5,590 matches
-
Hristos moare degeaba dacă nu se împărtășește din ea nimeni dintre credincioși, împărtășirea doar a preotului neschimbând situația. Exclamația preotului la liturghiei: „Sfintele sfinților!” invocată ca pretext în sprijinul regulii împărtășirii rare se cere și ea interpretată corect: nu numai credincioși, ci și preotul care strigă trebuie să fie sfânt; în fața realității trebuie depășită ipocrizia dublului standard și atunci fie să nu se împărtășească nici preotul, fie să-i împărtășească pe cei care, deși nedesăvârșiți, s-au curățit prin pocăință. Creștinii
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
pe toți trădătorii și rebelii neascultători. Cui i-e dragă viața și ține la averea sa, să ia aminte acest ultim cuvânt al îndemnului binevoitor, altfel va plăti scump. I se va lua pământul, pentru a fi împărțit între fiii credincioși ai patriei, iar el va muri în spânzurătoare sau de focul armelor. Păziți-vă, de aceea, frați români, și nu vă atrageți urgia pedepsei!” Proclamația lui Kossuth a declanșat o reacție puternică între români. În loc să depună armele, românii trec la
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
și pe toți care au alte opinii decât cele ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, inclusiv ale lui Fidel Castro le aplicăm corecțiile celor patru pereți cu ... fereastra spre cerul încătușat cu grati.( Îngândurat). Să nu credeți că sunt credincios. Să mă ferească ... Michiduță cel cu ... coadă de acest lucru. Eu sunt ateu. Cred în materialismul dialectic și în evoluția speciilor a lui Darwin. Biblia mea este Capitalul lui Marx. Iar Noul Testament îmi este “Manifestul communist.” (După o pauză.Își
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
chemat la Domnul în 1989, În 28 noiembrie când soarele împărțea ziua-n două, La Sinaia unde avea un mic atelier Unde maici de la Prislop într-o casă Amenajaseră un așezământ cu cruci de fier Loc de rugăciune pentru inimă credincioasă. Cu durere în suflet a fost înmormântat La mănăstirea Prislop în fața unui vulg îndurerat În 4 decembrie pe o vreme friguroasă Cu 18 zile înainte de descătușarea sângeroasă. De acolo de Sus, din dreapta Tatălui, el a văzut Evenimentele în care a
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
Hozevitul și așezate în paraclisul acesteia. De atunci marele sihastru este cu �nos �cut sub numele de „Cuviosul Ioan cel Nou Românul” sau „Hozevitul”. Mare nevoitor în cele ale desăvârșirii, Cu �vio �sul Ioan s-a dovedit întotdeauna un fiu credincios al Bisericii Ortodoxe și un mărturisitor al credinței celei drepte și adevărate. El însuși se simțea mereu cel mai nevrednic dintre toți, mărturisindu-și puținătatea credinței și a ostenelilor duhovnicești. De aceea, prin întreaga moștenire pe care ne-a lăsat
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
care au fost creionate. Încă o dată a fost clară ideea că religia și poezia au ceva comun, că ele pot să conviețuiască împreună, în suflete, în inimi și în mințile oamenilor, împletite armonic cu firele nevăzute ale Duhului, de oameni credincioși cu adevarat. Biserică este o adevărată bijuterie! În aerul sfânt al său, se aud voci de îngeri. Smerenia cu care am călcat pragul bisericii Profetul Samuil, arată o profundă evlavie și pietate, o dragoste adâncă față de Dumnezeu, față de Maica Domnului
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351522_a_352851]
-
îmbrăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele sfinte în care Se odihnește El: În Sion, În Biserică, în omul credincios: „Laudă și frumusețe înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95, 6). Frumusețea și bunătatea Lui sunt nedespărțite și se revarsă ca binecuvântare peste toată zidirea, peste Biserică și membrii Ei - credincioși, deopotrivă, dăruindu-le
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Biserică, în omul credincios: „Laudă și frumusețe înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95, 6). Frumusețea și bunătatea Lui sunt nedespărțite și se revarsă ca binecuvântare peste toată zidirea, peste Biserică și membrii Ei - credincioși, deopotrivă, dăruindu-le viața dumnezeiască: „Iată acum ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună! Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veșmintelor lui. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munții Sionului, că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viață până în veac” (Ps. 132). Întreaga viață a omului credincios se întemeiază pe frumos și bine [14] , iar cei ce vor împlini poruncile Domnului vor împărăți împreună cu El și se vor bucura de frumusețile Sale în veșnicie: „Cunoscute mi-ai făcut căile vieții; umplea-mă-vei de veselie cu fața
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
marea majoritate a icoanelor și a portretelor Sale, Iisus Hristos apare evocat după modelul descris în scrisoarea guvernatorului Publius Lentulus. Despre frumusețea spirituală și fizică a Mântuitorului au alcătuit toți scriitorii creștini din antichitate până în contemporaneitate, căci este propriu sufletului credincios să-L mărească pe Mântuitorul lumii ca Frumusețe desăvârșită. Reprezentativă este, din acest punct de vedere, opera lui Dostoievski car-L vede pe Iisus Hristos împodobit cu calități fizice, morale, intelectuale, volitive și spirituale. Domnul Iisus Hristos este „idealul inaccesibil
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
astfel de ideal ca El în mijlocul omenirii este o minune și mai mare... este idealul desăvârșirii și al frumuseții morale” Despre frumusețea spirituală și fizică a Mântuitorului au alcătuit toți scriitorii creștini din antichitate până în contemporaneitate, căci este propriu sufletului credincios să-L mărească pe Mântuitorul lumii ca Frumusețe desăvârșită. Reprezentativă este, din acest punct de vedere, opera lui Dostoievski car-L vede pe Iisus Hristos împodobit cu calități fizice, morale, intelectuale, volitive și spirituale. Domnul Iisus Hristos este „idealul inaccesibil
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
să te relaxezi c-un marș de melc în fa diez că tot ce-ai strâns îndată pierzi NU PLEC! Nu plec, nu scapi așa ușor de mine Chiar de m-alungi și mă împingi pe scară! Eu sunt mai credincios decât un câine, Nici lanțul nu l-aș roade-n frig afară. Să-mi dai, de-ți amintești, un colț de pâine; Pe geam poți să-l arunci, făr-o privire Și, bucuros, știind că-i de la tine, Nu-mi va
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
premii precum cel al Academiei Române, sau cel al Ministerului Culturii etc., etc. sunt lăsate în urmă: drama vieții sale se produce! Are loc părăsirea României, plecarea în Israel. Are loc ruptura cu sine, cu viața lui, spre a-și fi credincios sieși, gândirii și speranțelor sale. A lăsat fizic, dar a luat cu sine, în inima și conștiința sa, prietenii adevărate, amintiri și vise. În Israel, unde se stabilește definitiv, în inima Tel Aviv-ului, pornește tot de la gazetărie. Începuse a scrie
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
perpetuum generatio”, pentru eternitate. În cadrul Pentagon-ului cultural-artistic românesc, Mircea Eliade este revelația unirii: înțeleptul care te ajută a te regăsi pe tine în clipa când te pierzi! Eu afirm cu convingere că nu se poate declara omul ca fiind CREDINCIOS fără să cunoască măcar un strictum necesar despre Mircea Eliade, deoarece credinciosul se pretinde a fi în primul rând un înțelept! Fără a bate toba preoțeste, acest român, dorindu-și a fi cu adevărat un înțelept, a parcurs în tăcere
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > SF.MC.IOAN VALAHUL Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ioan din Oltenia, era credincios și Drept Chipeș, dar și bun la suflet, era viteaz și înțelept ! În vremea lui Mihnea Vodă, Țara noastră Românească, Pentru tribut, fu pustiita de oștirea păgâneasca... Fugind de turci și de tătari, Mihnea merse-n pribegie Pe cărările montane
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
Securea -n codru a fost nașul Și bieți purcei i-am înjunghiat. Se suie, spre piscuri de Carpați, Sfânt, mirosul de sarmale Și multe arome de cârnați Fumegă, spre cer, agale. În noi lumina nu se-aprinde, Căci burții suntem credincioși; Cântăm Crăciunului colinde, Dar avortăm prunci de Hristoși. Dacă ochiul tău a zăbovit, Pe ce-am scris, măcar o clipă, Să știi că-atunci te-am sorcovit, N-ai să faci, la anul, gripă. Iar dacă trist vei fi vreodată, Să
TE COLIND IUBITE CITITOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350898_a_352227]
-
din copii, părinți și bunici, preoți și maici, cetățeni ai municipiului Slatina, enoriași ai diferitelor biserici din localitate. După mai bine de o oră a venit vremea Corului „Voces Primavera” care, la rândul său, pregătit și condus de inimosul și credinciosul profesor Sandu Fieraru, a emoționat și a încântat întreaga asistență. De remarcat componenta acestui minunat cor: copii, începând cu cel mai mic, de numai patru ani, câteva fete și băieți de liceu (patru tenori și bași) alături de care, profesoara de
CONCERT DE COLINDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351604_a_352933]
-
ai venit la mine? Dorești să-mi amintești că am învins la Rovine?! Victoria mi-a fost deșeartă, sunt fără țară. Vlad și alți boieri tronul mi-l uzurpară Și din Ungrovlahia mă alungară, Dar mica mea oștire mă urmează Credincioasă și vitează! Dar spune, cine ești și ce dorești? COZIA Mărite Voievod, aceste locuri de iubești Atunci trebuie să ști că tabăra Măriei-Tale Doarme într-o sfântă vale. MIRCEA CEL BĂTRÂN Dar cine ești ? Spune odată! COZIA Vezi muntele acela
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
sacră în special, este izvor de pace profundă, de bucurie sfântă, dar și de sănătate sufletească și trupească. Ascultată în stare de rugăciune, muzica liturgică devine terapie, contribuie la alinarea suferinței sufletului și a trupului.” Închei spunând că există oameni credincioși, dar și necredincioși care atunci când intră într-o Biserică și ascultă slujba, sau un astfel de concert, izbucnesc în lacrimi. Lacrimile se ivesc uneori din mustrări de conștiință, alteori sunt declanșate de sunetul mângâietor sau tulburător al cântului religios, sau
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
marelui succes. A-leșii (lașii) egoismului democratic, fac din politică arta populară a exploatării norodului. Scânteia democratică, pentru a asigura succesul conducătorului iubit, aprinde laolaltă patima individului și pe cea a colectivității amorfe. Astfel, „Poporul Suveran” devine Sluga devotată și credincioasă. Analizând astăzi bilanțul problemelor nerezolvate ale poporului nostru, constatăm răspicat, dar fără stupoare, fidelitatea guvernanților noștri față de incapacitatea celor de dinaintea lor, care s-au vândut, vânzându-ne apoi străinilor, Patria dragă. Gheorghe Constantin NISTOROIU 30 Noiembrie 2012 Sfântul Apostol Andrei
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
mai „palpabile și mai rentabile”, constituie, de cele mai multe ori, un „nonsens” datorită gândirii noastre foarte pragmatice în urma căreia așteptăm, în cel mai scurt timp, lucruri și rezultate foarte „concrete” și foarte „eficiente”!... Pentru foarte mulți dintre noi cei așa ziși credincioși a ne ruga înseamnă a depune un efort prea mare și pentru o lungă durată (de fapt ar trebui pentru toată viața) pentru care noi nu prea avem timp sau, mai bine zis, nu reușim să ne facem suficient timp
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
să ne facem suficient timp!... Ne comportăm, în acest fel, în raport cu rugăciunea fiindcă, foarte mulți dintre noi, nu (re)cunoaștem autenticul motiv și scop al viețuirii noastre pe acest pământ!... În altă ordine de idei, nevoia de rugăciune a omului credincios este în afară de orice îndoială. Cu cât este mai puternică credința, cu atât este mai puternică și nevoia sa de rugăciune. Dar în societatea de astăzi constatăm o slăbire a credinței. Prin urmare și un fel de indiferență față de rugăciune. Poate
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
este un factor de răcire, un factor împotriva căruia cel care vrea să-și mențină credința și rugăciunea trebuie să se apere.” - ne relatează Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în lucrarea sa „Rugăciunea lui Iisus și experiența Duhului Sfânt”. Astăzi omul credincios trebuie să caute într-o mare măsură el însuși motivații care să-i poată susține credința și propria sa practică a rugăciunii. Și tocmai acest lucru ar putea face credința sa mai profundă și rugăciunea sa mai fierbinte, dat fiind
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
profesor de matematică, o descoperă pe Maria, leșinată pe o bancă în parc, în apropierea Spitalului Universitar, unde îi era internat copilul, și o duce la urgență. Dragostea lor se înfiripă la prima vedere. Rafael fiind și el cast și credincios, potrivirea lor va fi perfectă. Discuțiile dintre Maria și Rafael abordează în special problemele condiției umane contemporane și teme religioase. Mihai, ateu prin excelență, sub impulsul dorului vrea să se apropie de familia pierdută dar se retrage sesizând armonia acesteia
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]
-
și el literatură ca și autoarea. Maria care pictează și Rafael care scrie reprezintă fiecare câte un alter ego al naratoarei. Prima carte a actantului va fi un succes. Personajele Maria și Mihai sunt construite antagonist, Maria este altruistă, bună, credincioasă, delicată și dedicată familiei pe când Mihai este egoist, violent, ahtiat după bani, ateu. Romanul este construit clasic, intriga o constituie nepotrivirea de carcter dintre Maria și Mihai, punctul culminant îl reprezintă tentativa de sinucidere a Mariei care nu mai putea
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]