? am Întrebat-o pe Lauren, care lenevea Într-un hamac, legănată ușor de vânt. — Da. Cred că n-o s-o mai fac. — Foarte corect, fu de acord Tinsley, care amesteca Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
trista istorie, de la cap la coadă. Când am terminat, a luat telefonul mobil, a sunat-o pe Alixe Carter și i-a ordonat să poarte o creație Thackeray Johnston la balul ei din ianuarie. Din ceea ce puteam să prind din conversația lor, Alixe Carter făcea orice Îi spunea Lauren. S-a făcut. Alixe va merge la atelier pentru o probă lunea asta, pe 12 septembrie, la 2 după-amiaza. Dacă ajută cu ceva, voi purta și eu o rochie de-a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
plăcile de faianță pictate cu culori de apă din bucătăriile lor noi sau despre Încercările lor de a face un copil. La ocaziile unde iau parte atât persoane căsătorite, cât și persoane necăsătorite, după ora 7 seara ar trebui interzise conversațiile care au ca subiect ciclurile de ovulație și inciziile chirurgicale perineale pentru a favoriza dilatarea vaginului În vederea unei nașteri mai ușoare, căci ele le provoacă tuturor o senzație de greață. În seara aceea, l-am sunat devreme pe Hunter - trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În interes de serviciu la fel de mult cum obișnuia? Întrebă ea, În timp ce coada șerpuia Înainte. Aproape deloc, am mințit-o, gândindu-mă la cât de puțin Îl văzusem, de fapt, pe soțul meu de când ne căsătoriserăm. Nu voiam să deschid o conversație pe tema asta și să-i dau ocazia lui Phoebe să mă cadorisească și cu alte povești pe tema „Hunter scăpat din lesa căsătoriei“. — Sper să te văd mâine, spuse Phoebe, punându-și brânza pe tejghea. Casierul trecu aparatul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Mi-am aruncat o migdală În gură și am ronțăit-o zgomotos. — Ce s-a Întâmplat? Nimic, am mințit eu. Nu știam sigur dacă era o idee prea bună să-i povestesc lui Lauren despre chitanța de la hotel. —Pari deprimată. Conversația noastră e de vină? Te-a dezgustat de tot? Chiar arăți deprimată. Oare era atât de vizibil? —E vorba de... hainele de la curățătorie ale lui Hunter, am spus. —Despre ce tot vorbești acolo? Întrebă Lauren. Am oftat și apoi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și ochi lipsiți de viață, se comportă exact În felul În care bărbații americani consideră că ar trebui să o facă toate femeile. Stau la masă, sunt decorative, zâmbesc și nu vorbesc niciodată. Este o Înțelegere de afaceri: cantitatea de conversație care Îi este permisă unei fete scade invers proporțional cu cantitatea de dolari sau de euro pe care iubitul ei o are și cu cât de multe toalete Versace sau Roberto Cavalli Îi cumpără. Ăsta este motivul pentru care miliardarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o pălărie asortată, ambele moștenite de la mama ei, Lauren arăta ca o foarte rafinată eschimosă, iar când se apropie de Monterey, deveni destul de limpede că el o observase cu mult Înainte ca ea să ajungă lângă el. Se opri din conversația cu Însoțitorul său și o urmări cum se apropia, captivat. Când vorbeau, chipul lui exprimase mai Întâi surprindere, apoi Încântare. Păreau să sporovăiască fără dificultăți până când, câteva minute mai târziu, Lauren Își apropie capul de al lui și Îi șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu Lauren ca să luăm prânzul. Era o zi atât de Însorită, că schiorii se dezbrăcaseră până la tricouri În timp ce mâncau din farfuriile cu pela. Locul nu era, totuși, o bună alegere pentru o Întâlnire la care să avem o astfel de conversație: toată lumea din Megève venea aici pentru prânz, dacă reușea să facă rost de o masă liberă. —Lauren, șșșttt, am sâsâit eu la ea, uitându-mă În jur cu neliniște la ceilalți comeseni. Nu ne lua nimeni În seamă. Ce o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
totuși fastuos, să pui pe tine un caftan Allegra Hicks ca smaraldul peste un costum de baie tip bikini roz aprins și să stai la umbră bând ceai și mâncând turtă dulce proaspătă. Prăjiturile erau Însoțite de sporovăieli romantice, neimportante. Conversațiile noastre la ora ceaiului constau În principal din frazele rostite de mine, care variau de la a-i spune lui Hunter cât de mult Îmi place cum arată sau a-l Întreba ce prăjitură aș putea mânca a doua zi, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ce unul scapă și-și ajunge tatăl lîngă ușă, agățîndu-i-se de picior. Studenta sare de pe saltea, ia copilul în brațe, îl plimbă așa un timp, șoptindu-i tot felul de minciuni pînă tace, îl aduce la masă și începe o conversație cu amîndoi, pe limba lor, convertindu-le imediat plînsul în zîmbete cu întreg șirul de dinți mici dezgoliți. Afară, Lazăr și țăranul taie pe rînd trunchiul unui stejar mai subțire. Țăranca și tatăl copiilor caută pe sub zăpada ferită cu piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]