1,445 matches
-
sunt diverse, legate în marea lor majoritate de viața cotidiană și de pelerinaj. Supravegherea jandarmilor devine și ea mai atentă. Tot pentru a omorî timpul, unul dintre mătcași iese din rând. Cumpără flori, se întoarce rapid cu brațele încărcate de crizanteme aproape sălbatice. „Ia uitați-vă oameni buni la el, parcă-i ieșit drept de la emisiunea lu’ ăla de la Antena, Mircea Radu, Din Dragoste”, exclamă sonor unul dintre ei. Toată lumea izbucnește în râs. Tot atunci își face apariția un cuplu neobișnuit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ordine. Tramvaiele scârțâie, acolo este capăt de linie și o curbă extrem de strânsă, șoferii claxonează enervați de salturile de iepure, neatente, ale oamenilor ce se grăbesc să se înscrie în rândul de așteptare. Zeci de vânzători de flori de toamnă, crizanteme în cea mai mare parte, sunt așezați pe cutii de plastic și carton, pe 1. Am aflat că cei doi călugări aparțin Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, chiar dacă nu am putut verifica în mod direct informația atunci, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
direct informația atunci, în 2009 ; ne vom întâlni foarte des în viitor, la mai multe pelerinaje din țară. exteriorul cercului format de șinele de tramvai. Doi bărbați care tocmai au sosit având în spate doi saci de iută plini cu crizanteme încearcă să desprindă cu un briceag bont banner-ul ce anunță un concert Sandra, fostul star disco-pop al anilor 1980-1990. A venit să-și consume ultimele momente de energie în fața fanilor de la frontiera de Est a Europei, prea săraci pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
priză directă cu alteritatea soției mult mai tinere decât ei cu „exotica” Ortodoxie. Pelerinii de „primul moment”. Pregătiri pentru sărbătoare. Baldachinul unde va fi expusă racla Sfintei Parascheva tocmai se împodobește cu flori, în marea lor majoritate flori de toamnă, crizanteme, dar și alte soiuri mai exotice, după cum mărturisesc cutiile albe de carton așezate de-a lungul zidului Mitropoliei : Thailanda și Olanda, țări mari producătoare de miresme și arome din epoca transportului par-avion. Mai multe persoane lucrează cu multă sârguință la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Blând îl ceartă. „Se supără Sfântul pe tine.” Iliuță învârte șapca în mâini și nu știe ce să mai facă, nici cu șapca, nici cu mâinile, nici cu el însuși. Iarăși tăcere grea. Mormântul Părintelui Arsenie Boca este inundat de crizanteme de toate culorile, flori de toamnă ca pentru o sărbătoare de toamnă. Cei veniți în pelerinaj aduc la rândul lor alte și alte flori, care îngroașă covorul de pe mormânt și de lângă. O simfonie a culorilor, impresionantă. Alte dialoguri auzite, furate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Este evident însă că pelerinajul acesta s-a dezvoltat de la un an la altul, ca număr de participanți. La fel ca și la pelerinajul din 27 octombrie, Sfântul Dimitrie Basarabov, se vând la intrarea în rând batiste, flori de toamnă (crizanteme) și busuioc și, mai nou, „mir de la Părintele Arsenie Boca”. Chiar lângă rând a fost plasat și un cort, cum sunt cele de camping, cu diverse articole bisericești. Nu știu dacă el aparține Bisericii sau prezența sa este „tolerată” contra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
piața cărții ortodoxe. Târgul de „miere și dulceață”. Pelerinajul ca atracție turistică. Marke tingul nostalgiei. Microbuzul înmatriculat în Bulgaria, casa-magazin ambulantă. Prima impresie : mirosul, mirosul de „pelerinaj” de la Iași, fără egal. Un amestec de busuioc, flori de toamnă (tone de crizanteme de diferite soiuri și culori, deplasate cu brațele, cu foile de cort, cu cartonul, cu portbagajul unor mașini Dacia 1300 obosite de mii de kilometri), ceară de lumânări, tămâie arsă. Plus mirosul mulțimii prezente : de la naftalina hainelor de piele uscate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caracteristică a locului este reglementarea strictă a comerțului, în curtea interioară a acestei biserici monumentale de la kilometrul zero al țării nu sunt tolerate decât punctele de vânzare „oficiale”, bătălia pe resursele financiare este deci strict delimitată. Chiar și vânzătoarele de crizanteme și busuioc uscat sunt ținute la mare distanță de gard, ceea ce nu se întâmpla anul trecut. Stând la rând, am putut observa doar o singură vânzătoare de busuioc, care-și dosise „marfa” într-o sacoșă mare din pânză și o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
despărțit prieteni”. Rândul și interacțiunile sale cu mediul apropiat. Din rând, observ un grup de patru tineri seminariști, nu mai mult de 15-16 ani fiecare, fac ucenicia pelerinajului și a preoției având asignată o muncă interesantă : culeg flori de la pelerini, crizanteme în cea mai mare parte, pentru a le „da pe la raclă”, un fel de măsură de prevedere în cazul în care unii dintre pelerini ar ceda înainte de a ajunge sus. Strigă cât pot de tare: „Flori, flori, care mai aveți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
suspicioși, par tot timpul în alertă, măturând cu privirea totul în imediata lor apropiere, la fel ca și în viața reală. Încerc un sentiment neplăcut de insecuritate. În interiorul catedralei este cald, miroase a „umanitate caldă”, parfum ieftin, transpirație, umezeală, mir, crizanteme. Același miros și aceeași atmosferă pe care am întâlnit-o și la Iași, în serile de priveghi din 13 octombrie. Biserica privită ca navă protectoare, corabie în adevăratul sens al cuvântului, cu sufletele acestor oameni în căutare de sens. Mulți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de acest gen, care se desfășurau la Iași, oraș pe care l-a iubit și pe care l-a cântat în compozițiile sale. Un domeniu în care s-a ilustrat strălucit a fost romanța, cucerind trei premii I la Festivalul „Crizantema de aur“ de la Târgoviște, un premiu II și trei premii III. A fost mereu alături de copii și tineret, cucerind trofeul Festivalului Internațional „Ti amo“ de la Onești, cu piesa Hai la dans, cântată de Oana Pușcașu. A lansat pe orbita succesului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
apărut case mai de doamne-ajută, grădini orânduite și canalizare, țiganii au părăsit cartierul. Nu i-a alungat nimeni, dar nu le-a plăcut apa; caii cu care transportau capace de canal și alte materiale nu s-au obișnuit cu crini, crizanteme și trandafiri, în fine, au plecat cu tot cu boarfe, cu cai și cu porci. Au plecat pașnic, în vreo două zile s-au cărăbănit cu toții. Acum însă, au reclamat discriminarea, persecuția și așa mai departe. În calitate de rromi au căpătat o înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un epolet scorțos, ține cu mîna stângă o bicicletă, sprijinindu-se de ghidon. Brațul drept este fixat, gingaș, dar ferm, pe talia unei fete, care poartă un batic; este o blondă cu o batistă cocoloșită într-o mână și o crizantemă în cealaltă. Este încălțată cu pantofi, care se vede că o strâng. Amândoi sunt pe o alee, într-un parc. Nici o altă indicație. "Caporal cu bicicletă și fată". Sunt încă sute de astfel de poze, oscilând între un timp idilic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu iz de predică. Epicul e inundat, nu rareori, de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii, Narcișii, Crinii ș.a.), orații lirice (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu), reportaje cu caracter poematic (Cimitirul de pe deal, La Sihla, pe Jijina). Tot astfel, în Caligraful Terțiu (1929). Celelalte culegeri conțin texte aparținătoare, mai toate, prozei poetice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
strivite de înălțimea majestuoasă a monumentului, mai abitir ca la Heidelberg sau în alte orașe ale Germaniei actuale. De „ziua morților“, cimitirul, ale cărui picioare stau înfipte în inima urbei, devenea feerie misterioasă, cu mulțimea încărcată de flori, mai ales crizanteme, urcând aleile destul de repezi, pietruite, dar pline de noroiul celor care coborau în șuvoi gălăgios, cu rumoarea neîntreruptă ce se ridica dintre mormintele arzând de lumânări, parcă grădina celor duși ar fi prins viață, cu coruri de tineri cântând în jurul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
edemul papilar incipient; - stadiul II - alături de ștergerea conturului papilar se produce și o bombare a papilei optice în ansamblu, cu vene mai turgescente caracterizând edemul papilar constituit; - stadiul III - apar hemoragii radiare la nivelul papilei optice, aspectul fiind comparat cu crizantema: staza papilară floridă; - stadiul IV - dacă hipertensiunea intracraniană continuă se produce atrofia optică, papila apărând albă-cretacee cu un contur foarte net: atrofia optică poststază [1]. Cu toate acestea, sensibilitatea examenului fundului de ochi este dependentă de observator, și simptome sugestive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
cu flori" ale Iașului puteau să rămână nerelevate de ochiul poetului, al celui care cuprinde și proiectează universul spectral plin de miresme, petale, lumină și apă? În viziunea lui Dimitrie Anghel flora luxuriantă capătă înfățișare aristocratică unde cascade de crini, crizanteme, trandafiri, de cicoare, busuioc și verbină intră în peisajul înzestrat cu puterea de a visa, apoi să iubească, chiar să cânte și să danseze. Grădinile lui se aseamănă cu "Grădina lui Eros", impecabil descrisă de Oscar Wilde, aici se pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
locul unde se descarcă bagajele și unde se face controlul lor. Este un control riguros, se folosesc câini special antrenați pentru depistarea substanțelor ce sunt interzise a fi introduse în țară. De data aceasta, aeroportul este o grădină plină cu crizanteme în zeci de specii și culori, artistic aranjate în ghivece. Sufletul se desfată privind aceste splendori așa că n-am rezistat și m-am apropiat de ele, exclamând cu voce tare:ce minunate sunteți! O fată frumoasă, cu ochii migdalați și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cu voce tare:ce minunate sunteți! O fată frumoasă, cu ochii migdalați și tenul de porțelan, s -a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
minunate sunteți! O fată frumoasă, cu ochii migdalați și tenul de porțelan, s -a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
s -a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se exprima astfel: “Eu sunt în floarea unei vârste
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se exprima astfel: “Eu sunt în floarea unei vârste care începe să simtă crizantema”(R. Lassus). I-am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se exprima astfel: “Eu sunt în floarea unei vârste care începe să simtă crizantema”(R. Lassus). I-am mulțumit fetei și ne-am îndreptat către ieșire, unde eram așteptați. Odată ajunși în Asakusa, ne-am cazat la același hotel ca și la prima călătorie, Blue Wave Inn, în imediata apropiere a Templului Senso-ji, despre
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]