1,198 matches
-
K, Murase N, Okada Ț, HanakawaT, et al. Abnormal cortical mechanisms of voluntarymuscle relaxation în patients with writer's cramp:an fMRI study. Brain 2002; 125: 895-903. 60. Butterworth S, Francis S, Kelly E, McGlone F, BowtellR, Sawle GV. Abnormal cortical sensory activation indystonia: an fMRI study. Movement Disorders 2003; 18:673-682. 61. Draganski B, Thun-Hohenstein C, Bogdahn U, WinklerJ, May A. Motor circuit" gray matter changes în idiopathiccervical dystonia. Neurology 2003; 61: 1228-1231. 62. Garraux G, Bauer A, Hanakawa Ț
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
este de a accepta ipoteza conform căreia în sursa B de vulnerabilitate se întrepătrund anomalii de neurodezvoltare și elemente neurodegenerative. 2. Factori neurobiologici. Disfuncțiile și deteriorarea cognitivă ar putea avea două modalități de exprimare neurobiochimică: ● Hipofrontalietate primară, datorată hipodopaminergiei structurilor corticale frontale, predominant la nivelul cortexului frontal dorso-medial, corelată semnificativ cu disfuncțiile cognitive, având la bază o disfuncție primară a autoreceptorilor de tip D(1). ● Hipofrontalietate secundară, consecință a perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
autoreceptorilor de tip D(1). ● Hipofrontalietate secundară, consecință a perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali, cu declanșarea hiperactivității neurotoxice a sistemului glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și cel subcortical ocupă un loc central în cercetările actuale. Deficitul cognitiv din schizofrenie a fost corelat și cu disfuncția de coordonare între emisferele cerebrale, mai ales pentru funcțiile mnezice. Suportul neurobiologic al acestei asimetrii neurostructurale s-ar datora în
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224604_a_225933]
-
Semiologia neuronului motor periferic și central, sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular. 2. Semiologia sensibilității. 3. Semiologia sistemului nervos periferic. 4. Semiologia funcțiilor vegetative - sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare. 5. Conștiența - tulburări de somn și veghe, stările comatoase. 6. Sindroame corticale - somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanța cerebrală, afazia, memoria. 7. Bolile vasculare cerebrale. 8. Demențele. 9. Epilepsiile. 10. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 11. Patologia sistemului nervos periferic. 12. Procese expansive intracraniene. 13. Neuroinfecții. Baremul activităților practice Investigații electrofiziologice. 1. Electroencefalografie - interpretare
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
cerebrale. 8. Demențele. 9. Epilepsiile. 10. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 11. Patologia sistemului nervos periferic. 12. Procese expansive intracraniene. 13. Neuroinfecții. Baremul activităților practice Investigații electrofiziologice. 1. Electroencefalografie - interpretare: 50 cazuri. 2. Electromiografie - interpretare: 50 cazuri. 3. Potențiale evocate cortical - interpretare: 50 cazuri. 4. Investigații imagistice (examinare ecografică; tomografia computerizată; examinarea RMN) - câte 10 cazuri. 1.3.2.2.4. Psihiatrie: 5 luni Tematica lecțiilor conferință (90 ore) 1. Psihogeriatria. 2. Aspectele psihice normale și patologice ale îmbătrânirii cerebrale. Factori
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... 24. Tulburările vederii binoculare - anatomia, fiziologia musculaturii oculare - anomalii congenitale ale motilității oculare - vederea binoculară (VB) și tulburările VB - heteroforii a) heterotropii - strabism manifest concomitent ... b) paralizii oculomotorii ... - nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular) 25. Onco-oftalmologia - metode
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central 6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos 9. Sindroame diencefalice 10. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanței reticulare 15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral 16. Hemiplegia și paraplegia 17. Scleroza multiplă (în plăci) 18. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219156_a_220485]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224032_a_225361]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205174_a_206503]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213054_a_214383]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200668_a_201997]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212636_a_213965]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212644_a_213973]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205544_a_206873]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205545_a_206874]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205548_a_206877]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205546_a_206875]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205173_a_206502]
-
permite o localizare suplimentară. În cazul pacientului politraumatizat nu există cooperare în mod frecvent. Tumefierea feței împiedică un diagnostic corect. Indicațiile chirurgicale se stabilesc post EMG, când activitatea musculară voluntară este total sau parțial abolită, apărând activitatea musculară spontană. Stimularea corticală electromagnetică permite o apreciere precoce a funcției nervoase. Terapia constă în decomprimarea nervului prin secționarea acestuia în regiunea interesată, sau reconstrucția acestuia. Anastomoza terminoterminală nu este posibilă în mod frecvent în cazul secționării nervului, astfel încât va fi necesară intrepoziția unei
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
este de a accepta ipoteza conform căreia în sursa B de vulnerabilitate se întrepătrund anomalii de neurodezvoltare și elemente neurodegenerative. 2. Factori neurobiologici. Disfuncțiile și deteriorarea cognitivă ar putea avea două modalități de exprimare neurobiochimică: ● Hipofrontalietate primară, datorată hipodopaminergiei structurilor corticale frontale, predominant la nivelul cortexului frontal dorso-medial, corelată semnificativ cu disfuncțiile cognitive, având la bază o disfuncție primară a autoreceptorilor de tip D(1). ● Hipofrontalietate secundară, consecință a perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
autoreceptorilor de tip D(1). ● Hipofrontalietate secundară, consecință a perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali, cu declanșarea hiperactivității neurotoxice a sistemului glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă, tulburare primară în schizofrenie (Andreasen, 1998), caracterizată prin dificultăți de selectare, procesare, coordonare și răspuns ale informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și cel subcortical ocupă un loc central în cercetările actuale. Deficitul cognitiv din schizofrenie a fost corelat și cu disfuncția de coordonare între emisferele cerebrale, mai ales pentru funcțiile mnezice. Suportul neurobiologic al acestei asimetrii neurostructurale s-ar datora în
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]