1,170 matches
-
articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a fost dur, dar trebuie să ținem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precizări menite să stabilescă scopul clar al ziarului, formatul, condițiile de redactare, dimensiunea: "Societatea va scoate un ziar independent care să se ocupe de toate problemele de stat, bisericești, financiare, economice, culturale, sportive etc., văzute prin prisma concepției de viață creștine catolice... Formatul ziarului să fie de 750 mm înălțimea și 400 mm lărgime. Pagina va avea 2100 de linii. Ziarul va apărea zilnic în 4 pagini iar duminica în 6 pagini"929. Posturile din conducerea și administrația ziarului cu salariile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin care interzicea circumcizia, citirea cărților sfinte evreiești, precum și sărbătorirea sabbath-ului; practic se interzicea exercitarea cultului iudaic și se dorea împlântarea unui nou pilon român în lumea iudaica, prin introducerea creștinismului în Palestina urmărindu-se subordonarea spiritualității evreiești cu cea creștină; cucerirea Ierusalimului de către români și încercarea de a imprimă un profund caracter non-evreiesc noului oraș (Elia Capitolina) va declanșa în plan cultural implicații puternice, iudaismul cunoscând în acestă perioadă un proces de accentuare a trăsăturilor radicale. 302 Dragoș Ilinca, op.
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Iunie a.c. fără a avea vre un ordin din partea vreunei autorități, un număr de șase evrei. Acești soldați sub conducerea unui subofițer dela Trenul de luptă al Reg. 13 Dorobanți, au cercetat toate casele, atât cele evreiești cât și cele creștine din str. Aurel Vlaicu, fără Însă a reuși să prindă pe cei vinovați. Odată cu aceasta raportăm că la Chestura de Poliție s’au primit informațiuni că din diferite clădiri din oraș, din acele locuite În special de evrei, s’a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dar în prezența agentului forței publice care-i va da indicațiuni cum să facă percheziția) având martori asistenți (2 la percheziție). 5) Percheziție și la acei care din informațiuni ar fi suspecți (dar cu fapte concrete) fiind căsătoriți evrei cu creștine și ori creștini cu evreice. Se recomandă: urbanitate, civilizație și conștiință românească, dar hotărâre și energie însă fără excese, fără brutalitate, fără injurii ori maltratări inutile. Tact, răbdare și cumințenie se impune din partea tuturor. Atențiune a se face percheziții și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au luat și dus în Transnistria. 2/. În ghettoul din Râbnița se găsește un orfan de război, pe nume Șchiopul, fiul lui Divora Șchiopul 902 din Darabani-Dorohoi, iar mama lui văduvă de război trăiește în ghettoul din Moghilău. 3/. O creștină Silvia Schleiber 903, de 19 ani, este deportată în ghettoul din Tiraspol. Născută în Cristovul Săcuesc, sub numele de Silvia Moldovan, a rămas orfană de mică de tatăl său iar mama ei s'a recăsătorit cu evreul Schleiber 904, care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și au fost răniți sau decorați cu ordine de vitejie. e/. Foști militari activi în armata română. f/. Pensionari ai statului român, care în adevăr au depus o activitate în folosul Țării. g/. Evreii sau evreicele căsătoriți cu creștini sau creștine indiferent dacă au sau nu copii. h/. Evreii botezați înainte de anul 1920. i/. Bătrânii de peste 70 de ani, care au familii în țară și îi poate întreține. l/. Cazuri excepționale de oameni merituoși, care nu intră în nici una din categoriile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a culturii europene: "Împletirea no-țiunilor de Europa și Creștinism este un produs al istoriei pe care nici cel mai sclipitor sofism nu o poate desface ... Nu este însă mai puțin adevărat că există fibre ale culturii europene care nu sunt creștine: cele romane, elene ... și (în secolele moderne) evreiești. Este mai dificil de spus dacă sunt și fibre musulmane"167. Concluzia lui Seton-Watson definește scopul și valoarea culturii europene: "(Cultura europeană) nu este un instrument al capitalismului sau socialismului; nu este
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
gest a devenit unul reflex. Capitalismul este mai mult decât un fenomen economic, este un fenomen cultural, modul de a fi al omului occidental stă la baza construcției acestui sistem social. Așa cum vom vedea, religia iudaică și mai apoi cea creștină dețin un rol esențial în apariția capitalismului. Atunci când vorbesc despre capitalism economiștii, dar și alți teoreticieni ai științelor sociale au păreri foarte diferite. Dacă am proceda la o sinteză a acestora atunci am constata că aceste puncte de vedere sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că acest progres poate avea loc în lumea aceasta"195.Conștiința direcției pe care o urmăm ne face capabili de a crede în progres, în schimbare și în finalitatea pozitivă a demersurilor noastre. ,,Religiozitatea evreiască (și prin consecință și cea creștină n.n.) este legată de lumea aceasta, nu de vreo lume abstractă, iar cei ce găsesc plăcere în posesiunile lumești nu fac, a priori, nimic rău"196. Dimensiunea direcției nu este numai una de ordin material, ci și una de ordin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
putem discuta și despre o bază culturală diferită a lumii occidentale, pentru că în mod sigur cultura determină atitudinea umană în favoarea sau în defavoarea lumii materiale. Bagajul cultural occidental este profund diferit, fiind influențat în mod decisiv de religia iudaică și cea creștină, permisive, așa cum vom vedea, unei poziții umane în favoarea dezvoltării lumii materiale și acumulării de bunuri materiale. ,,Diferența culturală fabuloasă"23 pe care o invocă Ferguson, prin trimiterea la Max Weber, există fără îndoială și se manifestă în sufletul și în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bani sau mărfuri. Așa cum vom demonstra, aceste convingeri vin din epoca anterioară, a bazelor, a rădăcinilor religiei creștine care sunt constituite de iudaism. Prin convingerile împotriva cametei și comerțului, Biserica Creștină se particularizează în rândul celorlalte biserici. Doar la Biserica Creștină întâlnim o determinare atât de puternică împotriva acestor instrumente. Așa cum este și firesc, Iudaismul a avut un rol hotărâtor în apariția și dezvoltarea creștinismului. Discutăm aici despre faptul că lumea creștină are ca punct de plecare centrul Iudaismului, iar Isus
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu !" În timpul depunerii jurământului, martorul ține mină pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu." Martorii care din motive de conștiință sau confesiune
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" În timpul depunerii jurământului, martorul ține mină pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu". Martorii care din motive de conștiință sau confesiune nu
LEGE Nr. 59 din 23 iulie 1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109247_a_110576]
-
1996), mesă e "(la catolici și luterani) liturghie"; la misă, în schimb, e păstrat doar sensul "compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cîntă în timpul serviciului religios catolic"; iar liturghie e "principala slujbă bisericească creștină (oficiată în zilele de sărbătoare)". Mai detaliată (dar formulată din perspectivă exclusiv ortodoxă) rămîne, desigur, explicația din vechiul dicționar academic ( DA), pentru care liturghie (din slava veche, la origine din gr. "serviciu public") e "partea principală (a doua, după "utrenie
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
pe care îi admirăm! În timpurile noastre el a fost cel dintâi dintre principii lumi care a obținut o victorie strălucită contra turcilor. După părerea mea, el este cel mai vrednic să fie numit în fruntea unei coaliții a Europei creștine împotriva turcilor." În cei 47 de ani de domnie, apărarea creștinătății se ducea pe câmpul de luptă, dar și prin numeroase ctitiorii. "Și așa se aude din oameni vechi și bătrâni că, câte războaie a bătut, atâtea mănăstiri a făcut
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
cum/ mă înghite praful de pe drum/ nu știu de ce și de la cine/ atâta moarte e în mine.” („Nu știu”) Între Vasile Voiculescu și Lucian Blaga O sursă de inspirație deosebit de valoroasă pentru poezia lui Theodor Damian o reprezintă viziunea teologica creștină care sub o formă sau alta revine prin diferite teme sau simboluri, oferind o consistentă și o profunzime ce depășesc exprimarea laică. Astfel, continuând tradiția unor poeți de factură religioasă în genul lui Vasile Voiculescu sau într-o anumită măsură
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
morala creștină, ca miez al conduitei morale, iar pe de altă parte, rolul social al Bisericii. Guvernul României susține libertatea de exprimare religioasă. Nimeni nu trebuie persecutat în vreun fel din cauza credinței sale. Guvernul crede în utilitatea unei mișcări ecumenice creștine neideologizate și crede în necesitatea dialogului dintre religii, fie ele creștine sau necreștine. Ca garant al drepturilor fundamentale ale omului, între care la loc de frunte este cel al libertății religioase, statul trebuie să sprijine bisericile în îndeplinirea menirii lor
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!". În timpul depunerii jurământului martorul ține mină pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu". Martorii care din motive de conștiință sau confesiune
CODUL DE PROCEDURA PENALĂ din 14 iulie 2003 - (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 iulie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150892_a_152221]
-
ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" ... (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe biblie. (3) Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. ... (4) Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. ... (5) Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu". ... (6) Martorii care din motive de conștiință
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!". În timpul depunerii jurământului martorul ține mină pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu". Martorii care din motive de conștiință sau confesiune
CODUL DE PROCEDURA PENALĂ din 12 noiembrie 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 27 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150743_a_152072]
-
ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" ... (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe biblie. (3) Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. ... (4) Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. ... (5) Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu". ... (6) Martorii care din motive de conștiință
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!". În timpul depunerii jurământului martorul ține mină pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de altă religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și conștiința că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu". Martorii care din motive de conștiință sau confesiune
CODUL DE PROCEDURA PENALĂ din 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 21 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161401_a_162730]
-
e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic; ... r) Organizația Religioasă "Martorii lui Iehova"; ... s) alte culte religioase recunoscute oficial în România. ... 24. (1) Pentru a putea beneficia
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159420_a_160749]
-
e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic; ... r) Organizația Religioasă "Martorii lui Iehova"; ... s) alte culte religioase recunoscute oficial în România. ... 24. (1) Pentru a putea beneficia
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165824_a_167153]