1,003 matches
-
activității institutorilor Elisa și Neculai Bancea demonstrează indubitabil că sintagma, în înțelesul ei originar (dat de Spiru Haret), li se cuvine pe de-a-ntregul. Cei doi și-au împletit viața cu viața școlii din Humulești, pe care, de fapt, au ctitorit-o atât spiritual, prin configurarea unei programe de studii moderne, cât și fizic, prin ridicarea unei clădiri monumentale, care și astăzi domină peisajul școlar nemțean. De asemenea, au constituit factori coagulanți ai comunității locale, s-au implicat în viața Humuleștilor
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
mai ales densității lăcașelor de cult de aici - în primul rând, celebrele biserici de lemn făgețene. Cea mai importantă dintre acestea, mănăstirea Izvorul lui Miron, este o ctitorie cu semnificații aparte în zestrea arhitecturii religioase din regiune: ea a fost ctitorită de cel care avea să devină, ulterior, primul patriarh al României întregite, Miron Cristea. Născut în 1868 la Toplița, Miron Cristea a devenit în 1910 episcop al Caransebeșului (dieceză de mare însemnătate pentru românii supuși coroanei austro-ungare), făcând parte apoi
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
întregitorul decizia de unire de la Alba Iulia. Ulterior, Miron Cristea a fost ales mitropolit al Munteniei și arhiepiscop de București, apoi în 1925, după o întâlnire a Sfântului Sinod, decide crearea patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române și astfel devine patriarh. Mănăstirea ctitorită de întâi-stătătorul Bisericii Ortodoxe Române în hotarul satului bănățean Românești a rămas, permanent, legătura sa spirituală cu oamenii acestor locuri. Ea a fost ridicată la locul numit de localnici Balta Caldă, denumire ce provine de la apa carbogazoasă ce păstrează în
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
niscaiva ani în urmă a împărțit cu semnatarul acestor rânduri un pupitru într-o sală de clasă primară, este acum unul dintre prestigioșii dascăli la Universitatea Politehnica, la aceeași disciplină de mașini hidraulice pe care acum 56 de ani a ctitorit-o și apoi ani îndelungați a îndrumat-o tatăl său, cu responsabilitatea omului de știință conștient de menirea sa. La doar 24 de ani, în anul 1929, cel ce avea să devină seniorul din citadela științei politehnice, Aurel Bărglăzan, viitorul
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
Fără de tine n-aș fi fost nici boare, Nici plop pe deal, nici clopot, nici nimic.” Inscripție pe catedrala de aur a limbii române Nu se putea să nu provenim dintr-un neam infinit, izvodit din lacrima strămoșilor daco-romani și ctitorit în imensa Columnă a lui Traian. Toate drumurile duc la Roma și pornesc de acolo, “noi de la Rîm ne tragem” și voim spovada unei zodii să ne spună spre care din tării ne vrem tărîm. Aici ajunși, vom scrie că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ana Blandiana in fresca Ctitori purtându-și în brațe cu greu Mănăstirile, Ca pe un capital convertibil La change-office-ul vieții de apoi; Călugări tineri Cu doctorate la Cambridge Si odăjdii sărutate De țărăncile bătrâne Târându-se în genunchi Pe lespezile cu inscripții chirilice; Megafoanele Transmițând
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
somn scâncetul lor stârnind rumegușul din păpuși în lemnul cerului. cronicile nu mai vor sî ne apere Cenușa ne poartă sâmbetele frate, îmi zise sora mai mare, ne poartă pică, cronicile nu mai vor să ne apere, voievozii nu mai ctitoresc, și uite, afară zăpezile mor fără leac. Nu mai vor să ne țină, tată, țărânile sparte de vremi, de copite barbare, de viclénii din lună, de clevetitorii-n simbrii. Nu mai vor să ne-adune oasele, ulcioarele ce gem sparte
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
de unde se deschide o priveliște unică asupra Văii Dâmbovița și a Munților Leaota (2 134 m), șoseaua coboară în Dragoslavele, localitate în care ne oprim pentru a vizita monumentul de piatră construit de Matei Basarab și biserica domnitorului Grigore Ghica, ctitorită la 1661. După încă 6 km, ajungem în Rucărul (650-780 m altitudine), comună întinsă pe 284,5 kmp într-o depresiune, din care se ridică măguri, culmi prelungi și curmături înalte (1 022-1 434 m), ocupând cea mai mare suprafață
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
Sf. Ana l În incintă se află un muzeu memorial Pamfil Șeicaru Personalitate complexă (publicist, istoric, scriitor), Pamfil Șeicaru nu a fost doar fondatorul ziarului „Curentul”, cu un mare răsunet între cele două războaie mondiale, ci și cel care a ctitorit Mausoleul de la Mărășești și Mănăstirea Sf. Ana de pe Dealul Moșului din Orșova. Ridicarea ambelor monumente are suport în însăși experiența sa de sublocotenent în primul război mondial, când, chiar pe locul unde va înălța mai târziu Mănăstirea Sf. Ana, Pamfil
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
sfatul Când vrem să turnăm asfaltul. Pe la mesele de șah Toți îi zic că-i padișah. Iar în părculețe noi Zbenguiesc copii vioi. Avem pomi, avem fântâni, Bănci pe care stau bătrâni. , prezență vie, Azi orașul tot o știe. A ctitorit biserică spre soare Cu tânguiri de clopote în zare, Ecaterina, nume bun și sfânt, Ce-i pomenit aicea pe pământ. Și când va fi să plece colo sus, La fel ca multe nume ce s-au dus, El nu va
Primarul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83182_a_84507]
-
trecutul de glorie” al Bârladului lui George Tutoveanu, George Nedelea și toată pleiada de la „Academia Bârlădeană” - după care - zic eu, viața spirituală a intrat în declin din cauza schimbării orânduirii sociale, a migrării „materiei cenușii”, a dispariției celor care i-au ctitorit faima. Oricum, în publicațiile de la Bârlad au poposit multe creiere luminate și este meritul lui Ion N. Oprea că le deshumează acum din negura timpului și le aduce la lumina tiparului pentru a înnobila această urbe cu umbrele trecutului. M-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
depășim viteza luminii, abandonăm un sex și trecem la celălalt prin operații succesive, zburăm în ceruri și ne adîncim în ape, clonăm ființa... dar nu reușim prea mare lucru în lupta cu bolile grele și devastatoare, nu reușim să mai ctitorim mari lucruri, frumuseți aiuritoare, smerenia de sine. Deși aceste timpuri stau sub semnul vitezei, iar ritmurile a tot ceea ce facem i-ar speria teribil pe cei din alte secole, ctitoriile lor se făceau mai iute și durează și astăzi. Dacă
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
după aceleași criterii titlurile lor cu mesajele lor culturale, literare, științifice, economice, cetățenești etc. Întregul text al cărții este înnobilat cu o iconografie unică și foarte bogată și de prezentare a unor portrete a marilor oameni de cultură care au ctitorit aceste organe de presă sau care au colaborat la publicarea lor. Iconografia totalizează peste 110 imagini, iar portretele peste 30. Dintre portretele prezentate amintim doar câteva: Artemie Berariu. George Barițiu, Vasile Bumbac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Luca Caragiale, Veniamin Costache, Nicolae
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
cunoaște dialecte, obiceiurile populare sunt în general aceleași, religia a rămas, cu toată sciziunea formală a bisericii, aceeași în sinea ei. Partidul lui Brătianu nu-și propusese altceva decât de a aduce la conștiința publică această uniformitate a părților poporului, ctitorind Societatea Academică, în care trebuiau să fie reprezentate toate părțile poporului. Astfel [cuvînt indescifrabil] a fost a unui organ spiritual central și nu politică expansionistă. Dar acesta este oricum singurul fapt care ar putea îndreptăți străinătatea să creadă că acest
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aflat, câteva sute de ani, și o parte din moșia comunei Lespezi. La Probota, între Șomuz și Probota, a fost ridicată în 1397 (sau 1391) prima mănăstire din Moldova, cunoscută din documente „Probata” (în slavă, frație) cu hramul ,,Sf. Nicolae”. Ctitorită de Ștefan I ori de Petru I Mușatinul (1375 - 1391), din lemn, în această biserică au fost înmormântate Oltea Doamna (1465) și Evdochia din Kiev (1467), prima soție a lui Ștefan cel Mare. Un document din 1823, care nu se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe Argeș în gios” a finalizat o completă întemeiere: voievodală, dinastică și religioasă, atât în sensul instituțional al ortodoxismului isihast de tip palamit, „legiferat” de sinodul de la Constantinopol care s-a ținut în 1341 în biserica din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Vlaicu Vodă ( 1364 -1366), căreia se adaugă alte două stadii de refacere a frescelor, cu adăugarea unor tablouri votive și prin zidăria aparentă care decorează exteriorul, alternând cărămida și patra de râu. Despre biserica epicopală se știe că a fost ctitorită de către Neagoe Basarab, între 1512 și 1517, când a fost târnosită cu mare fast, după cum relatează Gavriil Protul, martor al evenimentelor, care consemnează că Neagoe „sparse mitropolia din Argeș den temelia ei și zidi în locul ei altă Sfântă biserică din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
spătar. După războiul ruso-turc, încheiat cu pacea de la Adrianopol și apoi ocupația rusească în Principate, Alexandru Dimitrie Ghica va fi primul domn Regulamentar al Munteniei. Investirea sa a avut loc la data de 22 martie 1834. În timpul domniei sale au fost ctitorite noi orașe, printre acestea Alexandria, au fost acordate statutul de porto - franco orașelor dunărene Galați și Brăila. Acest statut scutea de taxe vamale mărfurile care se încărcau ori se descărcau în aceste orașe porturi. O altă înfăptuire măreață a acestui
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
își dorise să-și încheie viața așa, dar el? Intră în biserică. Din strană, monoton, veneau către el psalm după psalm. Începu să-și recite șoptit rugăciunile și liniștea îl cuprinse. Își va ține legământul; va scăpa de obsesii. Va ctitori o mânăstire în munte pe locul unde Dumnezeu îl scăpase de urmăritorii care voiau să-l omoare, va fi ca aceasta și-i va spune Sinaia. Vremurile au fost aspre cu neamul lor, au avut mulți dușmani și, ca să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-sa, cine e? Știu eu? Judecă și dumneata: taică-său, negustor de abale din Rusciuc. Și crezi că se pot răbda una pe alta, nora și soacra? Evlavioasa doamnă Maria nu poate păși cu pace în Mitropolia țării pentru că a ctitorit-o ruda soacră-sii, vodă Constantin Șerban Cârnul. Nu poate și nu poate. Atunci ctitorește ea, din bruma de bani ai lui vodă, o biserică, Biserica Doamnei. În fiecare duminică, vodă cu frații și cu maică-sa și cu tot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Și crezi că se pot răbda una pe alta, nora și soacra? Evlavioasa doamnă Maria nu poate păși cu pace în Mitropolia țării pentru că a ctitorit-o ruda soacră-sii, vodă Constantin Șerban Cârnul. Nu poate și nu poate. Atunci ctitorește ea, din bruma de bani ai lui vodă, o biserică, Biserica Doamnei. În fiecare duminică, vodă cu frații și cu maică-sa și cu tot alaiul merg la Mitropolia din deal, iar doamna cu domnițele și cu bărbații lor, Maria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au întins pe masă în spătăria mare. Abia atunci au sosit sfinția sa mitropolitul Theodosie și ieromonahul Ștefan. Au stat la sfat cu frații răposatului și au hotărât să pornească mortul a doua zi la Cotroceni, după dorința lui când a ctitorit mânăstirea. Acum însă trebuia adunat divanul și ales un domn pământean până s-or dezmetici Bălenii și grecii din Fanar. Poruncile le da sfinția sa, atât către dorobanți, cât și către frații monahi. Spătăria mare se umpluse de neamurile Cantacuzinilor, nepoți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâna chiar aici, dar cuvântul e cuvânt. — Măria ta, cinstiți boieri, nu este o taină că de Șerban Vodă m au legat simțăminte pe care moartea nu poate să le dezlege. Așa că, împreună cu stăreția mânăstirii Cotroceni pe care răposatul a ctitorit-o, voi să mă îngrijesc de panihida lui. Aceasta se va face în sâmbăta dinaintea praznicului Sfântului Nicolae, la mormântul voievodului, după care o rog pe văduva și pe copiii iubitului meu prieten să se retragă la moșia Drăgănești, ca să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le trebuie, dacă în loc să meargă la biserică se duc la cafenea. — Lavinia, iartă-mă că-ți spun, cred că, cu vârsta, ai căzut într-un fel de bigotism. — Bigotism, eu? Marele spătar Mihai Cantacuzinul, care de când este mare spătar a ctitorit vreo trei mânăstiri în trei ani, că până să vie Constantin Vodă înțeleg că ai fost mai mult de formă mare spătar. — Așa este, și ce-i cu asta? — Ce să fie - marele spătar e mare ctitor, iar eu sunt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unși cu sfântul mir. Marele spătar Mihai nu era printre ei. Venise de la Adrianopol, de la Odrii, cum îi ziceau ei, doar de câteva zile și în treacăt a spus în divan că va participa la deniile mari la mânăstirea Colțea, ctitorită de el. Afară ploaia se oprise și prindea să bată un vânt cald dinspre miazăzi. Vodă porunci căpitanului de dorobanți să o ia înainte călare spre Curtea domnească și să orânduiască să fie însoțit spre Mogoșoaia de zece dorobanți călări
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]