2,476 matches
-
dar și brânză și carne. Suntem ca în Blocada Leningradului ! Auziți o chestie. O sticlă de whisky, cu o etichetă cu pată. O pată specială. El nu bea, are ulcer, dă sticlele mai departe, la reparatul mașinii, la frizer și croitor. Acum două zile, un pacient i-a dat o sticlă de whisky... Da, aceeași, ați ghicit... A făcut înconjurul capitalei și s-a întors. Cinci dulapuri, opt birouri și șase planșete, la perete, în jurul sălii. Opt birouri și patru planșete
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-l aibă comedia? Cel ce iubește și[-i] rănit de moarte Să aibă chinul, dorul, nebunia, În a lui suflet demonul să-l poarte? Iar cel deșert, acel care-și îmbie Croitu-i corp - de tine s-aibă parte? Frisorul, croitor, cismar lucrară La el cu toții - mergi de îl adoră. Când vântul palid, rază, lună, lacul, Când vîntu-n cântec strecurat prin ramuri, Când ora încîntată e-un oracul Pătrunde-adînc durerea... Când îmi zâmbești, pământul îmi zâmbește Și cerul tot cu stele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au vîndut via aceasta”. Nu știu cum să-ți spun, cetățene al târgului Iașilor, dar Înalt Prea Sfântul Iacov nu prea este limpede în cele ce spune. Asta nu-i treaba mea, vere. Spune-mi mai degrabă care sunt “pricinile” pentru care croitorul Costandin dăruiește și vinde “via aceasta”? Din nefericire, prima soție a croitorului a murit, dar nu i-a lăsat nici un moștenitor, iar cei făcuți cu cea de a doua nevastă... au murit. Astfel, croitorul, ca bun creștin, dăruiește două pogoane
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dar Înalt Prea Sfântul Iacov nu prea este limpede în cele ce spune. Asta nu-i treaba mea, vere. Spune-mi mai degrabă care sunt “pricinile” pentru care croitorul Costandin dăruiește și vinde “via aceasta”? Din nefericire, prima soție a croitorului a murit, dar nu i-a lăsat nici un moștenitor, iar cei făcuți cu cea de a doua nevastă... au murit. Astfel, croitorul, ca bun creștin, dăruiește două pogoane de vie Mitropoliei pentru pomenirea sa, a soției și a socrilor. Apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
degrabă care sunt “pricinile” pentru care croitorul Costandin dăruiește și vinde “via aceasta”? Din nefericire, prima soție a croitorului a murit, dar nu i-a lăsat nici un moștenitor, iar cei făcuți cu cea de a doua nevastă... au murit. Astfel, croitorul, ca bun creștin, dăruiește două pogoane de vie Mitropoliei pentru pomenirea sa, a soției și a socrilor. Apoi, zece pogoane de vie le-a vândut lui Iordache, logofătul Mitropoliei. Și nici n-a cerut prea mulți bani, ci numai 2500
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Pe de-o parte - nepăsare; pe de alta - idei a priori. [PSEUDOTALENT, TALENT ȘI GENIU] 2225 Iar voi, tineri cari vă otrăviți sufletele în această îmblătoare literară, ascultați sfatul unui om care vă voiește binele din inimă. Petrescu, pălămarul. - cizmariul.... croitorul, oameni onorabili, folositori șie și societății, au nevoie de ucenici. Decât pseudotalent în literatură, mai bine talent în cizmărie. Mai bine cel dentîi într-un sat decât al doilea la Roma. Ca voi au fost mii de mii de oameni
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
8.2. Cunoaștere magică și cunoaștere științifică în practicile divinatorii / 134 Capitolul 9. Specialiștii actului divinatoriu și reprezentările lor sociale / 139 9.1. Specialiștii practicilor divinatorii / 140 9.1.1. Păstorul / 140 9.1.2. Fierarul / 141 9.1.3. Croitorul / 142 9.1.4. Categoriile sociale marginale / 142 9.1.5. Purtătorii stigmatului / 143 9.1.6. Țiganul / 143 9.1.7. Preotul / 144 9.2. Reprezentări sociale duale ale bărbatului și femeii ca specialiști ai practicilor divinatorii / 145 Capitolul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ia cositorul (topit și descântat) și apoi turnat în apă sfințită. Mai mult, o mare parte dintre ustensilele vrăjitoarelor folosite în descântece și farmece sunt confecționate din metal (cuțit, potcoavă, clește, vătrai etc.), în urma unui ritual precis. 9.1.3. Croitorul Acesta este cel care vine în contact cu trupul. El vede și cunoaște ceea ce se ascunde în spatele aparențelor și este interzis privirilor celorlalți. Semnele din naștere, cicatricele și toate secretele corpului uman pot deveni pentru el indicii pline de semnificații
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vede și cunoaște ceea ce se ascunde în spatele aparențelor și este interzis privirilor celorlalți. Semnele din naștere, cicatricele și toate secretele corpului uman pot deveni pentru el indicii pline de semnificații. Iată un motiv destul de serios pentru care, în comunitatea tradițională, croitorul poate fi suspectat de cunoașterea și tăinuirea unor lucruri ascunse. Astăzi, acest gen de reprezentări cu privire la figura croitorului nu mai sunt valabile. Mai mult, doar câteva dintre persoanele care se ocupă cu divinația intervievate de noi au declarat că sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
toate secretele corpului uman pot deveni pentru el indicii pline de semnificații. Iată un motiv destul de serios pentru care, în comunitatea tradițională, croitorul poate fi suspectat de cunoașterea și tăinuirea unor lucruri ascunse. Astăzi, acest gen de reprezentări cu privire la figura croitorului nu mai sunt valabile. Mai mult, doar câteva dintre persoanele care se ocupă cu divinația intervievate de noi au declarat că sunt croitorese. Răspunsurile primite de la acestea nu surprind în nici un fel vreo legătură între respectiva profesie și practicile divinatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se ocupă cu divinația intervievate de noi au declarat că sunt croitorese. Răspunsurile primite de la acestea nu surprind în nici un fel vreo legătură între respectiva profesie și practicile divinatorii pe care le execută. Credem că reprezentările sociale privind predispoziția croitorului pentru practicile magice și divinatorii sunt valabile doar pentru lumea tradițională. Atunci croitoria era o profesie destul de rar întâlnită și se executa doar la domiciliu. 9.1.4. Categoriile sociale marginale De un tratament social similar cu cel al categoriilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semnificativ acest episod al capitulării voluntare într-o epocă în care "se preferă în scris fermoarul, care închide și deschide dintr-odată", pentru că ironia argheziană, altă dată arma briliantă în disputele cotidiene, disimulează acum un zâmbet amar, resemnat, în fața unui croitor de pantaloni "învățat cu purtarea în partea stângă" ("Răscrucea", în Ars poetica, p. 270). 116 Liga ortodoxă, București, an I, nr. 9/30 iulie 1896. 117 Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998, p. 18. 118 În ***L-am
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în cele două Americi. În moda vestimentară feminină trei sînt elementele frapante: dispariția turnurii la rochii, apariția taiorului și a fustei pantalon. Rochiile sînt acum mulate pe corp, iar mînecile devin ample. Deși cuvîntul "taior" este de origine franceză (< tailleur = croitor), ideea pare să fi aparținut unui anume (croitor?) englez, Redfern†††††. Cei care lansează moda sînt francezii, nu britanicii. Un reprezentant de frunte al așa-numitei haute couture este Paul Poiret care își deschide o casă de mode la Paris în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
trei sînt elementele frapante: dispariția turnurii la rochii, apariția taiorului și a fustei pantalon. Rochiile sînt acum mulate pe corp, iar mînecile devin ample. Deși cuvîntul "taior" este de origine franceză (< tailleur = croitor), ideea pare să fi aparținut unui anume (croitor?) englez, Redfern†††††. Cei care lansează moda sînt francezii, nu britanicii. Un reprezentant de frunte al așa-numitei haute couture este Paul Poiret care își deschide o casă de mode la Paris în 1904 și care, între 1912-1913, organizează două expoziții
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și-a suflecat marginea pantalonilor ca să nu-i ude. A uitat însă să-i lase în jos cînd și-a făcut ilustra apariție. Observînd acest lucru, se pare că bărbații au crezut că prințul lansase o modă și au cerut croitorilor să se execute în consecință. Tot de la Eduard se spune că se trage obiceiul de "bon ton" de a nu încheia nasturele de jos de la vestă (pe care prințul uitase într-o zi să-l încheie). Se non è verro
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
servea de model pictorilor sau sculptorilor“; existau manechine de ceară sau de lemn. Sensul acesta se regăsește în cuvântul din olandeza medie mannekijn, derivat de la man „om“ cu sufixul diminutival -kijn. Cuvântul francez a evoluat la sensul de „manechin al croitorilor“; acesta era o armătură sau un mulaj ce servea de model pentru confecționarea hainelor și pe care se făceau probe. Ulterior, a căpătat sensul cunoscut astăzi, acela de „persoană (la început tânără fată) care poartă un model de îmbrăcăminte pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de Wales și două zeci și patru de cavaleri, aleși din nobilimea cea mai înaltă, constituie comitetul de conducere. Cavalerii poartă însemnul ordinului la genunchiul stâng, iar regina la braț. Această înaltă distincție este uneori conferită și unor personalități străine. croitor Numele de meserii constituie un domeniu semantic care ilustrează perfect ideea că schimbările din societate se reflectă în limbă. Dacă studiem istoria limbilor romanice, vom constata că sunt relativ puține numele de meserii transmise din latină. Ele se referă la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zidar, fr. ma çon, sp. albañil, port. alvanel) sunt, aproape toate, împrumutate. Cele mai evidente schimbări lexicale apar în cadrul meseriilor care trebuie să facă față exigențelor modei. Mă refer, în primul rând, la numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
l-a împrumutat pe schneder din germană, la fel ca dialectul bănățean, unde îl găsim pe șnaidăr. În Transilvania (mai ales în Crișana) se folosește sabău, împrumutat din maghiară. În acest context romanic, nu trebuie să ne surprindă termenul rom. croitor, format de la a croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit din latină. Termenul este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul că româna a avut și pe cusător(iu) (apare la D. Cantemir
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pauză continuă: De regulă, noi ne dorim pentru noi tot ce-i mai bun, nu-i așa? Vrem medicul cel mai bun să ne trateze, vrem profesorii cei mai buni pentru copiii noștri, căutăm și vrem avocatul cel mai bun, croitorul pentru haine cel mai bun, ca să nu-și bată joc de materialele noastre, vrem, în special femeile, coafeza cea mai bună etc. Pentru ca noi să ne rezolvăm problemele noastre în termeni optimi. Problema care se pune, noi suntem sau cât
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
pe piață, iar placa era cel mai important aparat din viața ei. Îi plăcea această imagine severă. Era o avertizare pentru cei din jur să nu se pună cu ea. Costumul său negru, cu fusta mulată și sacoul făcut la croitor, peste o cămașă gri-cărbune, toate acestea o făceau să arate aproape înfricoșător de eficientă. Iar asta îi plăcea. Era mai bine decât să arate frumoasă. Vorbise odată cu mama ei despre avantajele frumuseții, resemnată fiind cu faptul că fetele frumoase aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ca un om normal. Cheltuise o groază de timp și energie încercând să arate ca o femeie eficientă pentru interviul cu agenția de plasament, așa că se integra perfect între toate angajatele biroului, în fustele lor îngrijite și sacourile făcute la croitor. Avea un costum bleumarin și își îmbibase părul cu fixativ ca să-l facă să arate ordonat. Oricine ar fi văzut-o pe stradă ar fi crezut că avea deja o slujbă într-una din multele bănci din apropiere. Arăta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
la aeroport și de îndată ce-și luă tichetul de îmbarcare, se îndreptă spre punctul de control al bagajelor, cu silueta ei impresionantă, toată în negru, cu jachetă de piele peste un pulover de cașmir, cu pantaloni special făcuți la croitor și părul blond prins strâns într-un coc micuț la spate. Geanta de laptop pe care o purta pe umăr era de un roșu aprins. —Darcey! Își auzi numele strigat prin freamătul mulțimii care se foia împrejurul ei. Neil era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
câteodată dă cu noi de pământ ne ia de guler ne ridică scutură praful de pe haine (dacă este binedispusă) și salută cu un deget la tâmplă de multe ori viața e croită prost (mâneci scurte pantaloni prea lungi) ca și cum un croitor misterios se grăbește să o arunce pe noi fără probă dar viața este frumoasă totuși chiar și atunci când are tivul desfăcut 14 mai 2011 Suflete lăsate de izbeliște încă mai cred că oamenii au suflete o astfel de idee ar
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]