38,420 matches
-
al Judecătoriei Alba Iulia. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe fond, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 2 aprilie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 41/2004, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
de procedură penală. Excepția a fost ridicată de petentul Eugeniu Trif într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva Ordonanței nr. 298/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare, prin aceea că nu permite o probațiune completă, eficientă, cel care a făcut plângerea împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată având dreptul de a depune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
justiție și dreptul la apărare, prin aceea că nu permite o probațiune completă, eficientă, cel care a făcut plângerea împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată având dreptul de a depune ca probe, potrivit textului de lege criticat, numai "înscrisuri noi". Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată în acest sens că, prin restrângerea doar la "înscrisuri noi" a mijloacelor de probă admise în cadrul soluționării unei plângeri împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei instituții. Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale, respectiv celor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției. Ca urmare, se consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale, respectiv celor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției. Ca urmare, se consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale ale art. 21, întrucât acestea, reglementând plângerea împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, asigură întocmai accesul liber la justiție. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată în raport de dispozițiile art. 24 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege". ( Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea reține totodată că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului la apărare, așa cum sunt acestea consfințite de prevederile constituționale și de reglementările internaționale invocate, câtă vreme petentul are deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că textele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. În subsidiar, se susține că criticile formulate nu reprezintă veritabile excepții de neconstituționalitate, autorul fiind nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii. Referitor la art. 18^1 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
de interpretare și aplicare a legii. Referitor la art. 18^1 alin. (1) și art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , se susține că, în cazul acestora, autorul critică limitele speciale ale pedepselor prevăzute de dispozițiile legale criticate. Se arată că atât interpretarea și aplicarea legii, cât și modificarea textelor supuse controlului de constituționalitate sunt aspecte ce nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
Se arată, totodată, că aceste texte legale contravin și art. 16, art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală. Tribunalul București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele criticate necontravenind dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
a prevederilor art. 5, art. 18^1 alin. (1) și art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , se arată că aceasta vizează modificarea acestor texte legale sub aspectul limitelor speciale ale pedepselor aplicabile. În privința celorlalte dispoziții legale criticate, se susține că autorul excepției enumeră articole din cuprinsul Codului de procedură penală din 1968 și articole din Legea fundamentală, fără a arăta exact în ce constă neconstituționalitatea acestora. Avocatul Poporului susține că textele criticate sunt constituționale. Se arată că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
aplicabile. În privința celorlalte dispoziții legale criticate, se susține că autorul excepției enumeră articole din cuprinsul Codului de procedură penală din 1968 și articole din Legea fundamentală, fără a arăta exact în ce constă neconstituționalitatea acestora. Avocatul Poporului susține că textele criticate sunt constituționale. Se arată că critica referitoare la prevederile art. 5, art. 18^1 alin. (1) și art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu cuprinde reale argumente de neconstituționalitate în sprijinul celor invocate de către autorul excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
de neconstituționalitate în sprijinul celor invocate de către autorul excepției, că cea care vizează neconstituționalitatea dispozițiilor art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 nu respectă exigențele unei veritabile excepții de neconstituționalitate și că restul textelor criticate nu sunt de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție, fiind, totodată, în acord cu prevederile art. 53 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 anterior referită, Curtea va analiza dispozițiile art. 18^1 alin. (1) și art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , în forma aplicată autorului excepției de neconstituționalitate. Se susține că textele criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) cu privire la statul român, art. 11 alin. (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
la dreptul la apărare, Curtea a constatat că nu se poate susține că acestea aduc atingere art. 24 din Legea fundamentală, întrucât, în măsura în care partea interesată consideră că procurorul a pronunțat în mod discreționar una dintre soluțiile menționate în textul legal criticat, aceasta are posibilitatea, în cazul emiterii rechizitoriului, de a arăta judecătorului în ce constă nelegalitatea comisă, iar, în cazul dispunerii unei soluții de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, pe aceea de a formula, potrivit art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
publici și a activității notariale nr. 36/1995 , cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată în dosarul de mai sus de reclamanții Carmen Mitruș și Cristian Mitruș. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat contravine principiilor constituționale ale egalității, dreptului la apărare și ocrotirii dreptului de proprietate privată, întrucât nu permite și terților fără vocație succesorală sau care nu sunt creditori ai defunctului să ceară anularea certificatului de moștenitor, situație care ar putea aduce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155683_a_157012]
-
să ceară anularea certificatului de moștenitor, situație care ar putea aduce în mod vădit atingere dreptului lor de proprietate. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat se consacră regula procedurală conform căreia orice persoană care reclamă în justiție trebuie să dovedească interesul legitim ce justifică demersul său, fără a se încălca vreuna dintre prevederile constituționale invocate. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155683_a_157012]
-
a comunică punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul României consideră că textul criticat nu încalcă principiul egalității, deoarece nu se produce nici o discriminare între persoanele care pot solicita anularea unui certificat de moștenitor, cu atât mai mult cu cât art. 100 din Legea nr. 36/1995 prevede că actele notariale pot fi atacate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155683_a_157012]
-
emiterea certificatului de moștenitor, de a cere instanței judecătorești anularea acestuia, fără a face nici o diferențiere în cadrul acestei categorii. Dispozițiile sunt aplicabile oricărei persoane aflate în situațiile menționate în ipoteza normei. Prin urmare textul contestat nu are caracter discriminatoriu. Textul criticat nu conține dispoziții de natură să îngrădească drepturile procesuale ale părților ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului. Dispozițiile art. 44 din Constituție nu au, în opinia Avocatului Poporului, incidență în cauză. Președinții celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155683_a_157012]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155683_a_157012]
-
Art. 88 alin. 1 teza întâi: "Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 16, 24 și 41 din Constituția României. După aprobarea Legii de revizuire a Constituției României, Constituția a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile constituționale invocate fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155683_a_157012]
-
din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la darea în plată și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.685D/2016. 27. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată ca o lege ordinară. Or, în condițiile în care se instituie un regim derogatoriu de la regimul general al proprietății [care este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
condiții de transparență și care presupune obligația consumatorului să probeze existența acestuia. În susținerea excepției de neconstituționalitate se mai menționează punctul de vedere exprimat de Ministerul Justiției și de Consiliul Superior al Magistraturii. 30. Se mai arată că dispozițiile legale criticate au un conținut echivoc, lipsit de precizie, fără corelare cu întreg ansamblul normativ, nerespectând cerințele privind claritatea legii. Astfel, în primul rând, legea dării în plată nu clarifică mai multe aspecte privitoare la modul de aplicare a dispozițiilor sale; legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
plată derogă este neclară și imprevizibilă. Or, în condițiile în care Codul civil reprezintă norma generală, excepțiile prevăzute de legea specială trebuie să fie expres și limitativ statuate. Altfel, rezultatul pe care îl produce lipsa de coerență a textului legii criticate este nașterea unui "drept civil paralel", în condițiile în care este de la sine înțeles că Legea nr. 77/2016 nu poate exista "singură" în circuitul civil, ci doar prin coroborare cu alte acte normative. 32. În al treilea rând, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]