1,224 matches
-
ignoranță de ordin metafizic", s-a impus termenul ăvidyă în vocabularul filosofic indian. Ăvidyă ascundea realitatea ultimă: "înțelepciunea" (gnosa) revela adevărul, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis deci realul. Dintr-un anumit punct de vedere, această "neștiință" era "creatoare": ea crea structurile și dinamismul existenței umane. Datorită ăvidya, oamenii duceau o existență iresponsabilă, ignorând urmările faptelor (karman) lor. După căutări și ezitări pasionante, marcate uneori de iluminări neașteptate, rsi-i au identificat în ăvidya "prima cauză" a lui karman, și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeu personal, Rudra-Siva. "Triplul Brahman" (1,12), Zeu imanent în întreaga Natură și în toate formele vieții (II, 16-17), este identificat cu Rudra, creator și distrugător al lumilor (III, 2). Cât privește Natura (prakrti), ea este măyă Stăpânului (Rudra-Siva), "magia" creatoare care înlănțuie toate ființele individuale (IV, 9-10). Prin urmare, creația cosmică poate fi înțeleasă fie ca o emanație divină, fie ca un "joc" (lila) în care, orbiți de ignoranță, oamenii se lasă ademeniți. Eliberarea se obține prin Sămkhya și Yoga
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cea dreaptă" arată noutatea mesajului său: el scoate în relief funcția și valoarea religioasă a "înțelepciunii", adică a "științei", a cunoașterii riguroase și utile. Nu e vorba, desigur, de o știință abstractă în sensul modern al cuvântului, ci de gândirea "creatoare", care descoperă și în același timp construiește structurile lumii și universul corelativ al valorilor. Din acest punct de vedere, se poate compara efortul speculativ al lui Zarathustra cu meditațiile și descoperirile înțelepților evocate în Upanișade, meditații care au transformat radical
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
evidentă: "lasă-mă, insulă albă,/ în marea ta neagră"). Eul poetic se dovedește a fi însă ezitant, există atracția de a se pierde, de a se dizolva în acest univers, dar și tentația de a-și asuma statutul unei divinități creatoare capabile să sfârâme, să despartă această unitate. Tensiunea lirică este asigurată însă de frângerea avântului căutătorului de ideal: "Încolo nu mai e nimic" (Eumene). Poemul, atât de citat, Înger vagabond, în care Stelaru își conturează, în același mod teatral cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fie o atenționarea ironică asupra poeziei care nu exprimă nimic, care se naște tocmai din moartea conștiinței? Sunt și aici indicatori ai incertitudinii, "Nu e prima dată când tăcerea mi se pare un uriaș aisberg". Recluziunea nu mai înseamnă dispoziție creatoare sau condiție a întâlnirii divinității, ci și un factor posibil distrugător. Impresia inițială de distrugere a limitelor pe care o dă meditarea în tăcere ("pereții pier imaculați în infinit") este rapid contrazisă de afirmarea imposibilității de creație "și mi-e
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Marin Mincu, Examenul tradiției și generațiilor poetice în Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. 11 "Explozia unei noi generații poetice se recunoaște imediat mai ales prin cuprinderea tuturor aspectelor tradiției și reevaluarea lor ascendentă", ibidem, p. 244. 12 "Generația creatoare reprezintă un statut de creație, revendicând o metodă, o atitudine și o angajare, precis delimitate față de înaintași.", ibidem, p. 245. 13 Ibidem, p. 246. 14 "Această departajare cronologică nu corespunde întotdeauna riguros nici în ceea ce privește limitele structurale de diferențiere și nici
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sugerează faptul că "două categorii de producții în proză care să reflecte viața nu erau suficiente, și de aceea, o a treia, jurnalismul literar, era posibilă și necesară... Cu toată presiunea culturală enormă care impunea împărțirea clară a prozei în creatoare și non-creatoare, rezistența față de o asemenea linie de demarcație precisă era foarte importantă la trecerea dintre secole" (Third Way - 5). Paul Many afirmă pur și simplu că perioada care urmează războiului civil 34 marchează "adevăratul început al jurnalismului literar" (565
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care este inconcluzivă și fluidă. De la bun început romanul a fost structurat nu pe imaginea îndepărtată a trecutului absolut, ci în zona directă de contact a realității inconcluzive de zi cu zi. La suprafață se află experiența personală și imaginația creatoare liberă. Astfel, imaginile noi, așezate, ale prozei artistice a romanului există concomitent cu noua percepție critică... O lungă bătălie pentru "prozaicizarea" altor genuri începea, o bătălie pentru a le aduce în regiunea contactului cu realitatea (39). Romanul în definiția lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alta părțile, și cât de multe particularități și deosebiri vor fi comprimate și topite una în alta" (139). Johnson face portretul indeterminării și a limitelor propriei cunoașteri. În mod similar, în centrul poziției lui Bakhtin "stă experiența personală și imaginația creatoare liberă." Într-o speculație, una care poate explica de ce Bakhtin a căzut în dizgrația sovieticilor și a fost exilat în Kazahstan, el notează: "în roman (sau cel puțin în romanul bakhtian al prezentului inconcluziv) individul dobândește experiența ideologică și lingvistică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele de Mărginimea Sibiului, Tălmaciu -(Sibiu); Mălaia - comună păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
A părea înlocuiește categoriile clasice ale frumosului/uratului 161. Pentru Pariziana, forma e deasupra fondului. Pariziana instituie o poetica și o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Beauvoir,1998, I, p.140, subl.n.]. Astfel, doamne distinse "se află în centrul baletului modern al politicii, finanțelor și ideilor, caracteristic pentru lumea nouă care ține de libertatea de spirit și a moravurilor" [Furet, p.21]. Femeile sunt "principalele creatoare ale "opiniei publice", inițiatoare recunoscute ale unor tipuri de acțiune publică (...) și, nu în ultimul rând, persoanele care nu numai că învățaseră să-și manipuleze bărbații, dar și cele în fața cărora, în anumite probleme și în anumite situații, era de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
concentrat în afara spațiului nostru continental (numai schismele metodiste din aria anglo-americană sunt mai numeroase, de exemplu, decât ansamblul rupturilor consumate la nivel european, înainte de Reformă). Europa a reușit cel mai bine să disimuleze discontinuitățile istoriei sub forma organică a "emergentelor" creatoare, treptat incluse în propriul sistem de reprezentări; și nicăieri nu se observă mai limpede această propensiune decât în Biserica Catolică, al cărei pluralism intern ordine, congregații, curente menține și îmbogățește ansamblul" (Baconsky, 2007, pp. 15-16). Unul din argumentele invocate pentru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
1827. Călinescu demonstrează acest aspect al „impurității” genurilor și speciilor În termeni categorci În romanul „Enigma Otiliei”. În acest roman se Întâlnesc traditionalismul, romantismul, modernismul etc Romantismul, În calitatea lui de curent literar este rezultatul subiectivității, al sentimentului și fanteziei creatoare, al spontanietății și sincerității emoționale, adică a tot ceea ce reprezintă ca atitudine anticlasică, promotoarea unui raționalism raportat la ceea ce Însemna armonie, echilibru și seninătate. Caracteristicile de natură estetică ale romantismului sunt țesute din negarea trăsăturilor calsice. G. Călinescu neagă puritatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a fi Înțeles de lumea În mijlocul căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de mai bine? Am vrut ca ediția din acest an să fie cel puțin ca aceea de anul trecut, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, și nu degeaba tema a fost „Next. Energii“ - pentru că e nevoie de energii pozitive, creatoare, acea energie susținută care dă certitudinea unui viitor serios, care duce mai departe. Vedeți, la Sibiu de ani buni nu mai stăm sub semnul incertitudinii, că poate aducem un regizor bun, un spectacol bun... Practic, de ani buni, din 2002-2003
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
dar și la propriu -, un mod folosit în situații-limită, de criză terminală, reală sau percepută - ceea ce e în fond totuna. Teroriștii, dacă încercăm să intrăm în “logica” lor, nu s-au mai lăsat pur și simplu copleșiți de superioritatea occidentală creatoare de stigmat, ci i-au răspuns violent, fie și pentru a obține doar o revanșă simbolică pe termen scurt. 11 septembrie a creat, în aceeași „logică”, un simbol de durată. M.I.: Așa este. Dar vreau să lămurim ceva. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
asimilării sunt întotdeauna atent supravegheate de forul reflexiv, care capătă progresiv marca unei științe de sine. Într-o ordine secundă, conștiința de sine devine arbitru al unor ample desfășurări formative și intervine pe firul dezvoltării cu eficiența unei instanțe concluzive (creatoare de rețete cognitive). Implicându-se în ceea ce este stabil în textura subiectivității, ea preia sarcina unui discernământ discriminatoriu menit să separe efemerul de statornic (și în potențialitate și în act) și gestionează dinamica vitală din perspectiva unei raportări la constanta
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în mod liber fiecare creator. Tendința către teorie nu părăsește, astfel, terenul fecund al perseverentei experimentări congenere care ține de meticuloasa creștere a procesului educațional. O teorie estetică bine pusă la punct extrage din experiența reflexivă directă a protagoniștilor "piesei" creatoare remarci ale psihologiei actului mijlocitor între realitate și expresia desăvârșită a operei, ilustrări ale competenței stilistice și tehnice, mostre ale îndemânării practice legate de activitatea de creație sau precepte esențializate ale gustului estetic pe care fiecare autor îl angajează în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să răsune, alături de orchestră, vocile omenești. Iată în ce constă esența revoluționară a simfonismului beethovian. Intonațiile de masă, semnalele de fanfară, chemări de trâmbițe, ritmuri de marș, de cântece și dansuri de masă, imnuri, cristalizate și transfigurate în conștiința lui creatoare au prins rădăcini adânci și au servit drept izvor al expresivității noi. De aici decurge acel limbaj muzical lapidar, puternic. Din intonațiile cele mai simple, ce fluturau pe buzele tuturor, el a plăsmuit grandioasele sale teme din partea I-a a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
coordonatelor sensibile psihice. Pe lângă sensibilitate, această corelare trebuie dublată de gândire. Nu există stări fixe ale unui individ. În interiorul unei persoane, acestea sunt permanent supuse unor fluctuații, chiar și atunci când gândirea dorește să intervină pentru stabilitatea lor. De aceea, activitatea creatoare ocupă un rol important În expresia corporală și nu se bazează pe factori străini de emoția umană. Momentele trăirii sensibile, Împletite cu mijloacele tehnice, constituie condiția sinequanon pentru creații artistice desăvârșite. Creația poate fi considerată ca un obiectiv pedagogic de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
să regăsesc acele obiecte „fosilă“ - sunt ca o dovadă că am fost vii și tineri atunci. Însă filmul se face în echipă și o mare parte din atmosfera lui se datorează minuției și plăcerii cu care scenografa Mihaela Poenaru și creatoarea de costume Dana Istrate s-au reapropiat de perioadă. Am căutat o grămadă până să găsim blugi strech, cămăși prespălate, ghetuțe cu jambiere. E.C.: Ați dorit ca filmul să înceapă cu o tăcere. Vorbiți-mi despre tăcerea de la final. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
dansând. „După cinci ani în care mi-am aruncat picioarele încolo și-ncoace, am decis să fac o piesă în care picioarele să dispară“, spunea Vera Mantero despre The Four Little Fairs of the Apocalypse. Spectacolele ei reflectă gândirea unei creatoare active social, care reacționează la tot ce se întâmplă în jurul ei, mai mult sau mai puțin explicit. Care își propune să performeze în relație directă cu diferite tipuri de reprezentări personalizate prin documentarea subiectivizată, prin consumarea ficțiunii celorlalți, filtrată în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
priceput care să îi ia locul. În ceea ce privește foștii miniștri, nu văd cum lipsa lor de la locul lor din guvern pe care nu-l mai au ar deranja vreo anchetă judiciară. În schimb, dacă un scriitor e deranjat de la truda lui creatoare, am putea lipsi patrimoniul nostru cultural de un alt Moromeții, de o altă Scrisoare pierdută sau de o a doua Răscoală. Poate chiar de un premiu Nobel. Ca să fie totul și mai clar, vă propun o ghicitoare: numiți un ministru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
aceste 12 Romanțe și cântece de dor, în care mi-am pus tot sufletul pe „tavă”, celor care mă veți avea în amintire ... ca un umil trecător ce sunt prin lumea asta mare. Vă respect și vă iubesc OAMENI BUNI. Creatoarea Rodica Teșu Iași - 2007 - Romanță 1) - „Romanța Crizantemelor” Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Ca și Crizantemele-nfloriți Și-apoi vă ofiliți Și-apoi vă ofiliți Trec ani și parcă-namintirea lor Mai rămân petale ce nu
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]