1,568 matches
-
cazul originii ADP din ACX atunci întreg septul inter-ventricular este irigat din ramurile coronariene stângi, - APL (arteră coronară posterioară sau postero-laterală) - obișnuit ramură a ACD - irigă de regulă septul interventricular apical și peretele posterior al VS [2]. FIZIOLOGIA / FIZIOPATOLOGIA CIRCULAȚIEI CORONARE Fluxul sanguin coronarian este apreciat la cca 225 ml/min sau 5 % din debitul cardiac. Debitul coronarian de repaus este ceva sub 1 ml pe gram de miocard pe minut [3]. Acest debit este livrat miocardului prin arterele de conductanță
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
este aproape la nivel maxim. De aceea, stenozele coronariene care limitează fluxul produc ischemie. Cea mai mare parte a fluxului coronarian are loc în diastolă, mai puțin în sistolă datorită presiunii intraventriculare stângi ridicate generate în timpul sistolei care comprimă vasele coronare - compresiune extravasculară. Se instalează un gradient de presiune intramiocardic: presiunea subendocardică se apropie de presiunea intra-ventriculară, iar presiunea la nivelul epicardului este aproape de presiunea atmosferică. Un debit coronarian redus prin stenoze afectează fluxul sanguin subendocardic, fenomen ce poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
această zonă. Debitul sanguin miocardic este mai mare în zona subendocardică și preferențial în diastolă datorită perfuziei selective a subendocardului, cererilor metabolice mai mari și perfuziei continue a subepicardului. Subendocardul este mai susceptibil la ischemie și necroză [4]. În artera coronară dreaptă debitul este constant în timpul contracției cardiace, datorită unor presiuni intramurale mai mici, compresiei extravasculare mai reduse în comparație cu VS. Rezerva coronară de debit (capacitatea vaselor coronare de a crește debitul prin vasodilatație) și posibilitatea de a dezvolta colaterale (inexistente în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
metabolice mai mari și perfuziei continue a subepicardului. Subendocardul este mai susceptibil la ischemie și necroză [4]. În artera coronară dreaptă debitul este constant în timpul contracției cardiace, datorită unor presiuni intramurale mai mici, compresiei extravasculare mai reduse în comparație cu VS. Rezerva coronară de debit (capacitatea vaselor coronare de a crește debitul prin vasodilatație) și posibilitatea de a dezvolta colaterale (inexistente în mod normal) la 1-3 zile de la ocluzia coronară acută sunt fenomene importante descrise în sistemul coronarian. Microcirculația Circulația capilară este adaptată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
continue a subepicardului. Subendocardul este mai susceptibil la ischemie și necroză [4]. În artera coronară dreaptă debitul este constant în timpul contracției cardiace, datorită unor presiuni intramurale mai mici, compresiei extravasculare mai reduse în comparație cu VS. Rezerva coronară de debit (capacitatea vaselor coronare de a crește debitul prin vasodilatație) și posibilitatea de a dezvolta colaterale (inexistente în mod normal) la 1-3 zile de la ocluzia coronară acută sunt fenomene importante descrise în sistemul coronarian. Microcirculația Circulația capilară este adaptată condițiilor hidrodinamice de flux și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
datorită unor presiuni intramurale mai mici, compresiei extravasculare mai reduse în comparație cu VS. Rezerva coronară de debit (capacitatea vaselor coronare de a crește debitul prin vasodilatație) și posibilitatea de a dezvolta colaterale (inexistente în mod normal) la 1-3 zile de la ocluzia coronară acută sunt fenomene importante descrise în sistemul coronarian. Microcirculația Circulația capilară este adaptată condițiilor hidrodinamice de flux și rezistență de la acest nivel - vase sub 1,5 mm. Caracterul metabolic activ al miocardului explică marea densitate de capilare, astfel încât există aproximativ
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de joasă presiune. Vâscozitatea sângelui este aproape eliminată, hematiile circulând aliniate în rulou, ca un cilindru. Sângele irigă teritorii capilare alternativ, conform cerințelor, consumului de oxigen, autoreglării locale și sistemul neuroumoral / vegetativ. La creșterea cererii de oxigen miocardic (efort), debitul coronar poate cește de 3-4 ori care se realizează pe seama vasodilatației vaselor de rezistență și recrutare de noi capilare (închise în stare de repaus). Aceasta scade distanța intercapilară și mărește difuziunea oxigenului și a substanțelor nutritive. Miocardul necesită 8 ml de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
minut la contracția normală a VS. Necesarul de oxigen obligator pentru supraviețuirea celulară este de 1,3 ml la 100 g de miocard. Activitatea contractilă a inimii scade pe măsură ce disponibilitatea de oxigen prin flux coronarian scade. Reducerea cronică de flux coronar scade reversibil contractilitatea conducînd la apariția miocardului hibernant („hibernating myocardium”). O scădere severă, persistentă a perfuziei miocardice, produce tulburări metabolice cu hipocontractilitate miocardică, care poate fi recuperabilă în perioade mai lungi de timp (1-2 săptămâni). Miocardul aflat în această stare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de mecanisme de adaptare, care permit miocitelor să supraviețuiască reducerii temporare a furnizării de oxigen. Perioade prelungite de ischemie pot produce leziuni mai puțin severe (10% moarte miocitară față de 40%), dacă perioada de ischmie prelungită este precedată de o ocluzie coronară scurtă (5 minute). Fenomenul descris a fost denumit precondiționare ischemică și necesită încă studii experimentale și clinice, clarificări [4]. Hipertrofia ventriculară stângă reprezintă un factor de risc pentru miocard. Vascularizația coronariană nu crește paralel cu hipertrofia miocardică, astfel încât se poate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de aderențe (cu mușchi pectoral mare, pudraj epicardic - Thompson, cu epiploon - O’Shaughnessy). Ligatura arterelor mamare interne și ligatura sinusului coronar au urmărit același scop. Aceste tehnici au fost aplicate clinic sporadic și au doar o valoare istorică, în absența unor dovezi privind creșterea debitului coronarian. De o mai mare utilizare clinică s-a dovedit implantarea arterei mamare interne în peretele
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Dezvoltarea tehnicilor de anastomoză vasculară la începutul secolului XX de către Carrel (premiul Nobel pentru medicină, 1912) a favorizat abordarea chirurgiei coronariene directe, inițial experimental apoi clinic. Ulterior, la aceasta a contribuit conceptul de localizare segmentară a aterosclerozei la nivelul arterelor coronare. De asemenea, realizarea arteriografiei coronariene de către Mason Sones a contribuit esențial la dezvoltarea chirurgiei coronariene directe. Prioritarea inițierii BAC în tratamentul leziunilor coronariene aterosclerotice este dificil de stabilit [4]. Deși încercări anterioare „accidentale” sau elective au fost înregistarte (Mustard 1953
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Deși încercări anterioare „accidentale” sau elective au fost înregistarte (Mustard 1953, Longmire 1958, Sabiston 1962, Garrett și DeBakey 1964), cu sau fără success operator, creditul dezvoltării chirurgiei coronariene directe este atribuit Clinicii Cleveland din SUA, unde Mason Sones dezvoltând arteriografia coronară (1962) și Rene Favaloro (1968), operează primul grup de pacienți cu success utilizând by-pass-ul aorto-coronarian cu venă safenă autologă inversată. Începând cu anii 1970, procedeul a devenit cea mai utilizată operație în SUA. Revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost considerată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
AMI) pentru revascularizarea miocardică directă a fost inițiată de Kolesov la St. Petersburg în 1960, fără utilizarea circulației extracorporeale la pacienți. George Green la New York perfecționează tehnica utilizării AMI utilizând microscopul operator [5]. AMI se dovedește conductul ideal pentru chirurgia coronară, menținând o permeabilitate de 10-20 de ani. Revascularizarea coronară totală arterială apărută în anii din urmă, se poate dovedi cea mai promițătoare utilizându-se ambele artere mamare interne și alte conducte arteriale (artera radială, gastro-epiploică sau alte artere) ca grefe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Kolesov la St. Petersburg în 1960, fără utilizarea circulației extracorporeale la pacienți. George Green la New York perfecționează tehnica utilizării AMI utilizând microscopul operator [5]. AMI se dovedește conductul ideal pentru chirurgia coronară, menținând o permeabilitate de 10-20 de ani. Revascularizarea coronară totală arterială apărută în anii din urmă, se poate dovedi cea mai promițătoare utilizându-se ambele artere mamare interne și alte conducte arteriale (artera radială, gastro-epiploică sau alte artere) ca grefe libere anastomozate proximal la arterele mamare, aorta ascendentă sau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
artere mamare interne și alte conducte arteriale (artera radială, gastro-epiploică sau alte artere) ca grefe libere anastomozate proximal la arterele mamare, aorta ascendentă sau cu origine proprie. Au fost precizate de asemenea indicațiile ideale pentru revascularizarea chirurgicală: stenoze de trunchi coronar stâng, leziuni coronare multiple, disfuncție de VS de origine ischemică, leziuni la care se poate obține cel mai mare beneficiu pentru pacienți. Alte tehnici de chirurgie coronară directă - BAC fără circulație extracorporeala („off - by-pass coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și alte conducte arteriale (artera radială, gastro-epiploică sau alte artere) ca grefe libere anastomozate proximal la arterele mamare, aorta ascendentă sau cu origine proprie. Au fost precizate de asemenea indicațiile ideale pentru revascularizarea chirurgicală: stenoze de trunchi coronar stâng, leziuni coronare multiple, disfuncție de VS de origine ischemică, leziuni la care se poate obține cel mai mare beneficiu pentru pacienți. Alte tehnici de chirurgie coronară directă - BAC fără circulație extracorporeala („off - by-pass coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Au fost precizate de asemenea indicațiile ideale pentru revascularizarea chirurgicală: stenoze de trunchi coronar stâng, leziuni coronare multiple, disfuncție de VS de origine ischemică, leziuni la care se poate obține cel mai mare beneficiu pentru pacienți. Alte tehnici de chirurgie coronară directă - BAC fără circulație extracorporeala („off - by-pass coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de trunchi coronar stâng, leziuni coronare multiple, disfuncție de VS de origine ischemică, leziuni la care se poate obține cel mai mare beneficiu pentru pacienți. Alte tehnici de chirurgie coronară directă - BAC fără circulație extracorporeala („off - by-pass coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
origine ischemică, leziuni la care se poate obține cel mai mare beneficiu pentru pacienți. Alte tehnici de chirurgie coronară directă - BAC fără circulație extracorporeala („off - by-pass coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de chirurgie coronară directă - BAC fără circulație extracorporeala („off - by-pass coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și segmentare a miocardului. În anii din urmă a devenit
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și segmentare a miocardului. În anii din urmă a devenit disponibilă, ca metodă neinvazivă, angiografia CT cu substanță de contrast, neavând încă precizia coronaro-angiografiei invazive. Evaluarea anatomică a arterelor coronare prin angiografie este de importanță majoră pentru succesul revascularizării miocardice, aceasta permițând o indicație chirurgicală corectă și formularea unui plan tehnic și tactic adecvat. Chirurgul constată uneori discrepanțe între informația preoperatorie și starea anatomică intraoperatorie a vaselor coronare: uneori vasele
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a arterelor coronare prin angiografie este de importanță majoră pentru succesul revascularizării miocardice, aceasta permițând o indicație chirurgicală corectă și formularea unui plan tehnic și tactic adecvat. Chirurgul constată uneori discrepanțe între informația preoperatorie și starea anatomică intraoperatorie a vaselor coronare: uneori vasele sunt de dimensiuni și calitate mai bună decât estimarea preoperatorie, alteori vasele coronare sînt mai mici de calitate mai slabă decît a fost estimat preoperator. Angiocoronarografia rămâne o lumenogramă neputând oferi informații directe despre peretele arterial. Explicarea acestor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]