1,492 matches
-
mijloc. Numeroase orașe cunosc atunci tulburări care anunță criza generală a secolului al XIV-lea. Contraofensiva creștină în Mediterana occidentală Cucerirea Italiei de Sud de către normanzi marchează, dacă nu o victorie a creștinătății asupra paginilor, cel puțin un avantaj al creștinătății occidentale asupra rivalei sale grecești, de vreme ce teritoriile pe care le-au cucerit fiii lui Tancred de Hauteville au fost smulse bizantinilor. Unul dintre ei, Robert Guiscard, reușește chiar sâ-i expulzeze din Italia Meridională, cucerind Bari în 1071, după ce se face
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
invazia almohadă de la jumătatea secolului al XII-lea. Abia la începutul secolului următor supremația regilor creștini se impune definitiv. Papa Inocențiu III îi încredințează arhiepiscopului de Toledo misiunea de a organiza o cruciadă care să adune cavaleri veniți din întrega creștinătate și care, sub conducerea regilor de Castilia, Aragon și Navarra, sfărîmă, în 1212, la Navas de Tolosa, armata califului almohad. Împinși înpre sudul peninsulei, musulmanii nu mai rezistă decît în Regatul Granadei, de unde vor fi, de asemenea, alungați, în 1492
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
deturnată de la obiectivele sale inițiale. În secolele al X-lea și al XI-lea, numeroși sînt creștinii care, pentru a-și răscumpăra păcatele și a-și asigura salvarea eternă a sufletului, întreprind lungi și grele călătorii către locurile sfinte ale creștinătății. Foamea, setea, oboseala, frica de atacurile briganzilor sînt tot atîtea încercări pe care ei le acceptă cu bucurie, pentru că ele constituie un fel de repetare a patimilor lui Hristos. Între toate pelerinajele, mai pline de preț sînt acelea care-1 conduc
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lor drumuri mai sigure, marinarii genovezi, pisani și venețieni se reinstalează în marile insule ale Mediteranei occidentale, preludiu al insalării lor în "schelele" Levantului. Cruciada, după cum se vede, se înscrie, așadar, în cadrul unei ofensive generalizate către est și sud a Creștinătății occidentale, aflată în plin avînt demografic. Nu trebuie făcut din presiunea demografică în Occident încă modestă, de altfel, în secolul al XI-lea, cauza majoră a cruciadelor. Demografia nu determină fenomenul: ea îl aduce cu sine, și e foarte mult
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1147), înainte de a eșua, în anul următor, în Damasc. La sfîrșitul secolului, o a treia cruciadă este din nou predicată, atunci cînd prințul musulman Salah al-Din din care noi am făcut Saladin), fondator al unui vast regat, recucerește Ierusalimul. Expansiunea creștinătății în secolele XI-XII Noua expediție împărțită, în fond, în mai multe grupuri îi are drept conducători pe Împăratul Frederic Barbarossa, care piere în Asia Mică, regele Franței Filip August și Plantagenetul Richard Inimă-de-Leu. Cruciații recuceresc Acera, reușesc să salveze cîteva
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1209, să cucerească regatul Siciliei, pe tînărul Frederic Roger, ales ca rege al romanilor, apoi ridicat la rang imperial în 1215, sub numele de Frederic II. În tot acest timp, Inocențiu III s-a comportat ca un adevărat șef al Creștinătății și ca un suveran temporal dornic să-și mărească statele susținîndu-1 pe Filip August împotriva coaliției suscitate de Ioan Fără Țară, excomunicînd suveranii rebeli, impunîndu-și suveranitatea celorlalți (regilor de Aragon, de Castilia, ai Portugaliei, Ungariei, Suediei, Danemarcei, Poloniei, Bulgariei și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cantoane, Uri, Schwyz și Unterwalden, care, în 1291, se unesc pentru a impune Habs-burgilor recunoașterea tribunalelor lor locale, preludiu la ceea ce va deveni mai tîrziu Confederația elvețiană. La periferia Occidentului creștin Începînd cu secolul al XI-lea, încadrarea în sînul Creștinătății a teritoriilor situate în estul Europei a continuat cînd în sfera de influență romană, cînd în cea a Bisericii Orientale, greutățile Imperiului Bizantin, apoi dispariția sa temporară, la începutul secolului al XIII-lea, neputînd decît să defavorizeze pe a doua
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al XIII-lea, principalele centre aflîndu-se în orașele universitare Paris, Oxford, Bologna, Köln, Toulouse, Roma, Madrid, Segovia -, acolo unde erudiția fraților predicatori și calitatea învățăturii lor reușesc să monopolizeze catedrele facultăților. Începînd cu mijlocul secolului, cei mai iluștri profesori ai creștinătății suabul Pierre de Tarentese, cel care va deveni Papa Albert cel Mare, napolitanul Toma d'Aquino sînt dominicani. Născute, ca și monahismul oriental, din dorința de a reveni la izvoarele creștinismului originar, ordinele de cerșetori apar, în plin Ev Mediu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
numeroase -, mai ales cele care iau aspectul unor cavalcade îndepărtate și încă și mai mult Cruciadele, devin adevărate expediții "multinaționale", adunîndu-i pe baronii veniți din toate colțurile Europei pentru a combate sub același semn simbolic, cel al apartenenței lor la Creștinătate. Și negustorii participă la această vastă mișcare, reunindu-se în tîrguri sau întîlnindu-se în îndepărtatele filiale comerciale pe care companiile lor le instalează în cele patru colțuri de continentului, și chiar mai departe. Pe toate marile drumuii terestre ale Occidentului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de cea mai înaltă calitate cu polemica cea mai acerbă, politicul și religiosul, într-o limbă poetică de o forță și de o luminozitate extreme. Unul dintre marile texte ale aventurii omenești, fondator al identității culturale "italiene" și imagine a Creștinătății medievale la apogeul său, echivalent, dacă am putea spune, prin armonia și profunzimea sa, al capodoperelor arhitecturii și sculpturii gotice. De la roman la gotic Imaginea bine cunoscută, popularizată de cronicarul Raoul Glaber, a "unei albe mantii de biserici" acoperind întreaga
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
medievale la apogeul său, echivalent, dacă am putea spune, prin armonia și profunzimea sa, al capodoperelor arhitecturii și sculpturii gotice. De la roman la gotic Imaginea bine cunoscută, popularizată de cronicarul Raoul Glaber, a "unei albe mantii de biserici" acoperind întreaga Creștinătate la începutul secolului al XI-lea, nu trebuie să inducă în eroare. E adevărat că, în contextul progreselor economice și spirituale care definesc această perioadă, occidentalii au fost cuprinși de o febră a construcțiilor, însă arta "nouă", născută, în multe
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sau de locuințele burghezilor bogați. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, în spațiul care se întinde din nordul Angliei și pînă în Sicilia și de la Andalusia pînă la malurile Balticii și în Polonia, opis fraincigenum este pe cale să devină arta Creștinătății occidentale. Apogeul său coincide cu cel al Europei medievale: o Europă care în curînd va cunoaște din plin consecințele lungii și dureroasei crize a secolului al XIV-lea. Note și comentarii 1 "Legiștii" (de la etimonul latin lex, legis = lege) erau
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de Provincial al Ungariei și totodată vestea că Frascella a fost ales Provincial al Transilvaniei. Cu toate acestea, cei doi decid să meargă oricum la Roma pentru a primi numirile și a se îndrepta ulterior fiecare spre noua responsabilitate. 4. Creștinătatea de la Câmpulung, din Valahia Pentru sărbătoarea Rusaliilor din 1634 ajungea din Moldova la Constantinopol Pr. Gregorio da Bari, chemat de Prefect pentru a-i conferi Magisteriul în Sf. Teologie acordat lui și Pr. Paolo Bonnici prin decretul Sf. Congregații, ca
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și Pr. Paolo Bonnici prin decretul Sf. Congregații, ca răsplată pentru eforturile lor în Misiune. Pr. Bonnici era însă plecat din Moldova și nu a mai putut să-l primească. Cu acest prilej Pr. Gregorio i-a vorbit Prefectului despre creștinătatea din Câmpulung, din Valahia, care, deși mărturisea că este sub ascultarea Pontifului Roman, din lipsă de cler catolic, îi avea ca slujitori ai altarului pe calvinistul maghiar György Garosy și luteranul sas Ananias Benedikt. Dar, la drept vorbind, aceștia doi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
sas Ananias Benedikt. Dar, la drept vorbind, aceștia doi au făcut o cerere pentru a fi absolviți de erezie, după cum a atras atenția Pr. Gregorio Sf. Congregații încă de la sfârșitul lunii ianuarie. După câte se pare, situația spirituală a acestei creștinătăți era destul de jalnică, dacă Prefectul a trimis Sf. Congregații o relatare în care spunea că: Am vorbit cu cunoscutul Părinte (Gregorio) și îmi spune că unul a murit; celălalt care a rămas, s-a născut acolo dintr-un părinte slavon
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Bari, care murise înainte de a-i vedea convertiți la catolicism. Petricca i-a trimis într-acolo pe preoții Francesco da Castro, Girolamo da Acquapendente și Falco, care cunoștea bine limba valahă. Cei trei au început imediat opera de răscumpărare a creștinătății, și, cu sprijinul domnitorului Matei Basarab (1632-1654), au reușit să-i alunge și pe cei doi predicatori luterani luând în stăpânire biserica mare de acolo. Întrucât aceasta era total despuiată, au cerut Pr. Prefect și Sf. Congregații potire, ornate și
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p. 191). Cel "mai vârtos pentru creștinătate au fost românii urgisiți și lăpădiți. Așea, după ce gothii au venit în Dachiia, cât au ținut ei Dachiia, mari goane asupra creștinilor au făcut și multă vărsare de sânge și mulți mucenici s-au făcut" (Micu, 1995b, p. 196). Chiar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu și intens elaborat ulterior, devenind un nod central în conștiința istorică a ființei naționale românești sub forma temei sacrificiale a apărării creștinătății și a crucii prin sabie împotriva avansului semilunei propulsată de iataganul otoman. Ca o concluzie provizorie, se poate spune că ideile originii latine și a continuității etnice a românilor au devenit "mitomotoarele" (Smith, 1986, p. 58: mythomoteurs) care au impulsionat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statornic la Răsăritul Europii și au îngrozit toată partea aceasta de lume, națiile creștine, pe care poziția geografică sau politică le făcu să tremure de puterea lor, n-au avut afară de Ioan Corvinu, alt erou [p. 317] mai mare, nici creștinătatea apărător mai fierbinte. Cu adevărul în inimă și în brațe, cu crucea într-o mână și cu sabia într-altă mână, a răzbătut barbaria și a asigurat omenirii creștine pace și liniște; a înlesnit înaintările civilizației și a făcut să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aducă tot dauna recunoștință pentru ceea ce a vrut el să facă pentru dânșii, și lacrimi pentru pierderea lui cea fărăvreme!!! [p. 322]. Temele cardinale ale unității și independenței politice, mesianismul național și mântuirea neamului, eroismul militar, spiritualitatea creștină și apărarea creștinătății apusene în fața barbarismului oriental otoman etc., teme care vor fi prelucrate intens de istoriografia romantică, sunt deja prezente într-o formă avansată la Florian Aaron. Motivul independenței capătă valențe sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalității acestora încă din primele secole după Hristos. Teza creștinismului incipient a fost lansată de Samuil Micu în 1805, care a susținut că doctrina creștină a fost îmbrățișată de romanii așezați în Dacia încă din secolul al II-lea. Ideea creștinătății primordiale a românilor este preluată și introdusă în manualele de istorie ca o altă certificare a priorității românești, de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1878 cu victoria românilor împotriva turcilor este interpretat într-o cheie dublă. Alături de semnificația explicit politică, de obținere a libertății naționale, persistă în subsidiar o hermeneutică spirituală, în care triumful politic național este dublat de o victorie decisivă a creștinătății împotriva islamului. Addendum: suprastructura monarhică a memoriei naționale. Grilajul structural al memoriei colective românești, istoricește constituit, în notele sale dominante, de la scrierile cărturarilor Școlii Ardelene și desăvârșit prin contribuțiile istoriografiei romantice, a fost alcătuit din traversele originii, continuității, unității, independenței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
miezul spiritual și identitar al românismului - teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de dragoste, laolaltă cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul mântuirii colective a neamului românesc prin ortodoxie, "tânăra generație" a lui '27 s-a pătruns sub efluviile mistice ale Profesorului, cuprins
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]