5,110 matches
-
curând, aceste investiții aveau o curbă ascendentă. Ceea ce însemna că investițiile anterioare se dovediseră rentabile și, mai ales, că existau așteptări pozitive în legătură cu ceea ce urma să se întâmple. De aceea, suma totală investită creștea. Brusc, ea a început să scadă. Corporațiile au început să returneze capitalul investitorilor, pentru că nu au mai găsit oportunități considerate avantajose de a plasa banii. Potrivit autorului, în 2003 această returnare de bani se ridica la 180 de miliarde de dolari, iar în 2006 la 700 de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
exprimarea lui. Este sarcina responsabililor de resurse umane să lucreze În acest sens, pentru ca fiecare să contribuie pozitiv la ansamblu. Înțelepciunea Întreprinderii rezultă din convergența cunoștințelor și a competențelor tuturor, ea se alimentează din interacțiunile permanente dintre indivizii ce alcătuiesc corporația, precum și din conștiința și armonia ce domnesc aici. Diferența dintre Întreprinderi se situează la nivelul cunoașterii neexprimate. Din superioritatea sau din inferioritatea chi-ului unei Întreprinderi față de alta rezultă superioritatea sau inferioritatea Întreprinderii Înseși. Chi este sursa esențială a managementului, permițând
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
este chi-ul. Pentru ca grupul să evolueze, cadrul convențional al chi-ului manifest trebuie distrus, iar apoi trebuie reconstruit. Demersul clasic al gestionării cunoașterii tinde să divizeze cunoștința, pentru a obține ceva nou, reasamblând apoi totul ca Într-un mozaic. Invers, abordarea corporației Kao recunoaște chi-ul ca rațiunea fundamentală a Întreprinderii și Îi analizează natura, pentru a ajunge la substanța sa și a o exprima. Informația nu poate fi un criteriu de diferențiere În interiorul grupului. Toată lumea trebuie să aibă acces egal la ea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și eficienței. Capitolul 6 COMUNITATEA Creator de comunități Mediascope (grupul NTT) Cunoașterea nu poate fi gestionată - această abordare de inspirație americană este prea focalizată pe tehnologiile informației. Japonezii se concentrează asupra principiului comunităților nou-apărute, Într-o abordare mai emoțională. Strategia corporației Mediascope decurge pe de o parte, din constatarea unei veritabile bulversări paradigmatice În organizarea și valorile Întreprinderii, și pe de altă parte din relația sa cu mediile utile. Economia imaterialului Într-o mondializare În creștere antrenează o ștergere a barierelor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
1167, Universitatea Oxford. Un alt grup de disidenți, de la Oxford de data aceasta, a înființat câțiva ani mai târziu Universitatea Cambridge. În epoca respectivă, universitățile erau comunități de dascăli și de studenți preocupați de învățătură și organizați ca bresle sau corporații, deținând acte care le garantau dreptul la autoguvernare și proprietate asupra bunurilor. Cuprinzând la început patru facultăți, de cele mai multe ori de teologie, drept, medicină și arte - aceasta din urmă pregătitoare pentru celelalte trei -, universitățile organizau examinări periodice și eliberau diplome
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
declararea misiunii unei organizații (Pearce și David, 1987): 1. filosofie; 2. imagine externă; 3. autodefinire; 4. câmp de acțiune; 5. tehnologie; 6. condiții de supraviețuire. Ulterior, un studiu realizat de Bart (1997) pe un număr de aproape 100 de mari corporații americane a arătat o diversificare a „componentelor” ce apar în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în cazul organizațiilor publice. O comparație obiectivă cu alte țări poate induce un sentiment de mulțumire, pentru că situația pare a fi de aceeași natură și în alte locuri. Fantezia, ficțiunea și minciunile se regăsesc și în formulări moderne ale marilor corporații, nu numai în documentele politice ale regimurilor comuniste. „Concluzia generală este că oricum s-ar realiza un eșantion din declarațiile de misiune, marea majoritate nu valorează nici cât hârtia pe care sunt scrise și nu ar trebui luate în serios
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
perioadă de trei ani de către acționari, dintre care doar managing director-ul este din stafful executiv. Analiza organigramei la nivel central arată o preocupare a managementului pentru câteva noi subiecte la modă în management, cum ar fi responsabilitatea socială a corporației. Aceste subiecte sunt gestionate prin intermediul unor comitete ce se subordonează consiliului de administrație. Studiul listei țărilor aferente fiecărei regiuni din organigramă arată că sunt vizate categorii de similitudini ale pieței, în paralel cu o gestiune dinamică a competențelor și obținerea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
băncilor emblematice pentru Wall Street, Lehman Brothers și Merrill Linch, Însoțită de acuzațiile aduse JP Morgan și Goldman Sachs. De acolo a plecat totul și s-a rostogolit peste o Europă cu aceleași legături complexe Între politică, bănci și mari corporații, pe fondul unor datorii publice imense, 8.700 de miliarde de euro la Începutul anului 2010, ceea ce a atras luarea În discuție, pentru prima oară, a falimentului unor state, chiar membre ale Uniunii Europene. Revenind la PIB, În ciuda universalității sale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
stimulare a antrepre noriatului și inovării, prin crearea de pârghii ca IMM-urile să aibă acces la credite cu dobândă scăzută pentru astfel de inițiative, determinând băncile să abandoneze politicile prin care Își orientează resursele de creditare doar spre marile corporații. Pe fondul declanșării austerității, scăderea nivelului cererii agregate a fost motivul incapacității de a depăși perioada de criză. Din punct de vedere al dezvoltării durabile, pentru o economie este mult mai importantă asigurarea nevoilor populației, acordarea atenției păturilor vulnerabile, decât
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
informale dintre specialiști, creează noua cunoaștere și o dezvoltă pe cea existentă. În literatura de specialitate este deja consacrat rolul Specialistului În Cunoaștere ca generator de plusvaloare, iar, la nivel mondial, Managementul Cunoașterii a fost introdus În cele mai mari corporații și cele mai reprezentative instituții din diverse domenii: industria auto, alte industrii prelucrătoare, mari furnizori de servicii, mai ales În zona IT&C, universități, organisme internaționale, instituții financiare etc. În etapa actuală, este foarte important ca și În România să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
educațional, alții nu. O altă variabilă poate fi dată de valoarea limitată a cunoștinței În timp - Într-o organizație a cunoașterii, procedurile și practicile se pot schimba lunar, În comparație cu schimbarea În ani, la nivelul unei companii producătoare tradiționale. În marile corporații, pe măsură ce Specialistul În Cunoaștere este instruit pentru dobândirea unor noi aptitudini, standardul unei industrii nou apărute poate minimiza efectele instruirii acestuia. De exemplu, la nivelul unui centru de cercetare, profesioniștii instruiți să folosească programe gen Eviews sau SPSS pot elabora
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sănătății publice și sentimentului puternic de responsabilitate ce Îi caracteriza, medicii erau tehnocrații cei mai calificați să conducă modernizarea statului și societății românești. Reformele legislative inițiate de eugeniști au Încercat să reconceptualizeze nu doar drepturile și limitările acestora În cazul corporațiilor publice sau private, ci În special În cazul indivizilor asupra corpurilor lor. În același timp În care pledau pentru creșterea responsabilităților statului față de sănătatea cetățenilor, eugeniștii doreau și ca, În cadrul statului eugenic modern, posibilitatea de alegere a indivizilor să fie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
gnosticii nu dispun de un Constantin pentru a se impune. în asta constă diferența. - 8 - Căderea în timp. Gnosticismul trece adesea drept o religie în fața filosofilor și viceversa... Astfel încât nici unii nici alții nu abordează acest continent, convinși că aparține celeilalte corporații. Augustin, episcop de Hippona, Toma d’Aquino dominican și doctor în problemele îngerilor, mai târziu Malebranche oratorian sau Kirkegaard pastor protestant nu-i împiedică totuși pe filosofii de profesie să-i considere ca fiind de-ai lor. Creatori de concepe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui i se reproșează că și-a împănat manuscrisele cu citate; aceste texte fiind pierdute, nu se știe dacă ele conțineau vreo explicație cu cutare ori cutare - Democrit sau Aristip, de exemplu; era, de asemenea, neîndurător, se zice, cu membrii corporației filosofice, însă aici este vorba de o practică agonică obișnuită în acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acest virus; să reducă vulnerabilitatea individuală și a comunităților la HIV/SIDA; să reducă impactul uman și socio-economic al epidemiei. Lucrând împreună în cadrul UNAIDS, co-sponsorii și-au extins activitatea prin alianțe strategice cu alte agenții ale Națiunilor Unite, guverne naționale, corporații, mass-media, organizații religioase, grupuri comunitare, rețele regionale și naționale de persoane infectate cu HIV/SIDA și alte ONG-uri. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) UNESCO a fost înființată în noiembrie 1945 cu o misiune mult mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p.. P. în cadrul unui proiect local de dezvoltare menit să soluționeze o anumită problemă socială are avantajul că implică majoritatea actorilor economici, politici și sociali, care se numără, în același timp, și printre generatorii acelei probleme sociale. De exemplu, o corporație care, prin natura activității sale, contribuie la procesul de poluare, se poate implica, prin intermediul unui p. cu instituțiile publice din domeniul protecției mediului și cu alți actori ai comunității în care-și desfășoară activitatea, într-un proiect de responsabilitate socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sale, contribuie la procesul de poluare, se poate implica, prin intermediul unui p. cu instituțiile publice din domeniul protecției mediului și cu alți actori ai comunității în care-și desfășoară activitatea, într-un proiect de responsabilitate socială (vezi responsabilitatea socială a corporațiilor). P. local poate limita corporatismul în creștere al unor organizații mari, care tind să-și dezvolte și să-și protejeze propriile interese, determinându-le să stabilească relații solide și convenții sau acorduri care pot avea efecte pozitive pe plan local
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
intervenției duce la scăderea și mai accentuată a implicării celorlalți parteneri, ceea ce poate contribui direct la disocierea programului de interesele și prioritățile reale ale grupului social vizat și, în cele din urmă, la eșecul programului de dezvoltare. Responsabilitatea socială a corporațiilor - Codrin Scutaru Responsabilitatea socială a corporațiilor (r.s.c.) reprezintă modul în care companiile conștientizează influența pe care o exercită asupra cadrului economic, social și de mediu, ca rezultat al propriei activități, maximizându-și beneficiile și, în același timp, minimizând pierderile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
accentuată a implicării celorlalți parteneri, ceea ce poate contribui direct la disocierea programului de interesele și prioritățile reale ale grupului social vizat și, în cele din urmă, la eșecul programului de dezvoltare. Responsabilitatea socială a corporațiilor - Codrin Scutaru Responsabilitatea socială a corporațiilor (r.s.c.) reprezintă modul în care companiile conștientizează influența pe care o exercită asupra cadrului economic, social și de mediu, ca rezultat al propriei activități, maximizându-și beneficiile și, în același timp, minimizând pierderile pe care le au. Asumându-și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
folositoare societății, acțiuni la care nu sunt obligate prin lege și care depășesc sfera obligațiilor legale și fiscale minimale. R.s.c. este îndeosebi cunoscută în literatura de specialitate în forma sa din limba engleză sub denumirea de Corporate Social Responsibility. Corporația se manifestă ca o entitate căreia statul îi conferă dreptul și autoritatea legală de a acționa ca o singură persoană, distinctă de multitudinea de acționari care dețin drepturi de proprietate în cadrul ei. R.s.c. reprezintă, practic, o concepție referitoare la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de piață a fostelor țări socialiste și prin faptul că, în cadrul procesului lor de extindere, marile companii multinaționale și-au deschis filiale în aceste țări, exportând în acest fel și această dimensiune corporatistă a comportamentului organizațional. În ultimele decenii, marile corporații au acumulat o putere deosebită, și astfel, li s-a acordat atenție atât din partea autorităților publice naționale, a mediului academic, cât și a publicului larg. Cei care s-au poziționat critic au afirmat că viețile oamenilor sunt influențate tot mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s-a acordat atenție atât din partea autorităților publice naționale, a mediului academic, cât și a publicului larg. Cei care s-au poziționat critic au afirmat că viețile oamenilor sunt influențate tot mai puțin de guverne și tot mai mult de către corporații, care își asumă tot mai mult rolul de actori politici în sfera problemelor sociale și de protecție a mediului. R.s.c. presupune alinierea activităților companiei la valorile sociale. Compania, ca actor social, decide în mod voluntar să aibă ca obiectiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obiectiv contribuția la o societate mai bună, integrând interesele tuturor celor afectați de conduita sa în strategiile, planurile, programele și acțiunile sale, în cadrul unui proces planificat în timp. Astfel, compania devine un actor activ în cadrul procesului de dezvoltare socială. Pentru corporații, diferitele tipuri de public (indivizi, organizații, comunități, consumatori, asociații profesionale, administrație publică), care sunt afectate și pot influența acțiunile unor corporații, reprezintă categorii de stakeholders, față de care companiile ar trebui să fie răspunzătoare. Responsabilitatea presupune să fii conștient și să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sale, în cadrul unui proces planificat în timp. Astfel, compania devine un actor activ în cadrul procesului de dezvoltare socială. Pentru corporații, diferitele tipuri de public (indivizi, organizații, comunități, consumatori, asociații profesionale, administrație publică), care sunt afectate și pot influența acțiunile unor corporații, reprezintă categorii de stakeholders, față de care companiile ar trebui să fie răspunzătoare. Responsabilitatea presupune să fii conștient și să ții cont de consecințele faptelor tale asupra altora într-un orizont de timp care să depășească prezentul imediat. Astfel, responsabilitatea este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]