3,975 matches
-
de aranjamente constituționale și reguli de drept, se crede de obicei că ea nu există și că autoritatea supremă de a promulga și aplica legi, care a fost anterior responsabilitatea unui singur om, monarhul, este distribuită acum între diferite instituții coordonate ale guvernului și că, în consecință, nici una dintre acestea nu este supremă. Sau, altfel, că acea autoritate se presupune că este investită în popor ca întreg, care, desigur, nu poate acționa ca atare. Totuși, în timp de criză și război
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
evoluția sa până la maturitate. Dezvoltarea este un proces calitativ de diferențiere celulară, care se traduce prin modificări funcționale și îmbunătățiri calitative ce marchează o perfecționare și o adaptare a aparatelor și sistemelor din organism, o evoluție complexă și o integrare coordonată a lor într-un tot unitar, iar creșterea este un proces cantitativ de înmulțire celulară privind sporirea în greutate, volum și dimensiuni a corpului. Dezvoltarea este reprezentată de procesele calitative ale evoluției și constă în diferențierea funcțională a țesuturilor, perfecționarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
amplitudinea mișcării fiecăruia dintre acestea. Copilul care a căpătat un plus de forță față de etapa de vârstă anterioară este capabil să realizeze o impulsie puternică a piciorului de bătaie, o relativ bună cooperare a forțelor orizontale și verticale, o acțiune coordonată a brațelor, o extensie completă a piciorului de impulsie în timpul zborului, elemente importante în executarea deprinderilor de bază. La 7 ani se manifestă tendința de modificare a ritmului, insuficient structurată însă. La 9 ani copilul începe să conștientizeze necesitatea ruperilor
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
în zona de normalitate psihică. Discuții și concluzii 1. Implantul cohlear realizat cât mai repede, în perioada în care se dezvoltă limbajul copiilor, duce la dezvoltarea armonioasă a intelectului și la o integrare normală în societate. 2. Activitatea bine gândită, coordonată și realizată, va duce la o dezvoltare cât mai aproape normal a copiilor cu implant cohlear și la o integrare școlară, socială și profesională de succes. 3. Implicarea părinților în cadrul echipei audiolog-psiholog, le oferă posibilitatea de a se familiariza cu
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
conceptul care Îi corespunde, ceea ce duce la diferențe culturale. În cazul bilingvismului compus, două semne diferite („book” și „carte”) numesc același concept abstract. Este situația În care se găsesc adesea cei care Învață două limbi Într-un mediu similar. Bilingvismul coordonat, În schimb, posedă două sisteme lingvistice distincte, care corespund cu două cadre de referință independente unul de celălalt. Toate reprezentările noastre sunt construite prin intermediul limbii. Prin urmare, nu poate exista traducere perfectă, pentru că nu există sinonimie perfectă. Bilingvul coordonat percepe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bilingvismul coordonat, În schimb, posedă două sisteme lingvistice distincte, care corespund cu două cadre de referință independente unul de celălalt. Toate reprezentările noastre sunt construite prin intermediul limbii. Prin urmare, nu poate exista traducere perfectă, pentru că nu există sinonimie perfectă. Bilingvul coordonat percepe, mai mult sau mai puțin conștient, aceste nuanțe și subtilități. Astfel, pentru el, „book” și „carte” nu au aceeași conotație, nu numesc exact aceeași noțiune abstractă, ci fiecare concept este oarecum Înglobat Într-o lume de referințe distinctă. Această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-o lume de referințe distinctă. Această situație este frecventă În cazurile În care cele două limbi au fost Învățate În două contexte diferite. Este de la sine Înțeles că și identitățile culturale respective vor fi fundamental diferite. Totuși, distincția compus/coordonat nu trebuie privită ca o dihotomie absolută, ci mai curând ca reprezentând cele două extreme ale unei linii continue de-a lungul căreia se pot Întâlni o multitudine de situații. Ca să revenim la definiția termenului bilingv, unii emit o judecată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
muncă ce trebuie luată mereu de la capăt În măsura În care bogăția lor uimește și sfidează chiar și mintea cercetătorului cel mai experimentat. Cercetările asupra reprezentărilor sociale au generat o seamă de inițiative, la Început timide și răzlețe, apoi din ce În ce mai serioase și mai coordonate, Începând cu 1960. Astăzi, rețele de cercetători, site-uri Web, reviste științifice și colocvii sunt consacrate, atât la nivel național, cât și pe scena internațională, acestei teoretizări care a dobândit o extindere pluridisciplinară (Seca, 2001). Dacă istoricii, sociologii, psihologii, geografii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identificate peste o sută de gene amprentate, exemplificate în tabelul 31.1 (prelucrare după Falls și colab., 1999). Genele amprentate sunt organizate în clusteri, în aproximativ 80% dintre cazuri. Se consideră că o astfel de organizare este responsabilă de reglarea coordonată a genelor amprentate dintr-un domeniu cromozomal. În unele clustere au fost identificate elemente de control al imprinting-ului (IC) cu rol major în controlul regional al expresiei genelor amprentate (Reik și Walter, 2001). Cap. 31. Imprinting genetic in tumorigeneză 490
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
doamne și domni; le-am putea asocia "mofturile” mai ales cu comportarea tipică fetelor bătrîne. Dar la fel de importante sînt indicațiile conform cărora ele merg împreună, se comportă similar și au același stil de viață: sînt numite împreună, într-o structură coordonată - ni se spune (în retrospectivă) că rezolvaseră împreună problema garderobelor - și au reacții identice în raport cu înclinația lor spre senzațional, "mergînd una după alta spre capătul scărilor” ș.a.m.d. Pe baza celor arătate mai sus, ne putem deja forma o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ROMÂNĂ CUPRINS GENERAL Introducere .................................................................................................................... Abrevieri, semne folosite la exemple ........................................................................... Capitolul 1. Aspecte teoretice ...................................................................................... Capitolul 2. Acordul în grupul nominal ...................................................................... Capitolul 3. Acordul predicatului cu subiectul ........................................................... Capitolul 4. Acordul sintagmelor binominale ............................................................ Capitolul 5. Acordul în structurile copulative .......................................................... Capitolul 6. Acordul sintagmelor coordonate ........................................................... Capitolul 7. Genul neutru din perspectiva acordului ................................................ Capitolul 8. Este dublarea clitică un tip de acord? Capitolul 9. Acordul în limba vorbită ......................................................................... Concluzii ....................................................................................................................... Bibliografie ................................................................................................................... Surse ............................................................................................................................. CUPRINS DETALIAT INTRODUCERE ABREVIERI, SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul din română 3.3.1. Ipoteza acordului cu termenul cel mai marcat 3.3.2. Ipoteza topicalizării 4. Acordul în structurile copulative scindate și pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării 5. Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
3.2. Ipoteza topicalizării 4. Acordul în structurile copulative scindate și pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării 5. Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structurile copulative scindate și pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării 5. Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
română. Ipoteza focalizării 5. Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat] 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat] 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu 2.2.3. Cât și 2.2.4. Elemente corelative copulative (și... și..., nici... nici..., atât
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente decât și 3.9.1. Nici... nici... 3.9.2. Ca și, precum și, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente decât și 3.9.1. Nici... nici... 3.9.2. Ca și, precum și, la fel ca și 3.9.3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. Capitolul al șaselea grupează problemele referitoare la acordul sintagmelor coordonate, atât acordul intern (adjectival), cât și acordul extern (predicativ). După o introducere privind structura și statutul sintactic al sintagmei coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. Capitolul al șaselea grupează problemele referitoare la acordul sintagmelor coordonate, atât acordul intern (adjectival), cât și acordul extern (predicativ). După o introducere privind structura și statutul sintactic al sintagmei coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord, dar și altele, specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
problemele referitoare la acordul sintagmelor coordonate, atât acordul intern (adjectival), cât și acordul extern (predicativ). După o introducere privind structura și statutul sintactic al sintagmei coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord, dar și altele, specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative și formate prin juxtapunere). În partea finală a capitolului este discutat acordul de tip adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
statutul sintactic al sintagmei coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord, dar și altele, specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative și formate prin juxtapunere). În partea finală a capitolului este discutat acordul de tip adjectival, fiind avute în vedere particularitățile de acord ale diverselor clase lexico-gramaticale (articolul, numeralul, demonstrativul, adjectivul, posesivul, pronumele de întărire). În capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
posesivul, pronumele de întărire). În capitolul al șaptelea, Genul neutru din perspectiva acordului, am reluat o veche temă de discuție din lingvistica românească: problema existenței genului neutru, în legătură cu care am prezentat argumente oferite de acord. Este vorba de acordul sintagmelor coordonate, care favorizează ipoteza neutrului ca gen nespecificat. Date fiind ezitările vorbitorilor privind acordul în gen al sintagmelor coordonate, am realizat o serie de chestionare printre vorbitori, rezultatele acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de discuție din lingvistica românească: problema existenței genului neutru, în legătură cu care am prezentat argumente oferite de acord. Este vorba de acordul sintagmelor coordonate, care favorizează ipoteza neutrului ca gen nespecificat. Date fiind ezitările vorbitorilor privind acordul în gen al sintagmelor coordonate, am realizat o serie de chestionare printre vorbitori, rezultatele acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]