3,503 matches
-
normale ale sângelui, în aproximativ 5% dintre cazuri. Extinderea delețiilor a fost variabilă la diferiții pacienți analizați, dar în toate cazurile s-a pierdut banda 13q14. Interesant apare faptul că celulele sângelui pacienților cu forma sporadică de retinoblastom prezentau ambii cromozomi ai perechii 13 normali, un indiciu că deleția benzii 13q14 a apărut ca o mutație somatică, doar în celulele retinale, în cursul dezvoltării tumorii. Analiza formei ereditare și a formei sporadice de retinoblastom susține cu claritate modelul Knudson, demonstrându-se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a doua „lovitură” a avut loc într-un stadiu timpuriu al embriogenezei ca mutație somatică în oricare retinoblast. Forma ereditară de retinoblastom este mult mai frecventă decât cea neereditară, deoarece este condiționată de deleția benzii 13q14, doar a unuia dintre cromozomii 13 (moștenită de la unul dintre părinți) asociată cu mutația somatică, la nivelul celei de a doua copii a genei Rb1+. Forma neereditară de retinoblastom este mult mai rară, deoarece mutația trebuie să „țintească” simultan într-o aceeași celulă ambele exemplare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu mutația somatică, la nivelul celei de a doua copii a genei Rb1+. Forma neereditară de retinoblastom este mult mai rară, deoarece mutația trebuie să „țintească” simultan într-o aceeași celulă ambele exemplare ale genei Rb1 aflate în cei doi cromozomi analogi ai perechii 13 (care la naștere sunt normali), eveniment care are o probabilitate de apariție extrem de redusă. Caracteristicile celor două forme de retinoblastom se constituie într-o ilustrare perfectă a modelului Knudson al tumorigenezei. Mecanismele de demascare a mutației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
eveniment care are o probabilitate de apariție extrem de redusă. Caracteristicile celor două forme de retinoblastom se constituie într-o ilustrare perfectă a modelului Knudson al tumorigenezei. Mecanismele de demascare a mutației recesive din locusul genic al retinoblastomului includ pierderea unui cromozom prin nondisjuncție (monosomie), pierderea unui cromozom și reduplicarea celui rămas (disomie uniparentală), recombinare mitotică, deleții, mutație punctiformă patologică și conversie genică (rb+ → rb) (fig. 21.5). Pierderea heterozigotății genei Rb1 este redată diagramatic prin analiza Southern blot în figura 21
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
apariție extrem de redusă. Caracteristicile celor două forme de retinoblastom se constituie într-o ilustrare perfectă a modelului Knudson al tumorigenezei. Mecanismele de demascare a mutației recesive din locusul genic al retinoblastomului includ pierderea unui cromozom prin nondisjuncție (monosomie), pierderea unui cromozom și reduplicarea celui rămas (disomie uniparentală), recombinare mitotică, deleții, mutație punctiformă patologică și conversie genică (rb+ → rb) (fig. 21.5). Pierderea heterozigotății genei Rb1 este redată diagramatic prin analiza Southern blot în figura 21.6 prin analiza comparativă a ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prezintă interferența mutație germinală - mutație somatică în geneza retinoblastomului. Pentru a se dovedi aplicarea deplină a modelului Knudson, în cazurile de retinoblastom au fost necesare cercetări minuțioase, desfășurate timp de zece ani, la nivel cromozomal și molecular. Deleții apărute în cromozomul 13, într-o regiune care cuprinde fără excepție și banda 13q14, au fost decelate la mulți dintre pacienții cu retinoblastom. Observația clinică potrivit căreia celulele retinale de la pacienții cu retinoblastom ereditar nu prezintă fenotip heterozigot a permis să se postuleze
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
doilea eveniment mutațional pentru inițierea acestui tip de neoplazie ar conduce la inactivarea sau eliminarea alelei de tip sălbatic, din locusul pentru retinoblastom. Al doilea eveniment poate fi reprezentat de mutația somatică a alelei normale sau de pierderea regiunii din cromozom în care se află gena sau chiar a întregului cromozom, ceea ce conduce la fenomenul de pierdere a heterozigoției (LOH) (fig. 21.7 și fig. 21.8). Analiza tumorilor din cazurile de retinoblastom ereditar a arătat că era eliminat din tumoră
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
conduce la inactivarea sau eliminarea alelei de tip sălbatic, din locusul pentru retinoblastom. Al doilea eveniment poate fi reprezentat de mutația somatică a alelei normale sau de pierderea regiunii din cromozom în care se află gena sau chiar a întregului cromozom, ceea ce conduce la fenomenul de pierdere a heterozigoției (LOH) (fig. 21.7 și fig. 21.8). Analiza tumorilor din cazurile de retinoblastom ereditar a arătat că era eliminat din tumoră cromozomul de la părintele purtător al alelei sălbatice (normale) (Cavenee și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în care se află gena sau chiar a întregului cromozom, ceea ce conduce la fenomenul de pierdere a heterozigoției (LOH) (fig. 21.7 și fig. 21.8). Analiza tumorilor din cazurile de retinoblastom ereditar a arătat că era eliminat din tumoră cromozomul de la părintele purtător al alelei sălbatice (normale) (Cavenee și colab., 1985). Cercetările au evidențiat că atât formele ereditare cât și cele sporadice de retinoblastom implică același mecanism mutațional care anulează funcția genei normale, localizată în cromozomul 13q14 (fig. 21.8
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
era eliminat din tumoră cromozomul de la părintele purtător al alelei sălbatice (normale) (Cavenee și colab., 1985). Cercetările au evidențiat că atât formele ereditare cât și cele sporadice de retinoblastom implică același mecanism mutațional care anulează funcția genei normale, localizată în cromozomul 13q14 (fig. 21.8) și cel puțin în unele cazuri, mutațiile induc homozigotarea pentru o deleție a genei responsabile de retinoblastom (fig. 21.9). Gena mutantă, prin deleție, moștenită de copiii afectați de retinoblastom ereditar, a fost notată cu rb1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Confirmarea definitivă a modelului Knudson al celor două « lovituri » a fost adusă de analiza genei rb1, atât în celulele retinale cât și în alte țesuturi. În celulele altor țesuturi ale pacienților cu retinoblastom există o alelă rb normală într-un cromozom și o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
două « lovituri » a fost adusă de analiza genei rb1, atât în celulele retinale cât și în alte țesuturi. În celulele altor țesuturi ale pacienților cu retinoblastom există o alelă rb normală într-un cromozom și o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie o genă supresoare de tumori (GST) care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deleție (fig. 21.9). Astfel, prezența genei Rb1 nu poate fi urmărită experimental și nici activitatea ei nu poate fi ușor măsurată. În asemenea condiții, gena Rb1 a fost „vânată”, prin explorarea îndelungată și, la început orbească, a regiunii din cromozomul 13, deletată în diferitele cazuri analizate de retinoblastom și unde, în cele din urmă, această genă a fost cartată (fig. 21.10 - 20.12). Analiza genei Rb1 a arătat complexitatea acesteia: ea este alcătuită din 27 exoni distribuiți pe un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
totdeauna gena pentru o anumită izozimă a esterazei D, pe când copii din aceeași familie neafectați de retinoblastom, moștenesc gena pentru cealaltă izozimă a esterazei D. Aceasta este dovada peremptorie că susceptibilitatea la retinoblastom a fost moștenită printr-o genă din cromozomul 13, chiar și în cazurile în care apare retinoblastom, dar care nu este asociat cu deleții cromozomale detectabile. Rezultă că evenimentul critic în dezvoltarea acestei neoplazii este pierderea unei gene funcționale. Cele două mutații necesare pentru dezvoltarea retinoblastomului, conform modelului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este asociat cu deleții cromozomale detectabile. Rezultă că evenimentul critic în dezvoltarea acestei neoplazii este pierderea unei gene funcționale. Cele două mutații necesare pentru dezvoltarea retinoblastomului, conform modelului Knudson, determină inactivarea ambelor copii ale genei normale prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, dintr-o celulă normală. Prima mutație (germinală sau somatică), va determina starea heterozigotă a celulei, având o alelă normală și o alelă mutantă. Dacă o a doua mutație inactivează cea de a doua copie normală a genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ea va determina pierderea completă a funcției genice la nivelul celulei. Inactivarea copiei normale a genei se poate realiza fie printr-o mutație somatică, independentă de prima, fie prin pierderea (deleția) regiunii cromozomale care conține locusul normal, sau prin pierderea cromozomului întreg. Cea de a doua clasă de evenimente care se pot desfășura fie prin recombinare mitotică, fie prin pierdere cromozomală, însoțită sau nu de duplicația cromozomului rămas, va conduce la pierderea heterozigoției (LOH), consecința fiind dezvoltarea tumorală cu celule homozigote
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prima, fie prin pierderea (deleția) regiunii cromozomale care conține locusul normal, sau prin pierderea cromozomului întreg. Cea de a doua clasă de evenimente care se pot desfășura fie prin recombinare mitotică, fie prin pierdere cromozomală, însoțită sau nu de duplicația cromozomului rămas, va conduce la pierderea heterozigoției (LOH), consecința fiind dezvoltarea tumorală cu celule homozigote pentru gena retinoblastomului și pentru alte gene strâns lincate cu aceasta, din cromozomul 13. Homozigozitarea a fost evidențiată experimental, utilizându-se analiza esterazei D sau alți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fie prin recombinare mitotică, fie prin pierdere cromozomală, însoțită sau nu de duplicația cromozomului rămas, va conduce la pierderea heterozigoției (LOH), consecința fiind dezvoltarea tumorală cu celule homozigote pentru gena retinoblastomului și pentru alte gene strâns lincate cu aceasta, din cromozomul 13. Homozigozitarea a fost evidențiată experimental, utilizându-se analiza esterazei D sau alți markeri moleculari (markerii A1 și A2), în celule somatice normale și în celule din retinoblastom, aparținând aceluiași pacient. Celulele normale sunt heterozigote pentru esteraza D, iar în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
afectat este ESD-1 / ESD-2. Celulele somatice normale sunt heterozigote la locusul ESD și exprimă ambele izozime esterazice D-1 și D-2. În acest exemplu, a doua mutație care a condus la apariția retinoblastomului apare prin pierdere cromozomală și duplicația cromozomului 13 rămas (disomie uniparentală). Celulele tumorale sunt astfel homozigote pentru ESD-2 și gena mutantă a retinoblastomului Rb- și exprimă doar esteraza D-2 (din Cooper, 1995). În cazurile de retinoblastom ereditar, alela normală a esterazei D se pierde (deleție) din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anumită endonuclează de restricție. Asemenea markeri sunt ușor de identificat, deoarece ei nu sunt dependenți de găsirea unor diferențe funcționale dintre proteinele exprimate, cum ar fi de exemplu, izozimele esterazei D. Se cunosc numeroase RFLP cartate în regiuni specifice din cromozomii umani și care sunt utilizate ca markeri în analizele de linkage genetic. Webster Cavanee, Ray White și colaboratorii lor au aplicat pentru prima dată RFLP la analiza retinoblastomului. Ei au folosit RFLP-uri derivate din cromozomul 13 pentru a compara
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în regiuni specifice din cromozomii umani și care sunt utilizate ca markeri în analizele de linkage genetic. Webster Cavanee, Ray White și colaboratorii lor au aplicat pentru prima dată RFLP la analiza retinoblastomului. Ei au folosit RFLP-uri derivate din cromozomul 13 pentru a compara ADN din celulele sangvine normale și din celule din cazuri cu retinoblastom, de la o serie de pacienți. În numeroase situații s-au identificat persoane care erau heterozigote pentru un RFLP în celulele sangvine, dar homozigote pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de la o serie de pacienți. În numeroase situații s-au identificat persoane care erau heterozigote pentru un RFLP în celulele sangvine, dar homozigote pentru același RFLP în tumorile retiniene. S-a mai constatat că în ambele cazuri de retinoblastom ereditar, cromozomul 13 al părintelui afectat (purtător al mutației) era totdeauna prezent în celulele tumorale. Thaddeus Druja și colaboratorii (1986) au realizat un screening al retinoblastomului cu probe derivate din regiunea 13q14, identificând tumori cu deleții homozigote de cel puțin 25 Kb
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alte GST-uri cu localizare posibilă în 3p (fig. 21.15) implicate în cancere de plămâni și în cancere renale, precum și în diferite cancere orale. Figura 21.15. Gene supresoare de tumori (GST) cu localizare posibilă în brațul scurt al cromozomului 3. În dreapta sunt prezentate rezultatele tipajului ADN din alte organe normale și ADN tumoral de la o serie de pacienți cu tumori orale rezultate prin utilizarea diferiților markeri precum D3S 1038. În gri se redă LOH, în negru păstrarea markerilor, iar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Localizarea mutației primare în retinoblastom a fost posibilă, deoarece au fost identificate deleții constitutive la nivelul 13q14, în unele cazuri (Knudson și colab., 1976; Yunis și Ramsay, 1978). Cazurile ereditare care nu prezintă deleții au aceeași localizare a defectului, în cromozomul 13, fapt dovedit prin studii de linkage dintre gena candidat pentru retinoblastom și gena esterazei D. Banda 13q14 prezintă deleție parțială și în cazurile de retinoblastom sporadic, de unde se trage concluzia că toate cazurile de retinoblastom implică mutația la nivelul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
linkage dintre gena candidat pentru retinoblastom și gena esterazei D. Banda 13q14 prezintă deleție parțială și în cazurile de retinoblastom sporadic, de unde se trage concluzia că toate cazurile de retinoblastom implică mutația la nivelul 13q14 (Knudson, 1989). Același locus în cromozomul omolog este pierdut sau suferă mutație și acesta este în fapt, cel de al doilea eveniment mutațional (double hits) în oncogeneză. Acest al doilea eveniment mutațional poate fi reprezentat de o mutație punctiformă în 13q14, deleție cromozomală, nondisjuncție cu pierdere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]