1,458 matches
-
la revista Argeș din Pitești. Mulți ani, apoi conducătorul revistei literare « Luceafărul. » în ultimii ani de viață este directorul Editurii « Junimea » din Iași. Fiu al Moldovei, intră în galeria scriitorilor ce-și leagă numele de istoria și faima numelui de Cotnari, și trimite acad. Valeriu Cotea, ofranda sa pentru strălucita înmănunchere în volumul „Podgoria Cotnari” a liricii românești dedicată unui târg ce vine din străfundurile istoriei, călătorind pe valurile vinului ce-i poartă numele: Iubite domn Valeriu Cotea săraca Țară Românească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ani de viață este directorul Editurii « Junimea » din Iași. Fiu al Moldovei, intră în galeria scriitorilor ce-și leagă numele de istoria și faima numelui de Cotnari, și trimite acad. Valeriu Cotea, ofranda sa pentru strălucita înmănunchere în volumul „Podgoria Cotnari” a liricii românești dedicată unui târg ce vine din străfundurile istoriei, călătorind pe valurile vinului ce-i poartă numele: Iubite domn Valeriu Cotea săraca Țară Românească numai fărădelegi și cote-a tot trebuit să mai plătească numai vexațiuni și împi-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
genune nu trebe să respecte moda, ci trebe să se mai încheie, nu doar să umble dezbrăcată (admit și-n petic să-și mai deie dar numai când o face lată!) deci încheierea iaca vine, (să-l enervez pe Vasiliu!), Cotnariul trebuie băut bine, (ca și muierea!) el e Viul, el e Principiul, Suveranul, tămăduiește și sfrenția, cel care bea Cotnari tot anul, pentru Crăciun îți dă și ția. MIRCEA IONESCU QUINTUS Cunoscutul epigramist și om politic de factură liberală, s-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
petic să-și mai deie dar numai când o face lată!) deci încheierea iaca vine, (să-l enervez pe Vasiliu!), Cotnariul trebuie băut bine, (ca și muierea!) el e Viul, el e Principiul, Suveranul, tămăduiește și sfrenția, cel care bea Cotnari tot anul, pentru Crăciun îți dă și ția. MIRCEA IONESCU QUINTUS Cunoscutul epigramist și om politic de factură liberală, s-a născut la data de 18 martie 1917, la Cherson - Ucraina. În anul 1938 a absolvit Facultatea de Drept a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-o metaforă demnă de Păstorel, realizează un joc de cuvinte cu dublu înțeles, apelând la arhicunoscuta „Grasă de C otnari”: SOȚI ECHILIBRAȚI Urcă-abili pe-a vieții scară Cuplul e de temerari: Ea cu viața ei ușoară, El cu... Grasa de Cotnari Din volumul „în așteptarea luminării”, r eținem e pigramele: CONFUNDĂRI ȘTEFAN VODĂ ȘI VINUL Când se-nțelege bine slova Ori Și câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ușoară, El cu... Grasa de Cotnari Din volumul „în așteptarea luminării”, r eținem e pigramele: CONFUNDĂRI ȘTEFAN VODĂ ȘI VINUL Când se-nțelege bine slova Ori Și câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE COTNARI APRECIERE BAHICĂ Cotnariu-i bun, enorm îmi place, Bun e vinul de Cotnari Iar calității lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ȘTEFAN VODĂ ȘI VINUL Când se-nțelege bine slova Ori Și câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE COTNARI APRECIERE BAHICĂ Cotnariu-i bun, enorm îmi place, Bun e vinul de Cotnari Iar calității lui mă-nchin, Ce se bea la zile mari. Dar nu Știu, zău, cum de se face
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ori Și câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE COTNARI APRECIERE BAHICĂ Cotnariu-i bun, enorm îmi place, Bun e vinul de Cotnari Iar calității lui mă-nchin, Ce se bea la zile mari. Dar nu Știu, zău, cum de se face, E o vorbă de pe-aici: Că permanent e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE COTNARI APRECIERE BAHICĂ Cotnariu-i bun, enorm îmi place, Bun e vinul de Cotnari Iar calității lui mă-nchin, Ce se bea la zile mari. Dar nu Știu, zău, cum de se face, E o vorbă de pe-aici: Că permanent e prea puțin! Nu se bea cu oameni „mici”! VASILE LARCO Cele două
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în Monitorul cunoscuta rubrică „Cafeaua de dimi neață. Calitățile sale de memorialist se regăsesc în cele 6 volume de „Umbre”, din care ne vom opri la: Darcle Hariclea Darclee a împlinit 70 de ani. Ca de obicei, a sosit la Cotnari pentru cura de struguri recomandată de medici. E însoțită de Ion Hartulari. Vara lui 1936 a fost călduroasă și se anunță o recoltă bună la Cotnari. Cu toate acestea, mica localitate era în fierbere la sosirea marii cântărețe. Tocmai se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Darcle Hariclea Darclee a împlinit 70 de ani. Ca de obicei, a sosit la Cotnari pentru cura de struguri recomandată de medici. E însoțită de Ion Hartulari. Vara lui 1936 a fost călduroasă și se anunță o recoltă bună la Cotnari. Cu toate acestea, mica localitate era în fierbere la sosirea marii cântărețe. Tocmai se constituise o „Asociație pentru propășirea Cotnarilorʺ, la care Darclee a subscris imediat. Ce urmărea ? Să s picuim d in apelul adresat țării în septembrie 1936 : „Cotnarii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
New York, găzduit la via A xinte și care i a făcut o vizită de curtoazie celebrei cântăr e țe. Iar Darclee l a invitat să ia parte la salvarea Cotnarilor. Ministrul Mihai Negură, de altfel și proprietar de vie la Cotnari, aflând că mișcarea e condusă de femei, în frunte cu Darclee, a exclamat : — Pe astea nu le poți îmbăta doar cu promis iuni ! D rept care a alocat 800.000 lei, partea statului la acțiunea de redresare. Și fiind vorba
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
luptă cu apa clorinată a Iașului, care a ajuns mai amară decât „Migdale amareʺ, și ceea ce e mai grav, atacă... amigdalele! în privința soartei Cotnarilor, promitea că se va consulta cu amicul Al. O. Teodoreanu, pe care îl vedea primar la Cotnari. Cum scopul vizitei mele era să obțin de la Darclee o discuție despre muzică și prestigioasa ei carieră europeană, încercam mereu să o atrag pe durdulia persoana spre acest făgaș plăcut, în orice caz mai plăcut decât reorganizarea podgorenilor. Ea însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
proprietari și situații inedite. Redăm „umbra” ce-a hălăduit cândva printre alte umbre celebre de acolo, pentru readucerea lor în me moria ce lor vii: Artur Gorovei „Deși viața lui se confundă cu Fălticenii, prima data l-am întâlnit la Cotnari, într-o toamnă parfumată de aromele viilor gata de cules. Stătea în cerdacul căsu ței de l a via pe care o avea și unde mi a mărturisit că petrecea măcar o săpt ămână în fiecare toamnă binecuvântată de roadele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cerdacul căsu ței de l a via pe care o avea și unde mi a mărturisit că petrecea măcar o săpt ămână în fiecare toamnă binecuvântată de roadele pământului. Se inaugura o pivniță de stat și era zarvă mare la Cotnari. Mașini zgomotoase urcau și coborau pantele. Retras în sihăstria sa, bătrânul, mult mai bătrân decât cei cincizeci și patr u de ani de trudă literară pe care îi număra, dar prea se meț, cu mustățile lui înviforate și cu privirea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în apropiere de Dorohoi se află mănăstirea Gorovei întemeiată la 1742 de un strămoș al meu, vel căpitanul Ioan Gorovei. Despre Goroveii de la Brănești-Dorohoi, am găsit urme care coboară până la cămărașul Miron (leat 1475). Mânăstirea are o viișoară aici, la Cotnari, în afară de sat, lângă proprietatea mănăstirii Râșca. O lucrează un călugăr, părintele Atanasie. Facem o plimbare până la dânsul, ca să vedeți o raritate. Și ne continuăm drumul, discutând despre locuri și oameni. — Neculai Istrati de la Rotopănești, locuind într-un castel străjuit de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou, de cât a tă mâie. Pe calea de întoarcere, Artur Gorovei a povestit despre draga lui revistă „Șezătoareaʺ și despre „Răvașul poporuluiʺ, foaia pentru sate pe care o scosese împreună cu Mihail Sadoveanu, concetățeanul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ziare și reviste, dar mai ales în cele ieșene. Artur Gorovei, deși stătea cu casa la Fălticeni, er a tot ti mpul la Iași sau călătorea neobosit prin țară. Când poposea sus, la Copou, la Sadoveanu, era sărbătoarea copiilor. înainte de Cotnari, îl identificasem printre clienții anticarului Kuperman din strada Lăpușneanu, cel care îi cunoscuse pe N. Gane, G. Pannu, V. Pogor, Bel diceanu și s-a stins în mai 1933, când avea 87 de ani. Prin redacții, Gorovei trecea rar. Își
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spuse spre buna dispoziție a tuturor” - nota Lucian Dumbravă în aceeași revistă, dar Georgeta Crăciun adună o parte din ele într-o antologie alcătuită de Ion Arhip. Și cum fostul tipograf declama o epigramă ad hoc cu orice prilej - subiectul Cotnari, pe care-l vizitase de numeroase ori, nu i a lipsit din repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules de vii la Cotnar Azi purcede tot Cotnarul La cules
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
popula rizat în mai multe emisiuni la radioul zonal și la televiziunea locală, zonală și națională. În curs de apariție are volumul de versuri”Pas cu Pas”. L am selecționat pentru prezenta galerie a scri itoril or ce amintesc de Cotnari, cu câteva fragmente din romanul amintit care, pe lângă povestea fiului lui Ștefan cel Mare, creionează și faima vinurilor de aici, ele neputând să lips ească di ntr-o scriere de epocă, unde fiecare bucățică de pământ moldovenesc constituie o mărturie istorică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și proscris încă din septembrie, a început să-și ogoaie teama, revolta și pornirea răzbunătoare ce o avea. Noroc că solul a aflat, dar tot la gospodăria gazdei, un vrednic și de neînvins aliat: un urcior cu uleiosul vin de Cotnari, ce Neculai îl avea păstrat undeva, prin cele pivnițe, uitat de m ai mulți ani. Acesta, alăturat minunilor din cuhnia Mariei, nevasta boierului și comandantul suprem din ograda lui, stăpână uneori și pe gândurile bărbatului ei, s-au adăugat aliatei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
băgat în seamă. Destul că popasul a răsunat până târziu în noaptea ce a urmat de însemnele zgomotoase ale chefliilor, care, cu stoicism și fără multe regrete, au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico ri și st răine orișicui se lăsa furat și purtat pe acest tărâm bahic. Iar din chemarea spre confidențe ale unora
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Aso ciația de Știință, Artă și Literatură), actualmente pensiona r și membru pe viață al SCWC Wolongong N.S.W. Are 10 cărți publicate, cea mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ianuarie - 27 mai 1859). A fost înaintat în această perioadă la gradul de general și n umit cavaler. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea d in Iași. Ajuns la pensie, scrie o „Poemă în versuri, i ntitulat ă: DOAMNA DIN COTNARI. Autorul tratează un subiect din istoria Moldo vei, în care eroii principali sunt Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari între care se va ivi un conflict dezbătut pe foarte multe pagi ni. Noi ne vom opri însă asupra câtorva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]