90,757 matches
-
înainte de plecare în misiuni în străinătate, cât și după întoarcere, în cadrul Direcției de sinteză și al unor direcții teritoriale. A asigurat, temporar, interimatul conducerii unor direcții în care a lucrat. A avut de îndeplinit câteva acțiuni de responsabilitate, dintre care: • coordonarea activității Clubului atașaților de presă ai ambasadelor străine din București și al corespondenților acreditați în România; • asigurarea derulării normale a raporturilor României cu țările din Orientul Mijlociu, în perioada conflictelor armate israelo-arabe, din jurul anului 1970 etc. Activitate diplomatică în exterior Secretar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Centrala M.A.E. și repartizat la Direcția Cultură și presă, ocupându-se în principal de informarea ministrului și a cadrelor superioare din conducerea ministerului cu evenimentele zilnice reflectate de mass-media și tendința dezvoltării acestora. Totodată, avea ca sarcină coordonarea activității direcției cu ziariștii străini, foarte mulți după Revoluție. In 1994, a fost trimis ca șef de misiune în Republica Congo-Brazzaville. Aici a desfășurat o activitate apreciată pozitiv de conducerea ministerului, ca și de autoritățile congoleze. De la Brazzaville s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
rând cu cele din lumea occidentală. În toți cei 13 ani de misiune la post în Nigeria și Argentina, a îndeplinit și funcția de Atașat cultural. Experiența celor 8 ani pe plan cultural la ambasada României la Buenos Aires a permis coordonarea unei lucrări de licență a unui absolvent al Facultății de relații publice a Universității "John Fitzgerald Kennedy" din Buenos Aires, susținută în luna septembrie 2004. Titlul acesteia este "Apropiere și influență între țări prin intermediul imaginii", în care sunt abordate bogatele tradiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu calificativul foarte bine, ceea ce îi permite să se înscrie la orice facultate, fără examen de admitere. Licențiat al Facultății de Comerț, Institutul de Științe Economice din București, în anul 1958. În anul 1977, a fost admis la doctoratură, sub coordonarea științifică a profesorului universitar Gheorghe Dolgu, rectorul Institutului de Științe Economice din acea vreme. Dezideratul era adâncirea studiilor în economia mondială, având ca temă raporturile și perspectivele acestora dintre grupările economice E.F.T.A. și Comunitatea Europeană. Datorită decesului soției în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a acordurilor comerciale dintre România și R. A. Yemen, România și Irak, România și Libia, precum și alte țări din Orientul Mijlociu. În calitate de Consilier economic și Însărcinat cu afaceri a.i la Ambasada României din R.A. Yemen, Sana'a, s-a ocupat de coordonarea activității de Comerț exterior (import-export) în domeniul petrolier (conducte și depozite petroliere), geologic (mine de cupru), în domeniul industriei de mașini agricole: tractoare și mașini agricole, al produselor industriei ușoare, în special pentru forțele armate din R.A. Yemen (confecții și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la statuarea unei prezențe românești în această zonă, prezență apreciată pozitiv de către autoritățile Vest-germane și de puterile aliate din Berlinul de Vest. La Ambasada României de la Bonn, Germania: În cadrul Centralei Ministerului Comerțului Exterior, când a deținut funcții de conducere sau coordonare în relațiile cu Germania, și în special la Ambasada României de la Bonn, a militat pentru dezvoltarea și diversificarea relațiilor în toate sectoarele economice, pe toate planurile. A promovat relații eficiente la nivelul autorităților și al conducerii principalelor firme și concerne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu afaceri în R.A. Yemen (1987). Alte activități Șef Serviciu (cu delegație) la Secțiunea Comercială a Sfatului Popular al Capitalei Serviciul Organizarea Comerțului și Piețelor (1951 1955). Consilier O.N.T. Carpați (septembrie 1955 iunie 1956). Activități în cadrul Ministerului Comerțului Exterior Coordonarea zonei Asia, timp de aproximativ 10 ani, în calitate de șef de birou, șef de serviciu și consilier economic (1958 1968); se forma treptat Direcția de Relații Internaționale cu țările în curs de dezvoltare. Efectuarea de deplasări pentru înființarea și organizarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
export (1978 1982). Conducerea unor delegații de contractări la export în Siria, Emiratele Arabe Unite, Anglia, Franța ș.a., în calitate de consilier economic și director adjunct; directorul pavilioanelor românești la Târgurile internaționale de la Tripoli (de 2 ori, în 1984 și 1985) și Teheran (1986). Coordonarea zonei Orientul Mijlociu, în calitate de consilier economic și director adjunct (1982 1988), având o activitate intensă, atât pe linia schimbului de mărfuri, cât și în ce privește cooperarea economică, prin construirea de către România de importante obiective industriale în diferite țări: fabrici de ciment, rafinării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
trecerea auditorilor interni, prin aceasta realizând un feedback al Capitolul 1. Guvernanța 77 activităților de audit, întărind concluziile și recomandările auditorilor interni în fața managementului general; planificarea comună a sarcinilor de audit, aceasta fiind cea mai utilă politică în termeni de coordonare a auditului intern și a auditului extern. Activitatea de armonizare a planificării sarcinilor este fundamentală în asigurarea complementarității celor două profesii și pentru eficientizarea muncii auditorilor. asistența directă pe proiectele celeilalte funcții, care reprezintă în fapt un schimb de resurse
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
operațiunile și procesele de control, iar auditorii petrec mai mult timp luând în considerare aspectele mai cuprinzătoare ale riscurilor și controalelor managementului asociate acestor riscuri, ceea ce, într-o oarecare măsură, înseamnă concentrarea auditului către servicii de asigurare a afacerii. În coordonarea activităților auditului intern și a auditului extern în punctele-cheie, Standardele de implementare practică 2050-1 ale Institutului Auditorilor Interni 62 includ următoarele: • sarcinile auditului intern și ale auditului extern ar trebui să fie coordonate pentru a asigura o acoperire adecvată de către
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
practică 2050-1 ale Institutului Auditorilor Interni 62 includ următoarele: • sarcinile auditului intern și ale auditului extern ar trebui să fie coordonate pentru a asigura o acoperire adecvată de către audit și pentru a minimaliza dublarea eforturilor; • supravegherea sarcinilor auditorilor externi, inclusiv coordonarea cu activitatea auditului intern, în general, reprezintă sarcina consiliului de administrație; • auditorul-șef executiv poate fi de acord să întreprindă sarcini în beneficiul auditorului extern în legătură cu auditul lor anual al declarațiilor financiare; 62 K. H., Spencer Pickett, The Essential Handbook
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
bază pentru auditul de sistem, BDO Stoy Hayward, Proiect PHARE RO2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului de performanță și a auditului de sistem în România. Guvernanța corporativă 78 • auditorul-șef executiv ar trebui să întreprindă evaluări regulate ale coordonării dintre auditorii externi și auditorii interni; • în exercitarea rolului sau de supraveghetor, Consiliul de administrație ar putea să-i ceară auditorului-șef executiv să evalueze performanța auditorilor externi în cooperarea cu auditul intern, dar și a altor probleme precum: cunoștințele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Consiliul de administrație precum independența, slăbiciunile semnificative ale controlului, erorile și neregularitățile, actele ilegale, estimările de contabilitate, dezacordul cu managementul și dificultățile auditului, pentru care auditorul-șef executiv ar trebui să aibă o bună înțelegere a unor astfel de probleme; • coordonarea - acoperirea auditului, accesul la programe și documente de lucru, schimbarea rapoartelor de audit și a scrisorilor managementului, înțelegerea, la nivel general, a tehnicilor, metodelor și terminologiei auditului; • poate fi mai eficient dacă auditorii externi și auditorii interni utilizează tehnici, metode
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și documente de lucru, schimbarea rapoartelor de audit și a scrisorilor managementului, înțelegerea, la nivel general, a tehnicilor, metodelor și terminologiei auditului; • poate fi mai eficient dacă auditorii externi și auditorii interni utilizează tehnici, metode și terminologii similare printr-o coordonare eficientă a sarcinilor viitoare și astfel fiecare funcție să se poată baza pe munca celeilalte funcții. Conturile finale pregătite de organizații reprezintă principalul vehicul prin care acestea comunică cu lumea exterioară. Din aceste considerente, responsabilitățile auditorilor externi care auditează conturile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în vederea îmbunătățirii procesului de guvernanță corporativă în îndeplinirea următoarelor obiective: (1) promovarea eticilor și valorilor corespunzătoare în cadrul organizației; (2) asigurarea eficace a performanței organizaționale; (3) comunicarea eficace a informațiilor de risc și de control în domeniile corespunzătoare ale organizației; (4) coordonarea eficace a activităților și a comunicării informațiilor între Consiliul de administrație, auditul extern și auditorii interni și management.”. Această declarație reprezintă baza integrării auditului intern în modelul guvernanței corporative din figura 1.3. Gill Bolton 69, autor al sfaturilor practice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cerințe la nivelul unei organizații, constatăm că ele reprezintă principiile conceptului guvernanței corporative, care este recomandat de buna practică internațională în domeniu să fie implementate în toate organizațiile. Din aceste considerente, credem că se impune stabilirea unui organism național pentru coordonarea sistemelor componente ale guvernanței corporative, respectiv controlul intern, auditul intern, auditul extern, acțiunile antifraudă și celelalte forme de control, în cadrul fiecărei țări membre a UE, care să aibă ca obiectiv asigurarea cadrului de control integrat, inclusiv în România. Nevoia de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
se despartă de această semnificație restrânsă și să se reorganizeze pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană. În literatura de specialitate sunt recunoscute cinci funcții ale managementului 10, ca fiind știința/arta conducerii, și anume: previziune/pro gramare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern managementul evaluează nivelul atingerii obiectivelor, constată abaterile de la acestea, analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective care se impun. Practica internațională recomandă conturarea unui sistem de control intern și a unei structuri de audit intern în coordonarea managementului general, capabile să gestioneze riscurile cu care se confruntă entitățile. 10 Henry Fayol, Administration industriale et generale, Editura Dunod, Paris, 1925, p. 55. Guvernanța corporativă 110 110 Totodată, impune implementarea auditului intern în cadrul organizațiilor și separarea clară a activităților
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
autocontrolului, controlului în lanț (pe faze ale procesului) și a controlului ierarhic. Din punct de vedere al momentului în care se exercită, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feedforward) și ex-post (feedback). Procesul de management concretizat în funcțiile manageriale de previziune, coordonare, organizare și antrenare are ca suport exercitarea continuă a funcției de control-evaluare, funcție realizată de auditul intern, care constă în esență în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor care determină abaterile pozitive sau negative constatate și luarea măsurilor corective sau
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, pp. 99-100. Guvernanța corporativă 122 122 În legislația română,26 avem prevăzute ca activități de control curente următoarele: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea funcțiilor, monitorizarea, evaluarea ș.a. În afara activităților de control integrate în linia de management pot fi organizate și activități de control specializate, efectuate de componente structurale anume constituite (comisii, compartimente de control etc.), a căror
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
angajamentul, capacitatea, monitorizarea, învățarea. SCOP Obiective Riscuri, oportunități, Politici, planificare, Indicatori performanță MONITORIZARE ȘI ÎNVĂȚARE Supravegherea mediului extern și intern, Evaluarea eficacității, reevaluări, monitorizarea performanței ANGAJAMENT Valori etice, integritate, Politici de resurse umane, Planuri de activități CAPACITATE Procese, comunicare, Informații, coordonare, Activități de controL FRAUDĂ Capitolul 2. Controlul intern 141 141 Controlul este constituit din elementele unei organizații, respectiv resursele, sistemele, procesele, cultura, structura și sarcinile care, în mod colectiv, sprijină persoanele să realizeze obiectivele acesteia. Pentru a înțelege natura controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pe acestea să contribuie în mod eficace la realizarea obiectivelor organizației. Capitolul 2. Controlul intern 145 145 C. CAPACITATE Criteriile privind capacitatea contribuie la afirmarea componenței organizației și se referă la cunoștințe, competențe și instrumente, la procese de comunicare, informații; coordonare; activități de control și sunt: C1 - persoanele trebuie să aibă cunoștințele, competențele și instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor organizației. C2 - procesele de comunicare trebuie să susțină valorile organizației și realizarea obiectivelor sale. C3 - trebuie să se definească
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
grupate standardele de management și control intern, și anume: mediul de control în care sunt grupate standarde privind: etica, integritatea, atribuții, funcții, sarcini; competența, performanța; funcțiile sensibile; delegarea; structura organizatorică; performanțele și managementul riscului cuprinzând standarde referitoare la: obiective, planificare, coordonare; monitorizarea performanțelor; managementul riscului; ipoteze, reevaluări; 51 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005 52 www
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Mediul de control Standardul 1 ETICĂ, INTEGRITATE Standardul 2 ATRIBUȚII, FUNCȚII, SARCINI Standardul 3 COMPETENȚĂ, PERFORMANȚĂ Standardul 4 FUNCȚII SENSIBILE Standardul 5 DELEGARE Standardul 6 STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ 2. Performanța și managementul riscului Standardul 7 OBIECTIVE Standardul 8 PLANIFICARE Standardul 9 COORDONARE Standardul 10 MONITORIZAREA PERFORMANȚELOR Standardul 11 MANAGEMENTUL RISCULUI Standardul 15 IPOTEZE, REEVALUĂRI 3. Informarea și comunicarea Standardul 12 INFORMAREA Standardul 13 COMUNICAREA Standardul 14 CORESPONDENȚĂ Standardul 16 SEMNALAREA NEREGULARITĂȚILOR 4. Activități de control Standardul 17 PROCEDURI Standardul 18 SEPARAREA ATRIBUȚIILOR
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de organizare și implementare al acestuia. În cadrul acestui proces, Ministerului Economiei și Finanțelor i s-a atribuit rolul de autoritate a administrației publice centrale de specialitate 68, care are responsabilitatea elaborării și implementării politicilor în domeniul gestiunii financiare, îndrumării metodologice, coordonării și supravegherii 68 OG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, art. 5, alin 2. Guvernanța corporativă 164 164 asigurării bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public, angajament stabilit prin Capitolul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]