3,573 matches
-
ramă Artiștii din veacuri te-au zugrăvit... Marie fecioară și mamă de Crist Ce eră nouă timpului ia-i dat... Din rama istoriei cuvântul exist Aruncă lumină de Sfânt lăudat... Marie fecioară, din somnul străbun Ne-ai dat nemurirea Sfântului Crez, Prin veșnicia trăirii acelui tribun În inimile noastre la primul botez... Marie fecioară și mamă de prunc De ziua Ta Sfântă cutez să înclin Piosul meu gând și-n van să arunc Păcate și rele, de zbucium și chin! Maria
SFÂNTA MARIA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365198_a_366527]
-
prin lupta pentru revendicări politice și naționale dusă de Inocențiu Micu-Klein, episcopul românilor uniți, care cere drepturi și libertăți pentru românii din Transilvania, în schimbul unirii cu biserica romană (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare și afirmare a ideologiei naționale: formularea crezului latinist extremist atît pe plan filologic cît și istoric, dezvoltarea învățămîntului românesc; • Etapa pronunțat iluministă, care a culminat în Revoluția de la 1848 Trăsăturile mișcării[modificare | modificare sursă] • Caracterul politic: în 1791, burghezia română în formare trimite la Viena noului împărat
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Înveliș de inocență. Cel al visării fără pretext. Ei încă nu cunosc forma aceea informă de dragoste, nu le-a venit vremea să suporte dezamăgiri, întinare, gelozie, orgolii, remușcări. Pentru ei există, fără să știe că se numește așa, perfecțiunea. Crezul. Poate că într-o notă filozofică trebuie studiată natura adolescentină. Este cea mai propice vârstă a întrebărilor și a nevoii de sinceritate, oricât ar fi de dură ea, a nevoii de prieteni și de prietenie fără cătușe, fără tabuuri. Este
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Înveliș de inocență. Cel al visării fără pretext. Ei încă nu cunosc forma aceea informă de dragoste, nu le-a venit vremea să suporte dezamăgiri, întinare, gelozie, orgolii, remușcări. Pentru ei există, fără să știe că se numește așa, perfecțiunea. Crezul.Poate că într-o notă filozofică trebuie studiată natura adolescentină. Este cea mai propice vârstă a întrebărilor și a nevoii de sinceritate, oricât ar fi de dură ea, a nevoii de prieteni și de prietenie fără cătușe, fără tabuuri. Este
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
care să nu poată fi experimentat. Dacă analizăm impactul mediatic al unor produse ale culturii postmoderne, precum Lord of the Rings și Harry Potter, precum și recrudescența astrologiei, observăm clar că „necredința” invocată este un pretext, pentru a introduce, de fapt, crezuri noi, legate de practicile oculte. j) Invocarea „norocului” și asumarea riscurilor. S-a creat o adevărată isterie în jurul loteriilor, pariurilor, tombolelor etc. - toate aducătoare de câștig nemuncit. Riscurile, numite adesea „provocări” se întîlnesc la tot pasul: în afaceri, la burse
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
seninătate./ În nebunia unei vieți furate/ De-o lume-n nesfârșita hărțuire/ Încerc să-mi iau tain de libertate,/ Mă-nfrupt din stih, scriindu-l cu iubite" (Când scriu), iar dacă aruncăm o rapidă privire asupra titlurilor poeziilor sale, desprindem crezul ei de viață, un adevărat mănunchi de frumuseți și doruri, întoarcerea spre trăirile interioare, protest împotriva nedreptăților sociale, „Noi tot vom scrie ce ne stă în fire,/ Suntem plămada din destin durut" (Sufletul nostru nu-i de răstignit), dorința de
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
lui. În necunoașterea răului. I se usucă ochii, Și îl dezumanizează Și îi insuflă un martiriu. Se simte abandonat de frigul sentimentului. Opac, se lasă în josul mării... Și se abandonează. Căci pentru el o judecată, e sub nivelul mării, sub crezul nostru, sub neputința puterii Gablonț și atât. CLIPE DE TIMP Pentru că mă simt bine. Chiar dacă o groază de rău e în spatele meu, chiar dacă mafioții de mii de omuleți giganți stau si judecă sufletul. Chiar dacă sunt urâtă, frumoasă, minunată sau plină
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
nori. Iubire de Luceafăr se răsfrânge-n șoapta Nopții întristate ce dispare-n zori! Cu lacrima durerii se spală tot Răul Ce s-a'ntins ca fierea peste Univers! Ruga Ingereascä îl alungă-n Hăul De unde venise, făr' al nostru Crez! Când cerul plânge, eu îi simt durerea Din ochii șiroind precum un izvor... Cerului sihastru vreau să-i dau puterea Gândului cu soare, s-alunge orice nor! D. Theiss Referință Bibliografică: Când cerul plânge / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂND CERUL PLÂNGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364950_a_366279]
-
câți au privilegiul să pătrundă în această lume? Trebuie ca o persoană să-ți deschidă ușile. Altfel te rătăcești. Cartea debutează cu un dialog literar remarcabil între omul de cultură Nicolae Băciuț și Mariana Cristescu, în care se delimitează pozițiile, crezul literar și artistic, drumul parcurs pe cărările, atât de tentante, dar destul de efemere, ale publicisticii și apoi ale prozei eseistice. “Mă regăsesc în tot ce am scris și scriu” - spune Mariana Cristescu în dialogul ei cu Nicolae Băciuț, preîntâmpinând o
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
sale. Fiind în primul rând vorba de publicistică, aici, realitatea primează. Realitatea văzută prin ochii autorului, filtrată prin datele sale sufletești, calchiată pe deontologia profesională și pe datele cu care a fost înzestrat, fiecare. Toate acestea adunate într-un singur crez, rostit răspicat, ca să nu lase loc interpretărilor: „Mă iubesc și mă respect”. Fidelă adevărului că scriitorul este suma lecturilor sale, Mariana Cristescu a crescut în cunoaștere până la această înălțime spirituală, tocmai datorită cărților care au însoțit-o toată viața. Sub
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
înalte și majestuoase ca niște catedrale. De la el încoace, nu cred că am mai ascultat alt organist care să cânte atât de... adevărat, atât de... dinăuntru, marile fugi ale lui Bach”. În eseul “Ca Pasărea Phoenix” - Mariana Cristescu își dezvăluie crezul artistic: “Cred cu tărie că arta - ca parte intrinsecă a culturii - constituie modul existențial al unui popor și una dintre puținele mărturii legitimându-i peste timp existența, chiar și atunci când despre el mai amintesc doar prăfuite cronici”. Surpriza cărții o
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
este un strop de Dumnezeu/ Ce naște forță mare de om nebiruit.// Și dacă unii caută să-ngenuncheze des/ Speranța ta hrănită cu dragoste și dor/ Să știi că întotdeauna mai ai încă de-ales/ O renunțare oarbă și-un crez biruitor”. Poeziile sale au ieșit la lumină din prea plinul trăirilor de-a lungul anilor și poate și din dorința de a lăsa pentru posteritate picături de amintiri, dar nu le-a făcut cunoscute decât târziu. Acum s-a hotărât
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
de frumos, sunt poezii în care autoarea trăiește într-o osmoză spirituală cu natura înconjurătoare. Adesea, spiritualizarea naturii facută într-o manieră impresionantă, formează un tablou mirific: „La ceas de vecernii se sting trandafirii./ Petalele curg vânturate./ Mă bucur de crezul a noi zămisliri/ Din apele tulburi de multe păcate.// La ceas de vecernii un dangăt dulceag/ Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise/ Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag/ În casa luminii cu geamuri deschise.// La ceas de
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
nu mi-ai spus cât să urc/când ai pus în mine zborul.” (“Liniștea sufletului”). Sau: “Locuiesc în cuvânt/ Și zborul e limba pe care o înțeleg/cel mai bine.” (‘’Zbor înalt”). Versurile din urmă, în lapidaritatea lor, constituie un crez, de-o mare frumusețe morală, și, evident, cu implicații estetice. Multe piese lirice, exceptând anumite inflexiuni retorice, au un contur precis, un desen fin, miniatural: “Prinde-mi lacrima, iubite, în palme! Prinde-mi lacrima! / Oglindește-te în ea/și mângâie
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
lapte acru și untură legată. Ia, zi-mi tale - caș, urdă, brânză de burduf mai aveți? Ah, ce dor îmi e de-o mămăligă dreasă... - Ho, bă, că ț-o face mă-ta ce-oi vrea. Așa, vez’!... Hobzoaica ieu crez că ie la iea acas’ în Câmpuri, n-am văst-o deloc az’, șî iea ie bine, n-a dat colțu’ încă... În tot acest timp, Bălan a continuat să ne privească pe rând, rotindu-și doar capul când spre mine
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
susținea că noi ne tragem din Mihai Viteazul. Cu o zi înainte de a muri - a făcut-o senin, rugându-se, n-a zăcut decât trei săptămâni -, m-a chemat la el numai pe mine și mi-a spus: - Bă, nepoate, crez că a ven’t vre¬mea să mă duc șî ieu La Bărnoaia, știi tu, la ma-ma...Tu să faci bine să fii cuminte, s-asculț’ pă mă-ta șî pă tat-o șî să-nveț’ carte c-am văs’t
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
reșițenii și adevărul este că mă simt mult mai bine printre cărturarii moldoveni și nu duc lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea lor. Nu este un crez, ci un motiv artistic. Scopul este mutarea supranaturalului în imaginație și naturalizarea lui. „Ați greșit - poteca din mine, nu duce nicăieri” ne mărturisești într-un vers. Este un sentiment rătăcit printre valurile unei imagini agitate? De altfel, prof. Mihai Rădulescu
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat: - Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi. Citește mai mult VIIPe la începutul primăverii anului urmă- tor
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat:- Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi.... VII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI), de Marian Pătrașcu , publicat
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ceea ce ai gîndit...“ Roland Barthes, „Lecția“ Emergența spirituală ca securitate semantică „Dacă ar exista numai lucruri, ar fi simplu: am face știință. Dacă ar exista numai omul, ar fi iarăși simplu: am face, poate, poezie...“. Astfel își afirma Constantin Noica crezul în unul dintre aforismele sale înmănuncheate între coperțile „Gândirii filosofice“, intuind cu anticipare specific românească ceea ce Ja-cques Derrida (vezi eseul său „Cuvântul suflat“) va numi mai târziu „dialogul care ar trebui deschis între discursul critic și cel clinic“ al mentalității
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366596_a_367925]
-
ceea ce ai gîndit...“Roland Barthes, „Lecția“Emergența spirituală ca securitate semantică„Dacă ar exista numai lucruri, ar fi simplu: am face știință. Dacă ar exista numai omul, ar fi iarăși simplu: am face, poate, poezie...“. Astfel își afirma Constantin Noica crezul în unul dintre aforismele sale înmănuncheate între coperțile „Gândirii filosofice“, intuind cu anticipare specific românească ceea ce Ja-cques Derrida (vezi eseul său „Cuvântul suflat“) va numi mai târziu „dialogul care ar trebui deschis între discursul critic și cel clinic“ al mentalității
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366596_a_367925]
-
Nu mai cerși la sfinți și vraci, Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatră Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune, Adună-ți oștenii sub armă Ca steaua ta să nu apună Când
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
fedeleș întunericul „aurit”, ca pe un bun moștenit. Intrarea în libertate ne-a copleșit. Am uitat că este o condiție a speciei și ne folosim de coate, ne centrăm coardele vocale pe inflexiunea aritmică a echivocului, pentru a ne impune crezul, un anumit crez care simulează năzuința organică și plurivocitatea, un fel de „vox populi” în numele căruia vrem să dădăcim, să (ne) aliniem sau să tronăm. Balistica noțiunilor și conceptelor democratice - nu prea bine însușite, arbitrar sau tendențios înțelese - pot avea drept
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
ca pe un bun moștenit. Intrarea în libertate ne-a copleșit. Am uitat că este o condiție a speciei și ne folosim de coate, ne centrăm coardele vocale pe inflexiunea aritmică a echivocului, pentru a ne impune crezul, un anumit crez care simulează năzuința organică și plurivocitatea, un fel de „vox populi” în numele căruia vrem să dădăcim, să (ne) aliniem sau să tronăm. Balistica noțiunilor și conceptelor democratice - nu prea bine însușite, arbitrar sau tendențios înțelese - pot avea drept „exercițiu de stil
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
ce e pustia Slujbași cuvintelor de rand Ne logodeam cu Poesia Vânduți tristeților din gând Visăm castele-n Danemarce Eram frumoși pe vremea când Ne pomeneam seduși de Parce. Ademeniți de Olandezul Din vasul răstignit pe vânt Rosteam fără cuvinte crezul Ce trist și ce sublim cuvânt! Și-n arca dorului plăpând Eram frumoși pe vremea când... CEZARINĂ ADAMESCU De Ziua Eminescului, 2012 Referință Bibliografica: SONET NOSTALGIC - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 564, Anul ÎI, 17
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366786_a_368115]