1,315 matches
-
încărcătură" mentalistă (sau chiar politică) excesivă. Cred de aceea, fără ocolișuri, că apariția acestei cărți e un eveniment artistic real. Opera poetică a lui Heaney (nemailuînd-o în consi derare și pe cea dramatică sau pe cea teoretică) rămîne extrem de vastă, creionînd, în timp, un profil estetic cumva înșelător. Pe fundamentul mai curînd versatil al creației poetului, se poate vorbi despre o dualitate a viziunii lui literare. Există, în scriitura sa, un anumit "cameleonism" creator. De la începutul activității și pînă în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Derrida (conceptul de différance al autorului Gramatologiei repre zintă un semn al negației reciproce specifice poeziei lui Heaney). Adesea, poetul ajunge să treacă de la "starea" de "produs cultural local" la cea de "produs cultural interna țional". "Geografia culturală și spirituală", creionată de Heaney în opera sa (de fapt, ne referim mai curînd la o mitologie proprie, precum, altădată, la William Butler Yeats) constituie, de multă vreme, punctul principal de interes pentru critică. Pierderea identității irlandeze (ca simptom general al "depersonalizării" tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dans / Dansu, dansu, dansu (1988), unde eroul își pierde, practic, sinele după aventura cu iubita de o noapte, al cărei nume nu îl știe și pe care se teme că nu o va mai regăsi, se amestecă ingenios în 19Q4, creionînd un decor narativ și estetic de o valoare fără precedent în opera scriitorului japonez. Trimiterea la 1984 de George Orwell constituie, în romanul de față, un truc epic mult mai complex decît și-ar imagina cineva la o familiarizare superficială
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că viața ante rioară, în ciuda confortului și stabilității ei, își atinsese propriul punct mort, intrînd într-o rutină depersonalizatoare. Dacă Sofer ar fi urmărit articularea unui roman psihologic și nu a unuia de atmosferă, probabil că l-ar fi putut creiona pe Amin ca pe un personaj al mutațiilor de identitate, precum Paul Dombey al lui Dickens sau Arthur Gordon Pym al lui Poe, de exemplu. Așa Amin rămîne numai simptomul unei crize ce depășește spațiul individualului, cuprinzînd, într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane o nouă categorie, dacă nu și clasă, socială. Observații de aceeași factură, extinse de la planul urbanistic la cel comportamental, cu sporul de imagini și nuanțe creionate prin mijloace specifice arsenalului poetic, datorăm unui alt strălucit congener, Vasile Alecsandri, cel care a lăsat posterității, poate, cea mai sugestivă frescă a Iașilor din perioada "regulamentară", atunci când orașul înfățișa, nu doar vizitatorului străin, ci și localnicilor în proporții aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adevărat roman inițiatic, ce stă sub semnul recunoștinței. Iar figura reverată a filosofului ni se destăinuie și ea așa cum, poate, puțini l-au cunoscut, într-o ambianță familiară, binevoitoare și afectuoasă, respirînd încredere, eleganță, noblețe. De-a lungul paginilor, se creionează un univers conținut într-un loc magic, în care libertatea fiecăruia și atenția pentru celălalt sunt singurele reguli, un paradis (artificial) în care inițierea intelectuală, sentimentală, sexuală se desăvîrșește, adesea alimentată de droguri dure, în galaxia tinerilor sclipitori ce gravitau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fi realizată"96. Tocmai deoarece controversele legate de postmodernism continuă să existe și să suscite vii dezbateri, indicarea unor trăsături simptomatologice fenomenului reprezintă un mijloc important de a ne apropia de conținutul său ideatic. Demarcațiile care ne vor ajuta să creionăm fenomenul postmodern constituie deja locuri comune ale dezbaterii; astfel, poate cea mai cunoscută problematică discutată este cea a relației dintre modernism și postmodernism, respectiv modernitate versus postmodernitate. Accentul pus pe prefixul "post-" transmite o cu totul altă orientare a interpretului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnificante, Aurel Codoban consideră că locul discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și nu către știință, deși a sperat a atinge calitățile discursului științific). De asemenea, încercând să creioneze un "diagnostic" al discursului filosofic postmodern, Codoban afirmă: "Ceea ce rămâne sigur este diagnosticul filosofiei la posibilul capăt al modernității: ea a ajuns să fie un discurs de comentariu într-o cultură de citate. Este o filosofie nonfigurativă, care trăiește din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
proiecții ale unui egoism funciar, autoiluzionant, reiese limpede din lipsa lor de coerență și continuitate. Dacă profilul personajului principal este inconsistent și neconvingător, psihologia unor grupuri, precum cel din buticul lui Dan și cel al deținuților de diverse categorii, este creionată cu mână sigură. Nicio stridență, niciun cuvânt în plus ori nelalocul său. Cine este la curent cu literatura sociologică a ultimilor ani va găsi în paginile lui Emil Mladin ilustrarea perfectă a celor mai profunde texte despre lumea carcerală. Se
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
al temei tratate, îmi aparține: am pornit, în forjarea sa, de la numele unuia dintre însoțitorii zeului Ares, Deimos (Teroarea), care, alături de Phobos (Spaima), apare în descrierile mai multor autori greci, începând cu Hesiod. Îmi propun să încep cu prefigurările temei, creionate sporadic și spontan, în Letopisețul Țării Moldovei, de un cronicar moldovean școlit în Polonia, Miron Costin (este vorba despre două episoade alerte și uimitor de moderne, primul, pur istoric, având în centru uciderea "mandarinului" domnitorului Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bulgări și mai compacți de beznă. Unul după altul veneau prin cer ca duhurile vrăjitoarelor". Haita se dezlănțuie apocaliptic: "Cele patruzeci de fiare nocturne se abătuseră în crâncen asalt asupra porții închise". Descrierea acestora pendulează între tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și se stingea ca licuricii; smalțul cel alb al pământului le ședea de minune, îi prindea ca propriile lor blăni". Câinii sunt obiectivarea terorii protagonistei: "fiorul fricei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și "liberalist", ignorându-l temporar pe celălalt de pe pozițiile eu-lui solipsist. Poate că oamenii de astăzi au un mai dezvoltat simț al revoltei, dar cei mai evoluați intelectual pot avea și simțul reflexivității lucinde, chiar dacă de sub această haină, cum îi creiona britanicul P. Johnson pe cei nouă "intelectuali" moderni, transpar și "inimi de gheață", blesteme, părăsirea propriilor copii, înclinații perverse și altele. La descrierile sale putem adăuga cele 34 de portrete de filosofi pe care germanul W. Weischedel, privindu-i "pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un critic de artă care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități și concavități, creionând și un ambient simbolist al reveriei pe care îl iradiază aceste opere: "În modelajul obiectelor sculpturale se concentrează toată impresionabilitatea tactilă a degetelor de sculptor ale d-lui Boambă. Cu ele prinde lumina și umbra în convexitățile și concavitățile modelajului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Saint Joseph din Beirut), ce a tratat particularitățile statului-națiune, așa cum este concepută această noțiune în lumea arabă, în lucrarea “Nation, State and Integration in the Arab World” (1987). Fouad Ajami a analizat consecințele demersurilor statelor arabe după războiul din 1967, creionând posibilele opțiuni de viitor în lucrările “Arab Road” (1982) și “The Arab Predicament: Arab Political Thought and Practice since 1967” (1992). c. În Egipt, cercetările de geografie politică regională au fost întreprinse în principal în cadrul Universității din Cairo, remarcându-se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
baza aceluiași comportament și cu aceleași promisiuni. Este, volens nolens, o nouă modalitate de acumulare a capitalului politic. Putem în cele ce urmează să extragem câteva tipuri de capital deținute și dezvoltate de Becali, care contribuit la imaginea sa puternic creionată în mentalul colectiv: Capitalul simbolic se referă la imaginile mitice (ancore culturale autentice) folosite în campaniile electorale, cum este de exemplu cea a lui Mihai Viteazu în alegerile din 2004. (Marinescu 2009, 75-76). Incorporează și alianța conjuncturală a polilor de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în inițierea legislației nu permite însă conturarea unui model al corelării între identitatea politică și tipul de politici sectoriale care sunt preferate de un anumit actor. Pe de o parte, omniprezența PSD face ca orice profil ce ar putea fi creionat privind preferințele sale în materie de politici să se suprapună pe tabloul general al tuturor legilor promovate de parlamentari. Pe de altă parte, analiza restului legilor, inițiate de celelalte partide, nu scoate în evidență un profil clar. Dar ar putea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bărbaților întrecea pe cel al femeilor (Bacău, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Roman, Dorohoi și Focșani). În ceea ce privește configurația etnică a orașelor din Moldova, analiza datelor oferite de cel de-al doilea volum al recensământului din 1930, permite cristalizarea unor concluzii, ce vor creiona o anumită specificitate locală. La nivelul întregii țări, gradul de locuire a orașelor de către etnicii români era de 58,6% (2.138.917 din totalul de 3.651.039). Aceștia sunt urmați de evrei, cu un procent de 13,6
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Eroilor Marelui Război. Din păcate, această „topografie” eroico-monumentală se confruntă mult prea des cu indiferența membrilor societății civile. Timpul și nepăsarea și-au pus amprenta asupra multora dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
accentuând și trăsăturile necesare pentru fiecare în parte. Părintele Cârciuleanu vorbește despre femeia creștină, despre menirea ei, dar și despre femeia mamă în nu mai puțin de patru capitole (autorul are un cult pentru propria mamă, al cărei portret este creionat în diferite lucrări și căreia îi dedică această carte). Ca un arc peste timp este realizată o abordare comparativă a portretului femeii în Vechiul și Noul Testament, care se completează reciproc. Ajungem în contemporaneitate, trecând obligatoriu prin perioada creștinismului primar, unde
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Părinți, făuritori de paradigme moraleducaționale, de adevărate tratate, strategii și concepții perfect valabile și astăzi. Sfântul Ioan Gură de Aur, asupra căruia autorul se oprește cu preponderență, el fiind considerat un adevărat reformator moral, face un portret minunat femeii creștine, creionându-i în vechi și frumoase cuvinte statutul. Aceasta, spune neobositul predicator al primelor secole creștine, nu-i este inferioară barbatului. Ca și pentru bărbat este Treimea întreagă cea care ține sfat și dă hotărârea “să facem”. Femeia nu este sclava
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a sugera poetul, ca la o divinitate, a cărei existență trebuie venerată, prețuită și, de ce nu, glorificată. Opere însemnate ale literaturii noastre, din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au în centru figura mamei. Ion Creangă creionează, în „Amintiri din copilărie”, un portret de neuitat al mamei sale, Smaranda, față de a cărei iubire și dedicare totală în sânul familiei își exprimă, din prisma maturității, recunoștința profundă. Femeia ducea greul gospodăriei în absența soțului plecat la muncă: ea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
uita, de care nu se poate desprinde și care va reprezenta pentru totdeauna un miracol al bunătății și al grijii materne. Deseori imaginea mamei este asociată cu motivul lacrimii și înglobată în tema suferinței, a durerii. Portretul matern apare frecvent creionat în note autumnale, melancolice: „Lângă lacul larg-înfiorat și pal, Te-am văzut în toamna rămânând pe mal, Profilată trist pe cerul sângeriu, Printre foi căzute prea de timpuriu, Cu năframa-n care căutai să-ngropi Sfâșiatul suflet risipit în stropi
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sensibilitatea dovedită atunci când se oprește asupra lor face ca discursul său liric să ni se înfățișeze proaspăt și apropiat de cele mai lăuntrice, firești și umane trăiri. Portretul mamei ocupă, fără îndoială, în lirica sa un loc privilegiat. Aceasta este creionată ca o ființă idilică prin gingășie și candoare, prin puterea iubirii și a jertfei personale, aproape eterată și transcendentă, pendulând undeva între imaterial și mundan, ca o icoană vie a cărei sacralitate devine indubitabilă: „Ușoară, maică, ușoară C-ai putea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
să urzească acest cuib de mari apărători ai neamului. Urmaș la preoție al tatălui său, Bodea e viitorul povățuitor al poporenilor săi, așa cum Manea este surprins, trei secole mai târziu, purtând deja pe umerii săi greutatea acestei responsabilități. Iată cum creionează scriitorul portretul eroului său din primul volum: Tânăr, de vreo douăzeci și unu de ani, înalt și subțirel, cu plete lungi, cu obrajii curați și rumeni, cu mustața subțire și cu barba numai fulg, Bodea semăna mai mult a fată mare și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Flowers se îndrepta spre Brown, cu milă afectuoasă, în timp ce-și sorbea paharul de Porto și mânca nuci pentru prima dată în Salonul Seniorilor. Flowers părea un tip destul de decent (atât cât a putut Alan St. Aubyn să creioneze unul), dar până și mintea mea nesofisticată refuza să accepte că era și deștept. Dacă el a putut să realizeze acele lucruri, de ce nu aș putea și eu? În mod special, mă fascinase complet scena finală din Salon și, din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]