4,463 matches
-
farmacocinetica/farmacodinamica agenților administrați: scăderea masei musculare cu scăderea volumului de distribuție, scăderea absorbției intestinale, scăde- rea ratei filtrării glomerulare cu acumularea drogurilor excretate renal, precum și interacțiu - nile medicamentoase în condițiile polipragmaziei frecvent întâlnite la vârstnici (2). După un sindrom coronarian acut (SCA), riscul cumulat de deces cardiovascular, infarct mio - cardic, accident vascular cerebral (AVC) și hemoragii majore (TIMI) este de două ori mai mare la pacienții cu vârsta peste 75 de ani tratați cu dublă terapie antiplachetară (3). 19.2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
biologice sau imagistice poate fi de ajutor. De exemplu, adeseori în practică există așa-numita „fibrilație atrială periinfarct”, entitate ce se poate instala ca eveniment singular în context ischemic acut și care poate să nu se mai repete după revascularizarea coronariană. În această situație, monitorizarea Holter la distanță de evenimentul index, precum și evaluarea dimensiunilor atriului stâng ajută la luarea deciziei anticoagulării orale permanente a unor pacienți cu risc hemoragic crescut, care oricum necesită dublă antiagregare plachetară în contextul SCA. De asemenea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
lipidelor serice în ameliorarea prognosticului pacienților după un SCA a fost dovedită incontestabil în repetate rânduri în ultimele două decade, iar statina este de mult considerată o componentă sine qua non a schemei de tratament a pacientului după un eveniment coronarian acut. Statinele îmbunătățesc prognosticul pacienților cu boală coronariană stabilă sau instabilă prin mecanisme ce nu țin doar de scăderea colesterolului seric, ci și prin așa-numitele efecte pleiotrope, o importanță crucială având efectul stabili - zator al plăcii de aterom și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
SCA a fost dovedită incontestabil în repetate rânduri în ultimele două decade, iar statina este de mult considerată o componentă sine qua non a schemei de tratament a pacientului după un eveniment coronarian acut. Statinele îmbunătățesc prognosticul pacienților cu boală coronariană stabilă sau instabilă prin mecanisme ce nu țin doar de scăderea colesterolului seric, ci și prin așa-numitele efecte pleiotrope, o importanță crucială având efectul stabili - zator al plăcii de aterom și efectul antiinflamator. De aceea, ghidurile actuale recomandă introducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
un număr mai mare de reacții adverse a fost înregistrat în grupul cu tratament intensiv. De altfel, siguranța administrării de atorvastatin în doza de 80 mg la vârstnici este probată într-o serie de studii efectuate la seniorii cu boală coronariană stabilă. În studiul SAGE, incidența reac iilor adverse în general a fost similară în cazul administrării a 80 mg de atorvastatin sau a 40 mg de pravastatină la pacienții cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani (21). Modificările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
cronică cu virus hepatitic C, alte boli hepa- tice cronice). Tratamentul cu blocanți ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Blocarea farmacologică a SRAA după IMA conduce la scăderea mortalității generale și cardiovasculare, ameliorează progresia către insuficiența cardiacă și scade recurența eveni - mentelor coronariene acute (23-29) . Aceste efecte benefice au la bază, cel puțin în parte, atenuarea remodelării ventriculului stâng (VS) după IMA (efectele pozitive imediate, în primele zile după infarct, nu pot fi puse pe seama inhibării remodelării ventriculare, fenomen ce se desfășoară într-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va contribui la dezvoltarea HVS, și scăderea TAD, care face să se reducă perfuzia coronariană. Ambele procese explică riscul crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculare asociat arteriosclerozei și rigidizării arteriale [Blacher et al., 1999]. 5) Tratamentul cu eritropoietină Tratamentul anemiei din IRC cu eritropoietină recombinantă umană (EPO) poate avea diverse efecte secundare, dintre care cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
pentru o tratare a pacienților dializați similar populației generale, considerând că TAS trebuie să fie sub 140 mm Hg și că TA optimă ar fi cea mai joasă TA care este tolerată de pacient, fără simptome de ischemie cerebrală ori coronariană sau episoade de hipotensiune intradialitică [Schomig et al., 2001]. Această abordare este susținută și de studiul CREED, care sugerează că riscul cardiovascular crește progresiv de la o TAS mai mare de 125 mm Hg [Zoccali et al., 2003]. Dat fiind că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
tahicardic și definește tahicardia ventriculară (TV). RIVA la pacientul vârstnic este produs de un automatism exacerbat, combinat de multe ori cu deprimarea funcției de pacemaker a nodului sinusal. Deși inițial a fost considerat un indicator al succesului reperfuziei după ocluzia coronariană, datele recente infirmă această prezumție. Alte cauze obișnuite de RIVA sunt reprezentate de ischemie miocardică (în special a peretelui inferior), toxicitate digitalică, precum și anomalii electrolitice (hipo - kaliemie). Frecvența ventriculară este obișnuită, poate puțin mai înaltă decât cea a ritmului sinusal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
Brugada sau TV polimorfă catecolaminergică. Ele nu sunt folosite pe scară largă deoarece sunt costisitoare, iar un rezultat negativ nu exclude prezența canalopatiei. Grupul cel mai impor - tant de pacienți cu indicație de ICD este reprezentat de cei cu boală coronariană care au avut un IM în antecedente. Pacienții trebuie să se afle pe o terapie medicamentoasă optimă și stabilă înainte de implantarea unui ICD. Aceasta trebuie să includă betablocant și inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei în doze optime, iar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
macologică sau ablația cu radiofrecvență. FV asociată cu FA cu răspuns rapid la un pacient cu sindrom Wolff-Parkinson-White nu reprezintă indicație de implantare a unui ICD. Este preferabilă ablația prin radiofrecvență (RF) a căii accesorii. b) Tratamentul chirurgical include: revascularizarea coronariană (percutană sau chirurgicală) utilă în prevenția secundară a morții subite la pacientul cu TV polimorfă sau FV, nu și la cei cu TV monomorfă susținută (la care ablația RF este o opțiune de preferat) și nici în situația unei funcții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
Distribuția relativă este influențată puternic de vârstă. Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală (4%). BPOC și disfuncția cognitivă apar în procente semnificative (17%, respectiv 9%) (3). Factorii de risc pentru apariția stenozei aortice degenerative sunt: vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
absența înlocuirii valvulareeste de numai 2-3 ani, cu un risc crescut de moarte subită cardiacă (9). Angina este un simptom important la pacienții cu stenoză aortică severă, fiind prezentă la două treimi dintre bolnavi. Deși angina poate fi datorată bolii coronariene concomitente, până la 40% dintre pacienții cu stenoză aortică severă au angină clasică fără boală coronariană semnificativă (26). La acești pacienți, angina este probabil secundară consumului crescut de oxigen la nivel miocardic din cauza hipertrofiei ventriculare, ca și scăderii rezervei de flux
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
9). Angina este un simptom important la pacienții cu stenoză aortică severă, fiind prezentă la două treimi dintre bolnavi. Deși angina poate fi datorată bolii coronariene concomitente, până la 40% dintre pacienții cu stenoză aortică severă au angină clasică fără boală coronariană semnificativă (26). La acești pacienți, angina este probabil secundară consumului crescut de oxigen la nivel miocardic din cauza hipertrofiei ventriculare, ca și scăderii rezervei de flux coronarian. Sincopa (sau presincopa) este frecventă în stenoza aortică, în special după efort. În timp ce stenoza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
concomitente, până la 40% dintre pacienții cu stenoză aortică severă au angină clasică fără boală coronariană semnificativă (26). La acești pacienți, angina este probabil secundară consumului crescut de oxigen la nivel miocardic din cauza hipertrofiei ventriculare, ca și scăderii rezervei de flux coronarian. Sincopa (sau presincopa) este frecventă în stenoza aortică, în special după efort. În timp ce stenoza aortică este una dintre cele mai frecvente etiologii ale sincopei la bolnavii vârstnici, adesea diagnosticul nu este clar datorită bolii cerebrovasculare concomitente, a tulburărilor de conducere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
repetă mai devreme de aceste intervale de timp în cazul modificării simptomelor sau apariției semnelor sugestive de agravare a statusului hemodinamic. La bolnavii vârstnici, cateterismul cardiac este adesea necesar pentru diagnosticul de stenoză aortică și pentru a exclude o boală coronariană semnificativă. Datele provenite din studii ecocardiografice au relevat o prevalență crescută a stenozei aortice severe cu gradient mic la pacienții vârstnici, în special femei (30). Scorul de calcificare al valvei aortice determinat computer-tomografic poate fi util pentru diagnosticul stenozei aortice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
control de aceeași vârstă (11). Reducerea medie a ariei valvei aortice la bolnavii vârstnici este de 0,12 cm2 pe an, deși această valoare este variabilă (31). Deoarece bolnavii vârstnici cu stenoză aortică degenerativă asociază frecvent boală aterosclerotică, inclusiv boală coronariană, se recomandă evaluarea și managementul factorilor asociați de risc cardiovascular (de exemplu, dislipidemia). Tratamentul cu statine numai pentru a trata sau preveni progresia stenozei aortice (în absența altor indicații) nu este recomandat. Tratamentul medicamentos pentru boala coronariană și fibrilația atrială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aterosclerotică, inclusiv boală coronariană, se recomandă evaluarea și managementul factorilor asociați de risc cardiovascular (de exemplu, dislipidemia). Tratamentul cu statine numai pentru a trata sau preveni progresia stenozei aortice (în absența altor indicații) nu este recomandat. Tratamentul medicamentos pentru boala coronariană și fibrilația atrială trebuie continuat la pacienții cu stenoză aortică, simptomatică sau nu. Tratamentul HTA în stenoza aortică severă este dificil. Diureticele scad presarcina, necesară pentru menținerea debitului cardiac, de aceea trebuie utilizate cu precauție. Betablocantele scad contractilitatea, ceea ce poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
special la bolnavii care asociază și fibrilație atrială), însă trebuie evitate la cei cu stenoză aortică simptomatică și insuficiență cardiacă. Vasodilatatoarele (hidralazina, nitroglicerina, nifedipina), în prezența unei stenoze valvulare fixe, pot reduce tensiunea arterială (TA) sistemică și presiunea de perfuzie coronariană, de aceea trebuie evitate sau folosite cu prudență. Deoarece datele referitoare la administrarea blocantelor de calciu la bolnavii cu stenoză aortică sunt limitate, acestea trebuie folosite cu precauție. La bolnavii cu stenoză aortică nu se recomandă profilaxia endocarditei (9). Înlocuirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
intervențiile chirurgicale valvulare sunt efectuate la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică (32). Indicațiile pentru intervenția chirurgicală sunt similare cu ale pacienților mai tineri: stenoza aortică severă simptomatică (angină, dispnee, sincopă); fracție de ejecție a VS mai mică de 50%; bypass coronarian concomitent. Pacienții vârstnici cu stenoză aortică tind să aibă un status preoperator mai prost decât pacienții mai tineri, ceea ce conduce la o mortalitate intraspitalicească mai mare a acestora, care variază între 5 și 18% în unele studii (10). În rândul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Angioplastia coronariană percutană Boala coronariană, prin diferitele sale forme de manifestare, reprezintă afecțiunea cel mai frecvent întâlnită la nivel mondial din punct de vedere epidemiologic. La dezvoltarea acestei afecțiuni, în majoritatea cazurilor (> 90%) stă procesul de ateroscleroză, un proces multifactorial, extrem de complex
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
Angioplastia coronariană percutană Boala coronariană, prin diferitele sale forme de manifestare, reprezintă afecțiunea cel mai frecvent întâlnită la nivel mondial din punct de vedere epidemiologic. La dezvoltarea acestei afecțiuni, în majoritatea cazurilor (> 90%) stă procesul de ateroscleroză, un proces multifactorial, extrem de complex și doar parțial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
fiziopatologic major inflamația. Desigur, trebuie menționat că la baza inițierii și accelerării sale stau factorii genetici predispozanți împreună cu ceea ce se studiază intens astăzi, și anume factorii de risc cardiovascular (1,2). În prezent, tratamentul anginei pectorale stabile sau al sindroamelor coronariene acute (SCA) ca forme de manifestare a bolii coronariene aterosclerotice a evoluat foarte mult, astfel încât, pe lângă tratamentul medical optim administrat acestor pacienți, tehnicile invazive folosite atât în scop diagnostic, dar mai ales cu viză terapeutică au devenit aproape indispensabile. Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
inițierii și accelerării sale stau factorii genetici predispozanți împreună cu ceea ce se studiază intens astăzi, și anume factorii de risc cardiovascular (1,2). În prezent, tratamentul anginei pectorale stabile sau al sindroamelor coronariene acute (SCA) ca forme de manifestare a bolii coronariene aterosclerotice a evoluat foarte mult, astfel încât, pe lângă tratamentul medical optim administrat acestor pacienți, tehnicile invazive folosite atât în scop diagnostic, dar mai ales cu viză terapeutică au devenit aproape indispensabile. Aceste noi metode de diagnostic și tratament sunt susținute ferm
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
au devenit aproape indispensabile. Aceste noi metode de diagnostic și tratament sunt susținute ferm de reco - mandările ghidurilor actuale și se bazează pe rezultatele a numeroase studii ce au urmărit prognosticul și calitatea vieții acestor pacienți după tratamentul prin intervenții coronariene percutane (PCI) (3). Prima metodă de tratament prin PCI a stenozelor coronariene a constat în dilatarea cu balon și a fost efectuată de Gruentzig și colaboratorii săi în 1979 (3). De atunci, tehnica și în special materialele folosite au suferit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]