1,261 matches
-
11 zile de luptă, pe 17 aprilie. După înfrângere, Iugoslavia a fost împărțită între Germania, Ungaria, Italia și Bulgaria, cea mai mare parte a Serbiei fiind ocupată de Germania, în timp ce România nu a participat la dezmembrarea vecinului său. Liderul fascist croat Ante Pavelić a profitat de momentul prăbușirii Regatului Iugoslaviei pentru a proclama independența Croației. Armata regală iugoslavă, formată după primul război mondial, era echipată încă la începutul deceniului al cincelea cu arme din epoca Marelui război. Piesele de artilerie erau
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
mică vacanță după un sezon greu de luptă pe 2 fronturi. În locul echipei Sheriff la Cupa CSI au mers vicecampioanele anilor respectivi, în 2010 Dacia Chișinău, iar în 2011 Iskra-Stali Rîbnița. În seoznul 2014-2015 clubul a fost condus de antrenorul croat Zoran Zekić, cu care a câștigat doar medalia de bronz în campionat și Cupa Moldovei. Acesta a fost cel mai slab sezon al clubului în Divizia Națională din ultimii 15 ani. În luna august a anului 2000 în partea de
Sheriff Tiraspol () [Corola-website/Science/310005_a_311334]
-
o nouă statuie în centrul comunei Dumbrăveni, la intersecția DN2 (E85) cu drumul județean Dumitrești-Bogza. Actuala statuie este opera sculptorului Marius Butunoiu. Există informații, neconfirmate însă prin documente, că Statuia ecvestră a lui Carol I din București, operă a sculptorului croat Ivan Meštrović, nu a fost topită în întregime, ci doar Regele Carol I, calul fiind păstrat și „reciclat” în Statuia generalului Alexandr Suvorov din Dragosloveni, statuie ecvestră, terminată în 1957 de Marius Butunoiu și inaugurată în 1959, considerată a fi
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
Zona protejată se întinde pe . Circa 90% din această zonă face parte din cantonul Lika-Senj, restul de 10% fiind în cantonul Karlovac. În 1979, a fost adăugat în lista patrimoniului mondial UNESCO, printre primele situri naturale din această listă. Termenul croat "Plitvice" a fost utilizat pentru prima oară în 1777 de un anume Dominik Vukasović, pastor din localitatea Otočac, deși primele documente cartografice ale zonei există din secolul precedent. Numele provine de la lacurile din parc, puțin adânci, sau în croată "pličina
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
funcționează astăzi Casă din Rio Vermelho( Râul Roșu) , expunând amintiri din viața de cuplu a scriitorilor. Muncă lui Jorge a fost publicată în 55 de țări, si tradusă în 49 de limbi: albaneză, arabă, armeana, azera, bulgară, catalana, chineză, coreeană, croată, daneză, slovaca, slovenă, spaniolă, Esperanto, estoniana, finlandeză , franceza, Galiciana, georgiana, greacă, Guarani, ebraică, maghiară, idiș, engleză, islandeza, italiană, japoneză, letona, lituaniana, macedoneană, moldoveneasca, mongola, norvegiană, persana, poloneză, română, rusă (dar și trei în braille), sârbă, suedeză, thailandeza, cehă, turcă, turkmena
Jorge Amado () [Corola-website/Science/309899_a_311228]
-
1988, i-a dat lui Pitt primul său rol principal într-un film, interpretând un tânăr american dus de familia sa la Marea Adriatică, pentru a-i trata boala de piele. Totuși, filmul a fost pus deoparte datorită Războiului de Independență Croat și a fost lansat tocmai în 1997. Pitt a avut două roluri în 1989: primul, într-un rol din comedia "Happy Together"; al doilea, un rol în filmul horror "Cutting Class", primul dintre filmele în care a jucat Pitt și
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită financiar de Ministerul Culturii. În 2004, guvernul modifică planul cadru din învățământ, folosind termenul „limba maternă (sârbă, muntenegreană, croată, bosniacă)” în loc de „limba sârbă”. În 2005 se ține la Podgorica un simpozion internațional pe tema standardizării limbii. În 2007, după referendumul pentru independență și proclamarea acesteia, noua constituție precizează statutul oficial al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și Științei
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și unele comune numai cu cel croat, și altele comune numai cu cel sârbesc. Standardul limbii muntenegrene conține majoritatea trăsăturilor fonologice din standardele celorlalte limbi din diasistem (vezi Limba croată și Limba sârbă). Pe lângă acestea normează pronunțarea (i)jekaviană, care este standard și în croată, precum și câteva trăsături proprii numai muntenegrenei. Este normata o palatalizare provocată de pronunțarea jekaviană. Această produce două consoane specifice, rezultate din palatalizarea jekaviană a lui
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de acest tip de palatalizare. Exemple: Sunt totuși admise că dublete și variantele nepalatalizate ale acestor consoane, normate în standardul croatei. Pronunțarea (i)jekaviană este în general comună standardelor muntenegrean și croat, dar cel muntenegrean normează grupul ije (pronunțat în două silabe) și în alte cuvinte decât cele în care este normat în croată. Exemple: Căderea consoanei /l/ la sfarsitul formei de nominativ singular a substantivelor masculine după /o/ este comună cu
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
teritorial și nu sunt normate. se scrie cu alfabetul chirilic și cu cel latin, ceea ce se precizează și în constituția țării, existând tendința de a folosi mai mult alfabetul latin. Sunt aceleași alfabete pe care le folosesc limbile sârbă și croată (vezi Limba sârbă. Corespondență scriere-pronunțare), având în plus două litere pentru redarea celor două consoane specifice. În alfabetul latin, acestea sunt Ś și Ź, luate din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
esență de cel al diasistemului în general. Totuși sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în muntenegreană, sârbă și croată: Și forma în care se adaptează împrumuturile lexicale poate să difere în muntenegreană: Ca si graiurile croate de pe coasta Adriaticii, muntenegreană are mai multe împrumuturi din limba italiană decât sârbă. Exemple:
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
râului Timoc din estul Serbiei, de unde au emigrat în Banat în secolul al XIV-lea. Dat fiind faptul că ei sunt de religie catolică, ei nu se consideră în ultima vreme ca fiind sârbi, cei mai mulți carașoveni declarându-se de etnie croată în ultimele recensăminte. Etnografie
Sârbii din România () [Corola-website/Science/306071_a_307400]
-
(în limba croată "srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav", "centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav" sau "centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav") este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
(în limba croată "srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav", "centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav" sau "centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav") este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. Acest termen împrumutat din dialectologie poate fi
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
modele de limbă, a cules multe creații literare folclorice, nu numai sârbești, ci și croate și bosniace, sprijinindu-se și pe scrierile deja apărute în limba poporului, de exemplu cele ale lui Gavrilo Venclović. S-a inspirat și din literatura croată, precum și din dicționare croate. Ca bază a limbii stardard, Karadžić a luat dialectul štokavian cu pronunțarea (i)jekaviană, caracteristic pentru regiunea sa natală, Serbia de vest, dar și pentru mare parte din Croația, pentru Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. Ulterior
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
desființarea Iugoslaviei, a devenit cel mai titrat club al Croației, câștigând campionatul intern în 12 dintre cele 19 ediții disputate până în 2010. Încă de la înființare a evoluat doar în prima divizie: în cea iugoslavă între 1946-1991 și în prima divizie croată din 1992. În 1992, echipa și-a schimbat pentru scurtă vreme numele în "HAŠK Građanski", pentru ca imediat să fie redenumită "Croația Zagreb", nume purtat până în 2000 când s-a revenit la denumirea Dinamo. Imediat după Al Doilea Război Mondial, cel
GNK Dinamo Zagreb () [Corola-website/Science/306278_a_307607]
-
ca în 1982 să câștige al patrulea titlu de campioană. Clubul a mai alte succes în anii '80, decât două clasări consecutive pe locul 2 în campionat. După ce RSF Iugoslavia a fost desființată, Dinamo a făcut parte din Prima Ligă Croată și primul sezon a fost jucat în 1992. În același an, clubul și-a schimbat numele în "HAŠK Građanski", și acest nume a fost schimbat în 1993 în "Croația Zagreb". Schimbarea numelui a fost văzută ca o mișcare politică făcută
GNK Dinamo Zagreb () [Corola-website/Science/306278_a_307607]
-
cealaltă la colțul străzii (intersecția străzillor Borisa Kidriča și INA) la fel cu o sală de clasă și o locuință. Aci, până prin anii cincizeci ai secolului trecut, a stat preotul Gherasim Andru. Din anul 1801 localitatea aparține comitatului sau districtului croat. Posesorul Anton Mandić, în partea de nord a coloniei românești, înființează o colonie nouă. Coloniștilor nou veniți le împarte 31 de sesii sau loturi de pământ. O sesie sau un lot a cuprins 24 de jugăre de pământ arabil, 6
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de Sarcea română, în anul 1801, Anton Mandić a colonizat terenul cu coloniști germani cărora le-a împărțit 31 de sesii sau loturi de pământ. Și coloniea nou înființată, Nemet Szarcsrcsa (Sarcea Germană) a aparținut, ca și Sarcea română, districtului croat. În anul 1804 a primit o capelă provizorie și preot. Pe data de 27 februarie 1805, capela a fost sființită. Cum în această perioadă, teritoriile trec sub domnia magiară, în anul 1818, casieria maghiară construește o biserică nouă. Se spune
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Statul Independent Croația]], foști colaboratori ai naziștilor, au fugit din fața înaintării [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și a partizanilor lui [[Josip Broz Tito]]. În cadrul [[Operațiunea Keelhaul|Operațiunii Keelhaul]], trupele britanice au strâns acești refugiați în Austria, (luptători [[cazac]]i, [[ustaș]]i, [[croat|croați]] și ruși [[alb-|albi]] și numeriși membri ai familiilor lor). Cetățenii sovietici, dar și ruși care emigraseră din Imperiul Țarist mai înainte de [[Revoluția din Octombrie]], sau care se născuseră în străinătate și nu fuseseră niciodată cetățeni ruși sau sovietici
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
o preferință pentru infinitiv în exprimarea acțiunilor subordonate care au același subiect identic cu cel al verbului regent, iar cel al limbii sârbe pentru subordonată cu "da" în aceeași situație, trăsătură comună cu cea a limbilor din uniunea lingvistică balcanică. Croată admite infinitivul ca alternativă la subordonată și pentru exprimarea acțiunii subordonate cu subiect diferit de cel al verbului regent. Exemple:
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
zadatak" „Elevii își scriu tema / scriu o temă” vs. "Pisaću ti svakog dana" „Îți voi scrie în fiecare zi”. Čirgić 2010 include printre cele terminativo-perfective și verbe care exprimă sfârșitul acțiunii: "stići" „a sosi”, "dovršiti" „a termina”. "Hrvatska gramatika" „Gramatica croată” (Barić 1997) ia în seamă aceleași aspecte ca cele două gramatici precedente, dar subcategoriile de aspecte din acestea le tratează separat ca moduri de acțiune ("načini radje"), adăugând și altele: După Barić 1997, unele categorii de verbe prezentate mai sus
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
numi "bosanski jezik". Lingvistul sârb Pavle Ivić, de exemplu, afirmă că „limba vorbită de sârbi este cel mai adesea numită sârbocroată în știință. Este folosită, în afară de sârbi, de către croați și de către musulmanii din Bosnia și Herțegovina [...] Această limbă este numită croată de către croați și sârbă de către sârbi”. După părerea lingvistei croate Snježana Kordić de asemenea, nu se poate vorbi științific decât de o limbă unitară sârbocroată (cu această denumire tradițional adoptată de mediile academice), indiferent de cum o numesc vorbitorii ei sau
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
standardizarea limbii sârbocroate, după care s-a considerat că și bosniacii musulmani vorbesc această limbă. Ei nu neagă faptul că bosniacii, sârbii și croații au în comun diasistemul slav de centru-sud, dar sârbii îl numesc „limba sârbă”, iar croații „limba croată”, existând standarde aparte pentru acestea. De aceea, un alt argument al bosniacilor este că, nefiind nici sârbi, nici croați, și ei au dreptul să-și numească limba în felul lor, care ar fi "bosanski jezik", înțelegând prin ea „limba bosniacilor
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]