1,565 matches
-
grecilor se insinuă în obiceiuri; sub această presiune odioasă, orice manifestare de abnegație și patriotism fu interzisă și se stinse puțin câte puțin. Asta era ceea ce dorea și Divanul; neputând să îmblânzească energica rezistență a românilor, se strădui să-i corupă; domnii din Fanar și suita lor imorală fură complicii Porții în această mârșavă întreprindere. Țara se va resimți multă vreme de pe urma acestei lovituri. Ar fi fost mai bine pentru români să fie zdrobiți de legiunile musulmane și ca rămășițele națiunii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prevestire, să devină într-o zi patiser, vânzător de limonadă și domn al Valahiei 112. Paginile istoriei nu vor fi umplute decât de actele arbitrare ale acestor noi despoți... Dintre toate mișcările politice suferite de Valahia, cel care i-a corupt măruntaiele, care i-a stricat moravurile, care i-a pervertit obiceiurile naționale, care i-a slăbit curajul e suirea pe tron a domnitorilor fanarioți, neam josnic și nefast... Titlul de hospodar a devenit prețul josniciei celei mai nerușinate...; supuse acestor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
viață, un germene al dezvoltărei mai departe. O maturitate nematură, falsă, necuprinzătoare a principiului vieții, pătrunde țara noastră de la un capăt pîn' la altul, o cultură artificială și importată din câteșipatru unghiurile lumei se impune spiritului românesc și l-a corupt chiar până [la] un grad oarecare. Noi, românii din Principate, suntem în nefavorabila poziție de-a fi guvernați de o generație cultă care nu stă în nici un fel de legătură cu țara, căci niciodată n-am întrebuințat acele mijloace preventive
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lucruri, dar în urmă aceste simțiri se tâmpesc, indivizii încep a privi cu indiferență ideile morale, moralitatea decade și această decadență a spiritului e cauza accelerării 84 {EminescuOpXV 85} procesului de consumare a populațiunii. Spiritul literar al acestor epoce e corupt și ni se pare nouă atât de fad pe cât de fade le par și lor scrierile clasicilor și-a moraliștilor mai vechi. Călcîndu-se // din principiu cele ce pentru noi treceau de bune și frumoase și nepunîndu-se nimic în locul lor, căci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
generație sau corupție”. Problemele cele mai importante ale reflecției omului, afirmă Platon sunt strâns legate de problema generației, a corupției și al existenței lucrurilor și, în particular, de problema de fond ce privește cauza existenței, de ce există și de ce se corup. Ei bine, Platon afirmă, prin gura maestrului său Socrate, că a început de tânăr să se ocupe cu aceste probleme de fond și că a căutat să le rezolve pe calea cercetărilor conduse de înțelepții care l-au precedat. Dar
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
devină plauzibilă sau posibilă, trebuie afirmată „comodificarea” generală a întregului, inclusiv a persoanei, așa cum de altfel face consumismul. Totul trebuie să fie tratat ca o marfă și deci cumpărat, folosit atât cât e nevoie, apoi aruncat. De altfel, cel care corupe folosește tocmai această logică, simțindu-se legitimat de ea. În urma acestor considerații foarte concrete, este evident că pentru noi astăzi a devenit mai dificil să promovăm luarea la conștiință a înțelegerii totale a corupției și mai ales a gravității sale
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
puternică. 1. Întregul dezintegrat Înainte de toate considerăm faptul că prin cuvântul corupție înțelegem în principal acțiunea de a sfărâma, a distruge, a frânge în atâtea părți ceva ce de la sine este făcut pentru a fi păstrat integru, unit, întreg. A corupe e ceva grav, înseamnă a sfărâma ceva ce este făcut pentru a rămâne în unitatea integră a existenței sale. Am putea înregistra aici un înțeles fundamental, precum acela pe care l-am văzut în analiza problemei de către Platon, sau acela
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
și autenticitatea recunoscută. Și acesta este un înțeles ce se colorează imediat cu calitate morală și spirituală, drept pentru care a se deteriora întruchipează pentru noi sensul moral al depravării bine reprezentată, de exemplu, de o cutumă civilă ce se corupe. Trebuie evidențiat imediat că în folosirea lingvistică, acest al doilea înțeles este de mare importanță în domeniul civil și public: este binele comun, este binele civil (cum se obișnuiește să se spună în Umanismul civil italian între 1400 și 1500
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
pe daruri, de exemplu, sunt diferite și lăsate în afara relațiilor comerciale. Corupția se naște în momentul în care confundăm relațiile bazate pe dar cu relațiile bazate pe contract. Cu alte cuvinte, relațiile personale se amestecă cu afacerile și tind să corupă legalitatea pentru interese private. Când practicile darului interferează pe nedrept cu legile comerțului, atunci schimbul „e periculos și chiar imoral”, deoarece duce la „a-și pune încrederea pe legături personale de alianță sau de dependență pentru a realiza tranzacții supuse
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
act izolat ci un proces care tinde să crească, contagiind sau, încă mai rău, degradând și deformând întregul sistem. 2. A doua caracteristică e constituită din faptul că în corupție se realizează o legătură stabilă între corupt și cel ce corupe. Ocazia relației între cei doi sau mai mulți protagoniști ai corupției nu pare să fie nicidecum o întâmplare încheiată în sine însăși. Ea manifestă în sine încă o dată tendința irezistibilă de a se repeta, și încă o dată de a deveni
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
angoasa în a excela; până la inegalitatea ce face să izbucnească schema „fidelitate-protecție”, și vidul politico-social care lasă câmp deschis rețelei celor mai puternici. Și când interesele private ale celor mai puternici au câmp liber, atunci binele comun începe să fie corupt și chiar prădat cu ajutorul corupției generalizate în rețea... Dar lista e lungă. Totuși e important să se țină cont de această structură internă a corupției, și pentru a putea individualiza mai bine cauzele, și de fiecare dată. Capitolul V Omul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
și chiar prădat cu ajutorul corupției generalizate în rețea... Dar lista e lungă. Totuși e important să se țină cont de această structură internă a corupției, și pentru a putea individualiza mai bine cauzele, și de fiecare dată. Capitolul V Omul corupt La acest punct, noul aport al Papei Francisc asupra reflecției despre corupție pune în act toată fecunditatea sa, când el imprimă o curbă antropologică în cercetarea asupra structurii interne a corupției, captivând astfel atenția noastră și revitalizând sentimentele noastre morale
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
omului corupt care dă „pâine murdară” fiilor „flămânzi de demnitate”, trădând astfel exigența lor de demnitate. 4. Cine plătește corupția Există apoi caracterul corupției care lovește mereu în al treilea, în cel care stă în afara legăturilor stabile dintre cel ce corupe și cel care se lasă corupt. Papa Francisc a surprins aici punctul nevralgic, când a observat cu precizie: „Dacă vorbim de corupți politici sau de corupți economici, cine plătește aceasta? Plătesc spitalele fără medicamente, bolnavii care nu sunt îngrijiți, copiii
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
acceptabile, din punct de vedere social”. E dotat chiar cu „un anumit stil” și e capabil de „bune maniere”, pe care din când în când reușește să le modeleze după caz, cu scopul de a acoperi propria obișnuință în a corupe. Omul corupt, bine reprezentat de metafora evanghelică a „mormintelor văruite” (Mt 23,25-28), simulează cu scopul de a face să pară corupția ca ceva „acceptabil din punct de vedere social”. Această strategie, de fapt, are adesea și astăzi efectele sale
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
cât vedeai cu ochii. ținea între degete o țigară groasă, făcută din tutunul care se găsea din belșug pe acolo. Cu fumatul cochetase în timpul serviciului militar. La școală, deși colegii își palmau pe ascuns țigările, nu reușise nimeni să-l corupă. Ca orice lucru interzis, tentația fusese mare, însă el își impusese, ca pe un exercițiu al voinței, să nu facă ceea ce făceau ceilalți, grozăvindu-se. Reușise, dar în timpul școlii de ofițeri, fără interdicții, chiar superiorii recomandând între două ore de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nimic”. Printre cei mai celebri excentrici taoiști din toate timpurile se numără personajele smintite cunoscute sub numele de „Cei Șapte Înțelepți ai Pădurii de Bambus”, ce au trăit în secolul al III-lea e.n., o perioadă când șarlatanii începeau să corupă tao pentru a întemeia o Biserică organizată care să concureze cu budismul. Aceștia erau susținători ai școlii de taoism a „Conversației Pure” (ching-tan), iar scopul lor era acela de a reînvia taoismul filozofic pur al lui Lao și Zuang. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
că sunt instalator sau că vând asigurări. Apoi Încep să-ți povestească totul despre ei. Adică „Fac chestia asta ilegală“ sau „Nu bag asta În contabilitate“. Toți fac așa. Unul nu-i mai breaz, spune el, ridicând tonul de furie, corupți de rahat. Toată gașca, toți sunt niște corupți de rahat. Îl ginesc pe Toal cum se ridică și se cară, puțoi băgăreț care trage cu urechea. — Exact. Iar tu ești ofițer În forțele de ordine, Îi spun eu. — Așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și cea a codicelor. Atît papirusul, cît și arhetipul manuscriselor medievale derivă, prin una sau mai multe faze intermediare, din original. Dacă textul lor nu e identic, se deduce că fie papirusul, fie arhetipul sau vreunul dintre Înaintașii lor a corupt lecțiunea originalului. Se poate identifica Însă o situație diferită, și anume ca un subarhetip al codicelor medievale să fi schimbat lec țiunea bună a arhetipului: atunci papirusul nu va fi În acord cu această familie, ci cu alte manuscrise. Este
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În Naturalis historia. Se constată că acolo unde În textul transmis direct apare cuvîntul pneùma („suflare“) În textul latinesc apare fluctus (fluere, „a curge“); se poate deduce de aici că tradiția manuscrisă directă a textului lui Aristotel este coruptă, prin transformarea secvenței rJ În pn: se recon stituie astfel termenul originar rJeùma („curgere“). Centones erau În Antichitate compoziții literare de mare virtuozitate, alcătuite din versuri sau fragmente de versuri preluate de la autorii celebri. Originea cuvîn tului este
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În judecarea chestiunilor de formă, este recomandabilă concentrarea atenției asupra stilului operei; În ches tiuni de conținut, reperele pot fi informațiile pe care le avem asupra autorului sau a punctului lui de vedere. Acolo unde tradiția se dovedește a fi coruptă, se impune remedierea ei prin conjectură (diuinatio). Această Încercare conduce fie la o emendare evidentă În sine, fie la cîteva conjecturi mai mult sau mai puțin satisfă cătoare; În caz contrar, se recunoaște că nu s a găsit pentru pasajul
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
generală este că, pe de o parte, au fost acceptate prea multe con jecturi din tipul celor care implică o mutilare violentă (id est cu adevărat iremediabilă) a tex tului, În vreme ce, pe de altă parte, au fost trecute cu vederea corup telele din tradiție sau din textul vulgatei doar pentru că nu se oferise Încă o soluție convingătoare. Admiterea limitărilor de care se lovește restabilirea textului are rolul de a-i nuanța parcursul și de a arăta În ce măsură este un demers deschis
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
liber va maximiza creșterea economică și va genera concurența, care va promova cea mai eficientă folosire a resurselor, oamenilor și capitalului. Dimpotrivă, "protecționismul" este văzut ca o influență dăunătoare asupra corpului politic. Politicile care protejează industriile necompetitive de principiile pieței corup comerțul internațional, distorsionează cererea de pe piață, scad artificial prețurile și încurajează ineficiența, penalizându-i în același timp pe comercianții corecți. Protecția este expresia intereselor "speciale" sau "ascunse" din societate, iar guvernul ar trebui să i se opună, în "interesul național
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conduce la noi forme de conflict și neînțelegere. Importanța acestei probleme a fost subliniată de către revolta religioasă, în special de anumite forme islamice de revoltă împotriva Occidentului, întrupate de Al-Qaeda, care se opuneau sprijinului american pentru Israel, susținerii elitelor pro-occidentale corupte din Orientul Mijlociu și extinderii valorilor seculare occidentale. În mod semnificativ, atacurile teroriste de la 11 Septembrie din Statele Unite nu au fost urmate de solicitări diplomatice care erau de obicei parte a obișnuitelor negocieri politice. Aceasta a fost o nouă formă de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
științific cere, în principiu, renunțarea la valorile, interesele și relațiile de putere cu scopul de a obține o cunoaștere obiectivă o cunoaștere necontaminată de influențe externe și bazată pe rațiunea pură. Avertismentul lui Kant (1970: 115) conform căreia "deținerea puterii corupe inevitabil libertatea de judecată a rațiunii", este un exemplu clasic al acestei viziuni. Aceasta este ideea pe care Michel Foucault, și postmodernismul în general, au început să o problematizeze. În loc să trateze producerea cunoașterii ca pe o simplă problemă cognitivă, postmodernismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 286) „... Legea cunoștinței de Dumnezeu e sădită în noi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21) „Căci deși sunt corupți și nu se vede la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să-l străvadă pe El), totuși lucrează în ei o lege naturală și necesară și îi mișcă o cunoștință spontană ca să trebuiască să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]